Biblioteca antroposofică


Rudolf Steiner

ARTA DE A VINDECA APROFUNDATĂ PRIN MEDITAŢIE

GA 316


NOTE


  1. Nu reiese clar despre ce conferinţă este vorba aici. Se poate face apropierea de conferinţa din 2 martie 1920, Al doilea curs de ştiinţe ale naturii: Tratatul despre căldură (Rudolf Steiner, Geisteswissenschaftliche Impulse zur Entwickelung der Pysik. Zweiter natur wissenschaftlicher Kurs. Die Wärme auf der Grenze positiver und negativer Materialität), GA 321, tradus în limba română, Editura Arhetip, Bucureşti, 2002.

  2. Rudolf Steiner: Convorbiri despre albine (Das Wirken des Geistes in der Natur/Über das Wesen der Bienen), Conferinţe prezentate de Rudolf Steiner pentru muncitorii care lucrau la Goetheanum (1923), GA 351; conferinţa a VIII-a, p. 123;

  3. Acest procedeu, cunoscut sub numele de altoire a smochinilor sălbatici, este practicat încă din antichitate.

  4. Într-o dare de seamă redactată imediat după conferinţă găsim “macrocosmică” în loc de “macroscopică”. Acest ultim termen corespunde mai bine contextului.

  5. În darea de seamă citată la nota 4 se spune: “forţe care acţionează din toate direcţiile”.

  6. În darea de seamă citată la nota 4 se spune: “pornind din dvs.” în loc de “în dvs.”.

  7. Textul dintre linioare provine din darea de seamă de la nota 4.

  8. Rudolf Steiner, Ştiinţă spirituală şi Medicină (Geisteswissenschaft und Medizin), GA 312, tradusă în limba română, Editura Mirton, Timişoara, 2003, conferinţa a II-a.

  9. Despre acest fenomen puţin cunoscut, cf.: Bethe-Bergmann-Embden: Handbuch der normalen und pathologischen Physiologie (Manual de fiziologie normală şi patologică).

  10. Astăzi (în 1987, anul ediţiei – n.t.) s-a reuşit să se izoleze aproape o sută de elemente. Despre clasificarea periodică cf.: Bindel Blicke, Zahlengesetze in der Stoffeswelt und in der Erdentwickelung (Legi numerice în lumea materiei şi în evoluţia Pământului).

  11. Variantă: “din care se formează aceste elemente”.

  12. E vorba despre catastrofa de la barajul Gleno, din Italia de Nord, petrecută la 1 decembrie 1923.

  13. Darea de seamă de la nota 4 spune: “împrejurările”, nu “semnele”.

  14. Rudolf Steiner/Ita Wegman: Elemente de bază pentru o extindere a artei de a vindeca pe baza cunoştinţelor spiritual-ştiinţifice (Grundlegendes für eine Erweiterung der Heilkunst nach geisteswissenschaftlichen Erkenntnissen) (1925), GA 27; tradusă în limba română, Editura Aldomar, Bucureşti, 1996.

  15. În jurul anului 1840, Şcoala vieneză este reprezentată în principal de Skoda, Oppolzer, Hebra.

  16. Rudolf Wirchow: 1821-1902.

  17. Paracelsus: Philippe Bombast von Hohenheim, 1493-1541, alchimist şi medic elveţian

  18. Textul german al meditaţiei:
    Ihr heilenden Geister
    Ihr verbindet euch
    Dem Sulphursegen
    Des Aetherduftes.

    Ihr belebet euch
    Im Aufstreben Merkurs
    Dem tautropfen
    Des Wachsenden
    Des Werdenden.

    Ihr machet Halt
    In dem Erdensalze
    Das Wurzel
    Im Boden ernährt.

  19. Textul german al meditaţiei:
    Ich willl mein Seelenwissen
    Verbinden dem Feuer
    Des blütenduftes;

    Ich will mein Seelenleben
    Erregen am glitzernden Tropfen
    Des Blättermorgens;

    Ich will mein Seelenleben
    Erstarken an dem Salzerhärtenden
    Mit dem die Erde
    Sorgsam die Wurzel pflegt.

  20. Rudolf Steiner: Iniţierea: Este vorba de cartea Cum dobândim cunoştinţe despre lumile superioare? (Wie erlangt man Erkenntnisse der höheren Welten?) (1904/1905), GA 10; tradusă în limba română, Editura Triade, Cluj-Napoca, 1997. Termenul desemnează aici prima etapă a iniţierii.

  21. Theodor Schwenck: Das sensible Chaos.

  22. Rudolf Steiner: Filosofia libertăţii (Die Philosophie der Freiheit) (1894), GA 4, tradusă în limba română, Editura Triade, Cluj-Napoca, 1996.

  23. Maximă preferată a cinicilor, curent filosofic al lui Antisthene şi Diogene.

  24. Există aici o incertitudine de transcriere. Stenografa notase “roşu-brun”, dar ceea ce spune textul în continuare ne face să înclinăm spre “roşu-albăstrui”.

  25. Textul meditaţiei în limba germană:
    Schau in deiner Seele
       Leuchtekraft,
    Fühl in deinem Körper
       Schweremacht.
    In der Leuchtekraft
       Strahlet Geistes-Ich,
    In der Schweremacht
       Kraftet Gottes-Geist.
    Doch darf nicht
       Leuchtekraft
    Ergreifen
       Schweremacht
    Und auch nicht
       Schweremacht
    Durchdringen
       Leuchtekraft;
    Denn fasset Leuchtekraft
       Die Schweremacht
    Und dringet Schweremacht
       In Leuchtekraft,
    So binden in Welten – Irre
       Seele und Körper
    In Verderbnis sich.

  26. Circulara din 11 Martie 1924.

  27. Rudolf Steiner: Calendarul sufletului (Anthroposophischer Seelenkalender), GA 40.

  28. Rudolf Steiner: Ştiinţa ocultă (Geisteswissenschaft im Umriß) (1910), GA 13; tradusă în limba română, Editura Rustania, Timişoara, 1946; Editura Princeps, Iaşi, 1993.

  29. Anschauung: Ceea ce Rudolf Steiner are aici în vedere constă într-o facultate de percepţie vie, non-conceptuală, în care lăsăm obiectul contemplat să “vorbească de la sine”, fără a încerca să-l explicăm.

  30. L. Kolisko: Milzfunktion und Plättchenfrage (Funcţia splinei şi problema plăcuţelor), Stuttgart 1922.

  31. Congresul de Crăciun din 1923, în cursul căruia Rudolf Steiner a dat o formă nouă Societăţii Antroposofice.

  32. Textul german al meditaţiei:

    Du empfindest Menschengestaltung.
    - das im Zusammenhang mit dem Mond -

    Schau, was luftig dich bewegt:
    - zum Beispiel im Atem oder in Blutzirkulation -

    Du erlebest Menschenbeseelung.
    - das ist im Zusammenhang mit der Sonne -

    Schau, was irdisch sich wandelt:
    - vorzugsweise das, was den Menschen auch den Tod bringt –

    Du erfassest Menschendurchgeistung.
    - das im Zusammnehang mit Saturn.


    Schau, was kosmisch sich fügt:
    Du empfindest Menschenbeseelung.

    Schau, was luftig dich bewegt:   
    Du erlebest Menschenbeseelung.

    Schau, was irdisch sich wandelt:
    Du erfassest Menschendurchgeistung.

  33. Note ale ediţiei germane: Toate manuscrisele conţin: “Noi trebuie să-l vindecăm...”

  34. Sectă religioasă fondată în 1457 în Boemia. Fără a respinge total clerul, ei repingeau dogmele eclesiastice şi se legau direct de textele Scripturii. În secolele al 16-lea şi al 17-lea, Fraţii Moravi au dat polemişti, gramaticieni, pedagogi remarcabili; cel mai celebru este Komensky (Comenius) – 1592-1670 -; după decăderea Boemiei, în 1620, ei au emigrat în Polonia. Fraţii Moravi mai există în America şi Olanda. Doctrina lor foarte largă este un creştinism mistic şi liberal.

  35. Rudolf Steiner: Consideraţii esoterice asupra karmei (Esoterische Betrachtungen karmischer Zusammenhänge), conferinţe prezentate la Dornach în 1924, vol. I-VI, GA 235, 236, 237, 238, 239, 240, traduse în limba română, Editura Triade, Cluj-Napoca 2002.

  36. Harun al Raşid, 766-809.

  37. Baco de Verulam, 1561-1626.

  38. Amos Comenius, 1592-1670.

  39. Învăţători, II – 20.

  40. Textul german al meditaţiei:
    Fühle in des Fiebers Mass
    Des Saturns Geistesgabe.
    Fühle in des Pulses Zahl
    Der Sonne Seelenkraft.
    Fühle in des Stoffes Gewicht
    Des Mondes Formenmacht.
    Dann schauest du in deinem Heilerwillen
    Auch des Erdenmenschen Heilbedarf.

  41. Rudolf Steiner: Trăirea ciclului anual în patru Imaginaţiuni cosmice (Das Miterleben des Jahreslaufes in vier kosmischen Imaginationen), 1923, GA 229.

  42. În meditaţia: “Transpune prima perioadă...”, rândurile 2 şi 3 au fost retran-scrise conform unui carnet de note al lui Rudolf Steiner.

  43. Textul german al meditaţiei:

    Schiebe die Frühzeit
    - Embryonalzeit -

    In des Kindes Alter
    Und des Kindes Alter
    In die Jugend Zeit.
    Dir erscheint verdichtet
    Menschenäthersein
    Hinter Körperwesen –
    - Physicher Leib in seiner Struktur -

    Schiebe die Altersdichte
    In die Menschenreifezeit,
    Und das reife Alter
    In das Jugendleben.
    Dir ertönt in Weltenklängen
    Menschenseelenwirken
    - der Astralleib also -

    Aus dem Aetherleben.

  44. Rudolf Steiner: Curs de euritmie poetică (Eurythmie. Die Offenbarung der sprachenden Seele) (1918-1924), GA 277: “În Orient, educatorul este cel care desemnează toate lucrurile, care se mulţumeşte să indice lucrurile: da – da (în germană da = aici), de unde numele de dada.

  45. Rudolf Steiner: Adevăr şi ştiinţă (Wahrheit und Wissenschaft) (1892), GA 3, tradusă în limba română, Editura Triade, Cluj-Napoca, 1996.

  46. Textul german al meditaţiei:
    Es war in alten Zeiten,
    Da lebte in der Eigeweihten Seelen
    Kraftvoll der Gedanke, dass krank
    Von Natur ein jeglicher Mensch sei.
    Und Erziehen ward angesehen
    Gleich dem Heilprozess,
    Der dem Kinde mit dem Reifen
    Die Gesundheit zugleich erbrachte
    Für des Lebens vollendetes Menschensein.

  47. Rudolf Steiner: Misterele Pragului.