Biblioteca antroposofică


Corecturi

Rudolf Steiner

CONGRESUL DE CRĂCIUN PENTRU ÎNTEMEIEREA SOCIETĂŢII ANTROPOSOFICE GENERALE 1923/24

GA 260

III

DESCHIDEREA CONGRESULUI DE CRĂCIUN DE CĂTRE RUDOLF STEINER

Dornach, 24 decembrie 1923, ora 10 dimineaţa

Dragii mei prieteni!

Îmi este îngăduit să vă anunţ prin aceste cuvinte deschiderea Congresului nostru de Crăciun pentru întemeierea Societăţii Antroposofice Generale. În viitor, după cum veţi simţi desigur şi dumneavoastră ca fiind ceva just, vom avea mereu gândul din inimă că pentru dezvoltarea Societăţii Antroposofice va însemna ceva faptul că îşi găseşte aici, pe pământ elveţian, centrul şi lăcaşul, aşa cum va fi exprimat în statutele pe care le voi propune.

Societatea nu va purta nici un fel de caracter naţional, dar vom rămâne conştienţi de faptul că am fost primiţi aici de dragii noştri prieteni elveţieni ca un fel de oaspeţi ideali, şi vom şti să respectăm acest lucru în mod corespunzător, în toate vremurile viitoare. Atât în discuţii particulare, cât şi în diferite expuneri publice, eu am pus în lumină în faţa prietenilor noştri importanţa faptului că ne-am aşezat aici, tocmai pe pământul Elveţiei, cu Goetheanumul nostru şi cu ceea ce Societatea Antroposofică vrea să fie. Acest lucru, dragii mei prieteni, motivează suficient faptul că primul cuvânt, în cadrul Congresului nostru de Crăciun, îl are dragul nostru prieten Albert Steffen. El va vorbi aici, bineînţeles, ca membru şi co-fondator al acestei Societăţi Antroposofice. Dar ceea ce noi simţim în mod particular prin aceea că Goetheanumul, ca centru al Societăţii Antroposofice, se află aici pe pământul Elveţiei, va fi exprimat în mod simbolic prin faptul că îl rog pe dl Albert Steffen, dragul, veneratul nostru prieten, pe excelentul poet, a cărui prezenţă în mijlocul nostru trebuie să o socotim un mare noroc, să ia primul cuvântul în cadrul adunării noastre.

Conferinţa lui Albert Steffen: Din istoria destinului Goetheanumului a fost publicată în „Nachrichtenblatt” („Buletin informativ”) a Societăţii Antroposofice Generale, 1924, nr. 2,3 şi 6.


Dr. Steiner:

Dragul meu domn Steffen!

Prin cuvintele dumneavoastră, pătrunse de o iubire atât de frumoasă, aţi oferit un preludiu splendid adunării noastre de aici, şi fără îndoială că n-am fi putut avea parte de un preludiu mai frumos decât ceea ce dumneavoastră aţi spus aici, în faţa noastră, dintr-o inimă antroposofică atât de caldă. Sunt convin că însufleţitoarele cuvinte pe care le-aţi rostit vor stăluci ca o stea luminoasă deasupra adunărilor şi întrunirilor noastre şi că noi toţi vom şti să vă purtăm o caldă recunoştinţă pe durata întregii perioade în care vom fi aici, împreună cu simţirea din inimă pentru cele ce ne-aţi spus în prima dimineaţă. Putem fi convinşi de aceasta: ne vom putea simţi întotdeauna cald cuibăriţi pe tărâmul minunatei Elveţii, dacă această simţire specific elveţiană – căci ea este conţinută, ca ton fundamental, în cuvintele dumneavoastră – deci, dacă acestă simţire specific elveţiană va adia mereu în jurul nostru o atmosferă atât de frumoasă, aşa cum este acum. Şi ştiu că vorbesc din inimile tuturor, dacă acum, în punctul de pornire al dezbaterilor noastre, vă exprim, dragă prietene Steffen, mulţumirile cele mai cordiale pentru că ne-aţi oferit într-un mod atât de minunat preludiul pentru cele ce urmează să se întâmple în zilele următoare.Vă mulţumim din inimă! Sunt convins că aceste mulţumiri vin din inimile tuturor celor adunaţi aici.


La ora 11.30 dr. Steiner a susţinut conferinţa de deschidere.