Biblioteca antroposofică


Corecturi

Rudolf Steiner

TREPTE PREMERGĂTOARE MISTERIULUI DE PE GOLGOTA

GA 152

NOTE

Relativ la tematica acestor conferinţe: După ce Rudolf Steiner a vorbit în conferinţele de la Londra, 2 mai 1913, şi Stuttgart, 20 mai 1913, despre un al doilea Misteriu de pe Golgota care a avut loc în decursul secolului al XIX-lea, a urmat comunicarea despre treptele premergătoare acestui Misteriu din epocile anterioare ale omenirii pentru prima dată în ciclul Christos şi lumea spirituală. Despre căutarea Sfântului Graal, ţinut la răspântia anilor 1913/ 1914 la Leipzig (GA 149). Expunerile făcute ulterior şi în alte locuri referitoare la acest subiect – dintre care ultima, la Basel, în prima zi de luni a Rusaliilor, la 1 iunie 1914 – sunt conţinute în prezentul volum.

Cu toate acestea, rezultatul acestor cercetări conţine un singur motiv al noii cunoaşteri a lui Christos a lui Rudolf Steiner, de aceea indicăm alte câteva lucrări care se află în strânsă corelaţie cu aceasta:

Fenomenul apariției lui Christos în lumea eterică (16 conferinţe ţinute în diferite oraşe, în 1910), GA 118.
Creştinismul esoteric şi conducerea spirituală a omenirii (23 de conferinţe ţinute în diferite oraşe, în 1911 / 1912) GA 130.
Din Cronica Akasha. Evanghelia a Cincea (17 conferinţe ţinute în diferite oraşe, în 1913 Evanghelia 1914), GA 148.

Suportul textului: Conferinţele au fost stenografiate de membrii care nu aveau o calificare deplină de stenografi. De aceea stenogramele – care au fost transcrise de autorii lor şi oferite într-un text clar – pot conţine lacune şi nu pot fi considerate ca total lipsite de greşeli.

Se cunosc doar numele membrilor care au stenografiat următoarele conferinţele:

Stuttgart, 18 şi 20 mai 1913: Agnes Friedländer şi Clara Michels.
Stuttgart, 5 martie 1914: Grete Kreuzhage.
Basel, 1 iunie 1914: Rudolf Hahn.

Modificări ale textului faţă de prima ediţie din 1964: Pentru cele două conferinţe de la Stuttgart, din 18 şi 20 mai 1913, ne-au stat la dispoziţie pentru prima ediţie numai stenografiile lui Agnes Friesländer. Pentru cea de a doua ediţie din 1980 au fost folosite şi stenogramele Clarei Michels. Modificările au rezultat prin compararea textului cu aceste stenograme. În conferinţa de la Londra din 2 mai 1913 a putut fi adăugat, pe baza unei stenografii a lui Pieter de Haan, Olanda, paragraful „Semințele [...] în secolul al XX-lea”.

Modificări faţă de cea de a doua ediţie din 1980: În conferinţa de la Londra, 2 mai 1913, s-au putut face alte corecturi ale textului, pe baza unei stenografii existente în arhiva Vreede, care ne-a fost pusă la dispoziţie.

Titlul volumului şi titlurile conferinţelor nu provin de la Rudolf Steiner. În timpul vieţii sale au fost tipărite numai cele două conferinţe de la Londra din 1 şi 2 mai 1913 (vezi nota de mai jos).

Publicaţii separate:

Londra, 1 şi 2 mai 1913, Știinţă ocultă şi dezvoltarea ocultă. Christos pe vremea Misteriului de pe Golgota şi Christos în secolul a1XX-lea, Berlin, 1920 şi Dornach, 1958; 1983.
Stuttgart, 18 şi 20 mai 1913, Impulsul lui Mihael şi Misteriul de pe Golgota, Dornach, 1934.
Pforzheim, 7 martie 1914, Impulsul lui Christos în fiinţa temporală şi acţiunea sa în om, Dornach, 1930 şi 1934.
Basel, 1 iunie 1914, Cele patru jertfe ale lui Christos. Cele trei trepte premergătoare Misteriului de pe Golgota, Dornach, 1936, şi Stuttgart, 1949.

Note referitoare la text

Operele lui Rudolf Steiner sunt indicate cu numărul de bibliografie din cadrul operelor complete (GA).

  1. „... prietenii din această țară... ”: După întemeierea Societăţii antroposofice. Ultima vizită făcută de Rudolf Steiner la Londra a fost în 1905, cu prilejul celui de al doilea Congres al federaţiei secţiunilor europene ale Societăţii teosofice..

  2. Ernst Haeckel, 1834-1919. Rudolf Steiner a avut cel mai viu interes faţă de Haeckel. Vezi, de exemplu, lucrarea din 1899, Hackel şi adversarii săi, conţinută astăzi în GA 30, şi autoreferatul făcut de el însuşi la conferinţa Haeckel, enigmele Universului şi teosofia, în GA 34.

  3. Rudolf Steiner, Cum se dobândesc cunoştinţe despre lumile superioare?, GA 10.

  4. Rudolf Steiner, Știința ocultă în rezumat, GA 13.

  5. Rudolf Steiner, Creştinismul ca fapt mistic şi misteriile Antichității, GA 8.

  6. „... ceea ce apare adesea oamenilor drept nebunie...”: Vezi Pavel, I Corinteni 2, 14, 15 şi I Corinteni 3, 19.

  7. „...în două considerațiuni... ”: Cercetări oculte asupra vieţii dintre moarte şi o nouă naştere (20 de conferinţe ţinute în diferite oraşe, 1912/ 1913), GA 140.

  8. „...am auzit chiar ieri...”: Conferinţă publică la Stuttgart, 17 mai 1913, Rezultate ale cercetării spirituale asupra problemelor vieţii şi enigmei morții (încă nepublicată).

  9. „...ciclul de conferinţe ţinut la Kristiania...”: Misiunea sufletelor popoarelor, GA 121.

  10. „...în conferinţa publică de ieri...”: Stuttgart, 19 mai 1913, Rafael şi misiunea sa în lumina ştiinţei spirituale, GA 69.

  11. Aşa cum se spune pe drept cuvânt în Biblie ... ”: Sursa acestei indicaţii nu a putut fi stabilită. Biblia nu conţine aceste cuvinte.

  12. …evoluţia pe care a parcurs-o Buddha”: Vezi Creştinismul esoteric şi conducerea spirituală a omenirii (23 de conferinţe ţinute în diferite oraşe 1911/1912), GA 130, şi Cercetări oculte referitoare la viaţa dintre moarte şi o nouă naştere (20 de conferinţe ţinute în diferite oraşe, 1912/1913), GA 140.

  13. Obiecțiile puerile…”: Aluzie la strădaniile membrilor Societăţii teosofice, grupaţi în „Steaua Orientului”, de a-l impune Occidentului pe tânărul indian Krishnamurti drept purtător al lui Christos.

  14. Nicolaus Copernicus, 1473-1543. Canonic. Intemeietor al astronomiei moderne.

  15. Immanuel Kant, 1724-1804. Relativ la expunerile lui Rudolf Steiner în privinţa filosofiei lui Kant vezi în primul rând lucrările Adevăr şi ştiință (1892), GA 3, Filosofia libertății (1894), GA 4, şi Enigmele filosofiei (1914), GA 18.

  16. Mi-a fost îngăduit să vorbesc [...] la Kristiania despre o a cincea Evanghelie”: Vezi Din Cronica Akasha. Evanghelia a Cincea (17 conferinţe ţinute în diferite oraşe, 1913/1914), GA 148.

  17. „...cei doi copii Iisus...”: Rudolf Steiner a pomenit pentru prima oară despre aceasta în conferinţele de la Basel, vorbind despre Evanghelia lui Luca (10 conferinţe ţinute la Base1,1909), GA 114. O expunere în acest sens se găseşte şi în Conducerea spirituală a omului şi a omenirii, GA 15.

  18. Cel pe care Il căutați...”: Matei 28, 5-6.

  19. „...din răsărit în apus şi apoi înspre nord... ”: Vezi în acest sens expunerile amănunţite din conferinţele de la Dornach, 11 ianuarie 1919, în Goetheanismul, impuls de transformare şi idee a învierii (12 conferinţe, Dornach, 1919), GA 188.

  20. Johannes Tauler, aproximativ 1300-1361; Meister Eckhart, aproximativ 1260-1327; Jakob Böhme, 1575-1624. Mistici germani. Vezi lucrarea lui Rudolf Steiner Mistica la începutul vieţii spirituale moderne şi raportul ei cu concepția modernă despre lume (1901), GA 7.

  21. Un renumit teolog al prezentului...”: Arthur Drews (Utersen/Holstein,1865-1935,Achern). Vezi Colocviu berlinez asupra religiei. A existat Iisus? Discurs asupra mitului lui Christos ţinut de Arthur Drews şi alţii la 31 ianuarie şi 1 februarie 1910, Berlin şi Leipzig, 1910.

  22. Ernest Renan, 1823-1922. Cartea sa, Viața lui Iisus, apărută în 1863, a făcut ca Renan să-şi piardă catedra de la Colegiul Franţei.

  23. „...consideraţiile asupra celei de-a cincea Evanghelii...”: Vezi conferinţa de la Stuttgart din 22 noiembrie 1913, din Din Cronica Akasha. Evanghelia a Cincea (17 conferinţe ţinute în diverse oraşe, 1913/ 1914), GA 148.

  24. „...să sufere mii de morți...”: După această frază în stenogramă există o lacună. Vezi în acest sens expunerile asupra aceluiaşi subiect din celelalte conferinţe ale prezentului volum.

  25. Scotus Erigena (probabil originar din Irlanda, aproximativ 810, mort în Franţa, aproximativ în 877). Traducător al scrierilor lui Dionisie Areopagitul, autor al De divina praedestinatione, De divisione naturae. În 1225 Vaticanul a ordonat arderea tuturor lucrărilor sale.

  26. Fecioara din Orléans: Jeanne d'Arc, 6 ianuarie 1412 – 30 mai 1431. A fost condamnată, ca eretică, de către englezi, la arderea pe rug. Vezi Rudolf Steiner, Istorie ocultă (6 conferinţe ţinute la Stuttgart, 1910/1911), GA 126, şi Destin omenesc şi destin al poporului (20 de conferinţe ţinute la Berlin, 1914/1915), GA 157.

  27. Georg Wilhelm Friedrich Hegel, 1770-1831. A se compara ideile lui Hegel, aşa cum le raportează Rudolf Steiner la textele acestuia, în Enciclopedia ştiințelor filosofice în schiţă, partea I: Logica.

  28. „...«fantezia morală...»”: capitolul XII din Filosofia libertății (1894), GA 4.

  29. expunerile mele extrase din Cronica Akasha...”: Vezi Din Cronica Akasha (1904/1908), GA 11.

  30. Rudolf Steiner, Enigmele filosofiei, GA 18.

  31. Al patrulea pericol... ”: În acest pasaj trebuie ţinut cont de faptul că textul ce urmează, preluat din stenogramă, este incomplet.

  32. Aşa cum viața se revarsă în gânduri prin impulsul lui Christos...”: Vezi, în acest sens, Conducerea spirituală a omului şi a omenirii (1911), GA 15.

  33. Nu eu, ci Christos în mine... ”: Pavel, Galateni 2, 20.

  34. Relația sa cu Krishna... ”: Expusă în conferinţele ţinute la Helsingfors, 28-31 mai şi 1-5 iunie 1913, Bazele oculte ale Bhagavad-Gita (nouă conferinţe ţinute la Helsingfors în 1913), GA 146.

  35. „...cele douăsprezece forţe senzoriale...”: Vezi în acest sens conferinţele de la Berlin, 23-27 octombrie 1909, 1-4 noiembrie 1910, 12-16 decembrie 1911, Antroposofie, psihosofie, pneumatosofie, GA 115.

  36. Ceea ce a spus Sfântul Augustin... ”: Citat din Retractationes, L. I., cap. XI I I, 3.

  37. Constantin I, cel Mare, 274-337, împărat roman între 313-337.

  38. În considerațiile de astăzi...”: Rudolf Steiner a vorbit la Paris, la 25, 26 şi 27 mai 1914. Cele două conferinţe din 25 şi 26 mai, pe tema clarvedere, raţiune şi ştiinţă, se găsesc în Cum dobândim înțelegere față de lumea spirituală (şapte conferinţe ţinute în diferite oraşe, în 1914), GA 154. Relativ la conferinţa din 27 mai 1914, vezi şi volumul Din Cronica Akasha. Evanghelia a Cincea (17 conferinţe ţinute în diferite oraşe în 1913/ 1914), GA 148.

  39. Bath-Kol: În ebraică, „Fiica Vocii”, în scrierile greco-iudaice, „Vocea Cerului”. Conform Talmudului, revelaţie divină de rangul doi faţă de profeţie.

  40. Iată, eu sunt cu voi...”: Matei 28, 20.

  41. Cuvintele introductive la conferinţa din 1 iunie 1914 despre problemele Societăţii antroposofice sunt tipărite în „Ce se întâmplă în Societatea antroposofică”, nr. 39. În cazul ediţiei complete ele apar în secţiunea „Lucrări şi conferinţe referitoare la istoria mişcării ăntroposofice şi a Societăţii antroposofice”.

  42. Iustin Martirul: Exprimarea se află în lucrarea sa Apologia creştinismului, I, 46.

  43. În acest loc, Marie Steiner a făcut următoarea adnotare, la prima ediţie a conferinţei: „Pentru o precizie mai mare asupra acestui punct, vezi ciclul apărut sub titlul Christos şi lumea spirituală. Despre căutarea Sfântului Graal. Rudolf Steiner vorbeşte acolo – nu se poate spune totul în fiecare conferinţă – despre entitatea îngerească fundamentală a copilului Iisus nathanic, care aparţine elementului sufletesc rămas în lumea spirituală atunci când a început evoluţia terestră umană propriu-zisă, odată cu influența luciferică. S-a menţinut o legătură între această substanţă spirituală pură şi cea care s-a repartizat în sufletele omeneşti individuale; ea s-a exteriorizat într-o ocrotire spirituală a oamenilor ce se dezvoltau pe planul fizic, faţă de atacurile lui Lucifer şi Ahriman. Acea entitate supraomenească a decis să parcurgă o evoluţie în lumea ierarhiilor superioare, ceea ce i-a permis să fie pătrunsă un anumit timp de către entitatea lui Christos. Elementul solar a fost atenuat în felul acesta în privinţa acţiunii puterilor cosmice, în scopul armonizării omului pământean. Deoarece entitatea lui Christos s-a unit cu prototipul lui Iisus, prin sălăşluirea în sufletul arhanghelului, Christos a putut alunga balaurul din natura sufletească umană. Zeii greci sunt proiecţia acestei fiinţe angelice în mersul său printre planete.”

  44. „...am reprezentat dramele noastre misteriu la München...”: Din 1909 până în 1913 au fost reprezentate în fiecare an drame-misteriu la München: în 1909 Copiii lui Lucifer de Edouard Schuré; între 1910 şi 1913 cele patru drame-misteriu (GA 14) ale lui Rudolf Steiner. Festivalul proiectat în 1914 cu cea de-a cincea dramă-misteriu a lui Rudolf Steiner nu a putut avea loc datorită izbucnirii Primului Război Mondial.

  45. „...pentru ca noi să putem prelucra diversele soiuri de lemn tare... ”: Vezi în acest sens Limbajul formelor Goetheanumului, conferinţă ţinută la Berna la 29 iunie 1921, având anexate 104 reproduceri, GA 289/290, Dornach, 1986.

  46. „...o bună prietenă... ”: Maria Strauch-Spettini (1847– 1904). Actriţă la teatrul Regal de la Drezda, apoi la Teatrul Imperial german din Petersburg; a renunţat la viaţa publică în 1883; începând din 1897 profesoara şi prietena Mariei Steiner, pe atunci Marie von Sivers. Vezi Rudolf Steiner, Studii, vol. I, Marie Steiner von Sivers – o viaţă pentru antroposofie, Dornach, 1988.

  47. „...nu eram decât trei...”: Rudolf Steiner, Marie Steiner, pe atunci von Sivers, şi Maria von Strauch-Spettini. Vezi nota precedentă.

  48. „...la congresul nostru...”: Vezi Rudolf Steiner Imaginea sigiliilor şi coloanelor oculte. Congresul de la München, de Rusalii 1907, şi efectele sale (Articole şi conferinţe, 1907/ 1909/ 1911), GA 284/285.