Biblioteca antroposofică

CăutareLucrări OnlineIndex GA238PrecedentaUrmătoarea

Corecturi

Rudolf Steiner

CONSIDERAȚII ESOTERICE ASUPRA LEGĂTURILOR KARMICE
VOLUMUL IV

GA 238

NOTE

La această ediție

Izvoarele folosite: Conferințele au fost notate de stenografa de profesie Helene Finckh (1883-1960). Textul primelor trei ediții se bazează pe transpunerea acestora în text clar. Pentru ediția a 4-a (1974), stenograma originală a fost verificată din nou de Hedwig Frey (1922-1977), ceea ce a permis câteva corecturi în text.

Pentru textul Cuvântării din 28 septembrie 1924 (Ultima Cuvântare): Pentru ediția a 5-a (1981) au putut fi făcute câteva corecturi ale textului pe baza unei noi stenograme care a devenit accesibilă. O reprezentare completă a tuturor modificărilor din text se află în nr. 73/74 al „Contribuițiilor la Operele Complete ale lui Rudolf Steiner” („Beiträge zur Rudolf Steiner Gesamtsausgabe”), Dornach 1981.

Titlul volumului datează de la prima ediție, din 1937, îngrijită de Marie Steiner. Subtitlul suna, până la ediția a 2-a din 1960: „Karma vieții spirituale a prezentului în legătură cu ceea ce trebuie să fie Mișcarea antroposofică” („Das Karma des geistigen Lebens der Gegenwart in Verbindung mit dem, was anthroposophische Bewegung sein soll”).

Referitor la desenul de pe tablă: Originalul desenului de pe tablă al lui Rudolf Steiner pentru această conferință s-a păstrat, deoarece pe atunci tabla s-a acoperit cu hârtie neagră. Desenele au fost reproduse, micșorate, drept completări la conferințe, într-un volum separat din seria „Rudolf Steiner, desene la tablă făcute cu ocazia conferințelor” („Rudolf Steiner, Wandtafelzeichnungen zum Vortragwerk”). S-a atras atenția asupra originalului corespunzător de pe tablă prin observație marginală în locul respectiv din text.

Note referitoare la text

Operele lui Rudolf Steiner din cadrul ediției Operelor Complete (GA) sunt însoțite la note de indicele bibliografic corespunzător. Vezi și privirea de ansamblu de la sfârșitul volumului.


  1. Congresul de Crăciun: Comp. Rudolf Steiner: Congresul de Crăciun pentru  întemeierea Societății Antroposofice Generale 1923/1924 („Weinachtstagung zur Begründung der Allgemeinen Anthroposophischen Gesellschaft 1923/1924”), GA 260.
  2. Günther Wagner. 1842-1930. Fondatorul fabricii de produse Pelikan din Hanovra.
  3. aici, în această sală: În sala de conferințe provizorie din Atelierul de tâmplărie al Goetheanumului.
  4. „Comunicările” din această săptămână: „Ce se întâmplă în Societatea Antroposofică. Foaie informativă pentru membri” („Was in der Anthroposophischen Gesellschaft vorgeht. Nachrichten für deren Mitglieder”), an 1, nr. 34 din 31 august 1924. Tipărit în Teze Antroposofice („Anthroposophische Leitsätze”), p. 65, GA 26, 1972.
  5. articol binevoitor despre conferința mea publică, prezentată în fața unui auditoriu numeros: Până acum nu a putut fi găsit.
  6. legăturile karmice ale unui om: Până acum nu s-a putut descoperi despre ce este vorba.
  7. la sfârșitul ultimei ediții a Teosofiei mele: „Câteva observații și completări” (la ediția a 9-a, 1918).
  8. Eu cunoșteam această altă personalitate foarte bine, de mult timp: Este vorba despre medicul Max Asch, un prieten al lui Carl Ludwig Schleich, și care era membru al Secției Germane a Societății Teosofice. După moartea sa, în martie 1911, Rudolf Steiner i-a evocat memoria la a 10-a Adunare Generală a Secției Germane prin cuvintele: „Eu am evocat amintirea unei a treia personalități, care poate pentru mulți a părăsit cu o rapiditate neașteptată planul fizic; acesta este iubitul nostru membru al Secțiunii, dr. Max Asch. El a trebuit să treacă în cursul vieții sale agitate prin multe încercări, care pot face dificilă unui om apropierea de o mișcare pur spirituală. Dar, în cele din urmă, a ajuns până la noi și în așa fel încât el, medicul, a găsit în cultivarea lecturii și gândirii teosofice cele mai bune remedii pentru suferințele sale. În mai multe rânduri, el m-a asigurat că pentru medic nici o credință nu poate înflori în suflet mai bine la vreun remediu decât la acela care vine, în mod spiritual, din cărțile teosofice și că el simte revărsându-se învățătura teosofiei ca un fel de balsam asupra trupului său torturat de suferință. Și, într-adevăr, până în ceasul morții, el a cultivat în acest sens teosofia. Și a fost greu pentru mine când, după ce acest prieten al nostru a dispărut, fiica lui m-a rugat să rostesc câteva cuvinte la mormântul său și nu am putut să îndeplinesc această dorință, dar eu trebuia să-mi inaugurez în acea zi ciclul de conferințe de la Praga și de aceea mi-a fost imposibil să aduc ultimul serviciu pe planul fizic unui prieten teosof. Dvs. puteți fi siguri că vorbele pe care ar fi trebuit să le rostesc la mormântul său l-ar fi însoțit ca gânduri în acea lume în care el pătrunsese.”
  9. epoca lui Augustus: 63 î. Chr. – 14 d. Chr.
  10. Carl Ludwig Schleich, 1859-1922.
  11. August Strindberg, 1849- 1912.
  12. memoriile lui Schleich: „Trecut însorit, amintiri” („Besonnte Vergangenheit, Lebenserinnerungen”), 19 până la 40 mii, Berlin 1922. Acolo se spune: „Era pe la începutul anilor ‘90, când într-o zi colegul meu Max Asch a intrat în camera mea de lucru cu un necunoscut. Vi-l aduc pe Strindberg.” (p. 176)
  13. acel al 8-lea sinod ecumenic de la Constantinopol: La acest sinod din anul 869, așa-numita trihotomie a fost declarată erezie. Vezi și Willmann, „Istoria Idealismului” („Geschichte des Idealismus”), vol. II, p. 111, ediția 1, Braunschweig 1894. Vezi și p. 53 și urm., 58, 63, 79 ale acestui volum.
  14. în timp ce avea loc cursul de vară de la Torquay: Căi adevărate și false în investigația spirituală („Das Initiatenbewußtsein. Die wahren und die falschen Wege der geistigen Forschung”), GA 243.
  15. când ne oprim în locul: Tintagel în Cornwall.
  16. „Commedia” lui Dante: „Divina Commedia”.
  17. rasa cistercienilor: Ordinul Cistercienilor a fost întemeiat în 1098 de către benedictinul Robert von Citeaux (lângă  Dijon).
  18. ciclu de conferințe despre scolastică: Filosofia lui Toma d’Aquino („Die Philosophie des Thomas von Aquino”), 3 conferințe, Dornach, Rusalii 1920, GA 74.
  19. Ordinul Dominicanilor: Întemeiat în 1215 de Dominicus.
  20. unul dintre preoții din Ordinul Cistercienilor: Wilhelm Neumann, 1837-1919.
  21. articolele vor apărea, bineînțeles, sub formă de carte: Vezi Rudolf Steiner, Cursul vieții mele („Mein Lebensgang”) (1923-25), capitolul VII, GA 28.
  22. în prima dramă-misteriu: Poarta inițierii (Die Pforte der Einweihung”) (1910). În „Patru drame-mister” („Vier Mysteriendramen”), GA 14.
  23. Această personalitate ... era o scriitoare: Nu se poate spune cu certitudine cine era această personalitate. Emil Bock a presupus („Rudolf Steiner. Studii cu privire la viața și opera sa” – „Rudolf Steiner. Studien zu seinem Lebensgang und Lebenswerk”, Stuttgart, 1961, p. 54 și urm.) că e vorba de poeta austriacă Betty Paoli, ceea ce s-a dovedit, totuși, a fi eronat. Comp. articolul lui Karl Hugo Zink „Betty Paoli și călugărul de la Chartres” („Betty Paoli und der Mönch aus Chartres”) în „Goetheanum”, anul 53, nr. 50/51 din 15/22 decembrie 1974. După Rudolf Grosse (Comunicare făcută de K. F. David în „Ce se întâmplă în Societatea Antroposofică. Foaie informativă pentru membri” – „Was in der Anthroposophische Gesellschaft vorgeht. Nachrichten für deren Mitglieder” –, anul 51, nr. 52 din 29 decembrie 1974), ar fi vorba de Ada Christen (1839-1901). Atât Bock, cât și Grosse, dau ca sursă spusele verbale ale lui Rudolf Steiner față de Johanna Mücke (1864-1949), directoare de ani de zile la Philosophisch-Anthroposophisch Verlag. Până acum nu a putut fi demonstrat faptul că Rudolf Steiner le-ar fi cunoscut personal pe aceste două scriitoare.
  24. s-a vorbit despre medicina pastorală: Colaborarea dintre medici și preoți. Curs de medicină pastorală („Das Zusammenwirken von Ärzten und Seelsorgern”) (11 conferințe pentru medici și preoți, Dornach, 1924), GA 318.
  25. când, în curând, va apărea cartea: Rudolf Steiner / Ita Wegman Elemente fundamentale pentru o extindere a artei vindecării pe baza cunoașterii spiritual-științifice („Grundlegendes für eine Erweiterung der Heilkunst nach geisteswissenschaftlichen Erkenntnissen”). Cartea a apărut abia după moartea lui Rudolf Steiner, în 1925. GA 27.
  26. Celsus, filosof grec, a scris aproximativ în 180 d.Chr. scrierea despre „adevăratul Logos”, care este prima polemică împotriva creștinismului (Fragmente din „Contra Celsus” de Origene – Bruchstücke in Origenes „Contra Celsus”, în germană de Th. v. Keim, Zurich 1873).
  27. Tycho de Brahe, astronom danez, 1546-1601. Acum cel mai mult este numit Tycho Brahe. Rudolf Steiner folosește denumirea care era uzuală adesea în trecut, Tycho de Brache.
  28. un celebru astronom: Pierre Simon Laplace, 1749-1827.
  29. „Discursurile către națiunea germană” ale lui Fichte: prezentate la Berlin în iarna 1807/1808.
  30. scrierea lui Schelling despre Misteriile din Samothrake: „Despre divinitățile de la Samothraki” („Über die Gottheiten von Samothraki”) (1815).
  31. Robert Zimmermann..., de la care vine cuvântul „antroposofie”: „Antroposofia în rezumat. Schiță a unui sistem al unei concepții ideale despre lume pe baze realiste” („Anthroposophie im Umriß. Entwurf eines Systems idealer Weltansicht auf realistischer Grundlage”). Viena 1882.
  32. Zimmermann despre „vârstele lumii” la Schelling: în Robert Zimmermann „Studii și critici asupra filosofiei și esteticii” („Studien und Kritiken zur Philosophie und Ästhetik”), vol. 1, Viena 870, p. 363.
  33. Frohschammer, „Fantezia ca principiu fundamental al procesului cosmic”: „Die Phantasie als Grundprinzip des Weltprozesses”, München 1877.
  34. personalitatea lui Strader am avut un fel de model: Gideon Spiker, 1840-1912, mai întâi călugăr capucin, apoi profesor de filosofie la Münster/Westf. Opere, printre altele: „Concepția despre lume a lui Lessing” („Lessings Weltanschauung”), Leipzig 1883; „De la mănăstire la catedra academică” („Vom Kloster ins akademische Lehramt”), Stuttgart 1908.
  35. Gregorius VII. (Hildebrand), papă 1073-1085.
  36. Sinodul de la Niceea: 325.
  37. Vladimir Soloviov, 1853-1900.
  38. în Introducerea la ediția Operelor lui Soloviov: În Vladimir Soloviov, „Douăsprezece prelegeri despre îndumnezeirea omului” („Zwölf Vorlesungen über Gottmenschentum”), Stuttgart 1921, Opere Alese, vol. 3, Cuvânt înainte, p. XII-XVI).
  39. cartea despre cele șapte arte liberale: „De nuptiis Philologiae et Mercuriis” (aproximativ 425). În Evul Mediu timpuriu era un manual popular.
  40. Campanella... în opera sa despre Cetatea Soarelui: Scrisă în închisoare, 1602.
  41. Otto Weininger, „Sex și caracter”: „Geschlecht und Charakter”, ediția a 17-a, Viena 1918.
  42. Și dvs. găsiți la el niște intuiții minunate, de exemplu, aceasta: trebuie să privim câinele: Comp. Weininger, „Despre lucrurile ultime” („Über die letzten Dinge”), (Capitolul „Câinele”), ediția a 4-a, Viena 1918, p. 121-124.
  43. Biograful său descrie: Există diferiți biografi ai lui Weininger, de aceea nu s-a putut stabili la care se referă Rudolf Steiner.
  44. „Dincolo de bine și de rău” a lui Nietzsche: „Jenseits von Gut und Böse”, 1886.
  45. Weininger, „Despre lucrurile ultime”: („Über die letzten Dinge”), ediția a 4-a, Viena 1918.
  46. cum și-a schițat Hebbel planul unei drame: Jurnalele lui Hebbel, nr. 1336, în Opere Complete ale lui Hebbel, Partea a 9-a, Deutsche Verlagshaus Bong & Co. Stuttgart, f.a.
  47. un filolog german: Istoricul Joseph Aschbach, 1801-1882, a încercat în scrierea sa „Roswitha și Konrad Celtes” („Roswitha und Konrad Celtes”) să aducă dovada faptului că scrierile Roswithei de la Gandersheim ar fi redactate în realitate de Konrad Celtes (1459-1508), care și-a desfășurat activitatea la Viena sub Maximilian I.
  48. Despre o corectură în text. În edițiile anterioare se spunea aici: „Despre unii, asupra cărora restul istoriilor literare păstrează tăcerea, el scrie multe pagini.”
    După indicațiile participanților, Rudolf Steiner trebuie să-l fi menționat aici, ca reîncarnare a lui Socrate, pe Christian Oeser, pseudonimul lui Tobias Gottfried Schröer (1791-1850), tatăl lui Karl Iulius Schröer. Pentru mai multe detalii, a se vedea „Contribuții la Operele Complete ale lui Rudolf Steiner” („Beiträge zur Rudolf Steiner Gesamtsausgabe”), nr. 99/100, Paști 1988, p. 68-69.
  49. Emil Kuh, 1828-1876, critic literar.
  50. Un profesor din Graz: Probabil este vorba despre istoricul literar Richard Maria Werner (1854-1913), din 1879 docent Universitar la Graz, din 1893 profesor la Lemberg. Ediția „Faust” a lui Schröer a apărut în 1881.
  51. Erich Schmidt, 1853-1913, filolog.
  52. Schröer, „Goethe și iubirea”: Goethe und die Liebe”, Der Kommende Tag AG Verlag, Stuttgart 1922.
  53. Schröer, „Poezia germană a secolului al 19-lea”: „Die deutsche Dichtung des 19. Jahrhunderts”, Leipzig 1875.
  54. Referitor la textul Cuvântării din 28 septembrie 1924 (Ultima Cuvântare): Pentru ediția a 5-a (1981), textul de până acum a fost comparat de către Günther Frenz cu o stenogramă originală necunoscută până în prezent, aflată în Arhiva Kolisko din Bornemouth (Anglia). Prin aceasta au rezultat următoarele modificări esențiale față de textul de până acum:
    – „in seinem kosmischen Widerglanz” în loc de textul anterior „in seinem kosmischen Wandlung” („în reflectarea sa cosmică” în loc de „în peregrinarea sa cosmică”.
    – „eine Beschreibung” în loc de cuvântul anterior „ein Bild” („o descriere” în loc de „o imagine”).
    – „in dem Lichte anthroposophischer Weisheit” în loc de textul anterior „in dem Lichte auf diese Weise” („în lumina înțelepciunii antroposofice” în loc de „în lumină în acest fel”).
    – „zu den Wellen der Worte” în loc de textul anterior „zu den Weltenworten” („/să devină/ vibrațiile cuvintelor” în loc de „/să devină/ cuvintele cosmice”.
    Aceste modificări se explică prin faptul că semnele stenografice corespunzătoare au admis, din cauza unor deformări survenite în timpul scrisului rapid, și variantele de citire anterioare. Claritatea lor neechivocă rezultă din stenograma luată ca termen de comparație scrisă în alt sistem stenografic și în care aceste pasaje pot fi citite absolut clar.
  55. Ilie: Compară în acest sens conferința lui Rudolf Steiner de la Berlin din 14 decembrie 1911, GA 61, precum și conferințele de la Köln, 8 mai 1912, München, 16 mai 1912 și Köln, 29 decembrie 1912, cuprinse în Experiențe în suprasensibil. Calea sufletului spre Christos („Erfahrungen des Übersinnlichen. Die Wege der Seele zu Christus”), GA 143.
  56. prima carte a lui Grimm despre Rafael: „Viața lui Raffael de Urbino” („Das Leben Raffaels von Urbino”) de Vasari, tradusă și comentată de Herman Grimm, Berlin 1872. Edițiile ulterioare doar: Herman Grimm, „Viața lui Raffael” („Das Leben Raffaels”).
  57. ceea ce a depus el în Fragmentele sale: Fragmentele sunt scurte notații, sub formă de aforisme, foarte numeroase, pe care le-a lăsat Novalis și care, în cea mai mare parte, au fost publicate abia după moartea sa.
  58. Meditația lui Mihael este redată aici așa cum a fost rostită de Rudolf Steiner, conform stenogramei Helenei Finckh. Notarea făcută mai târziu, cu puțin timp înainte de moartea lui Rudolf Steiner, prezintă, mai ales în strofa a 3-a, diferențe față de textul rostit. (Mai detaliat despre aceasta în „Contribuții la Operele Complete ale lui Rudolf Steiner” („Beiträge zur Rudolf Steiner Gesamtausgabe”), nr. 67/68, Mihaeli 1979).

AcasăLucrări OnlineIndex GA238PrecedentaUrmătoarea