Rudolf Steiner

COLABORAREA DINTRE MEDICI ȘI PĂSTORII SUFLETEȘTI
CURS DE MEDICINĂ PASTORALĂ

GA 318

NOTE

La această ediție

Textele care stau la bază: Notele după conferințe au fost sintetizate într-un text de niște participanți, în majoritatea lor, necunoscuți. Nu există stenograma.

Titlul volumului a fost extins, cu ocazia ediției a 3-a din 1984, de către editor, cu acordul reprezentanților medicilor antroposofi, așa cum apare și pentru volumul de față, pentru a indica mai clar domeniul de specialitate al conferințelor cursului.

Informație bibliografică referitoare la edițiile apărute până în 1993

Ediția 1, Dornach, f. a.: Sub titlul: „Curs de medicină pastorală” („Pastoralmedizinischer Kursus”), tipărit ca manuscris, editat de Secția de Medicină de la Goetheanum.

Ediția a 2-a, Ediția Operelor Complete, Dornach, 1973: Prima apariție sub formă de carte, editată de dr. med. Hans W. Zbinden, completată după notițele luate la conferințe.

Ediția a 3-a, Ediția Operelor Complete, Dornach, 1984: Sub titlul: „Colaborarea dintre medici și păstorii sufletești. Curs de medicină pastorală” („Zusammenwirken von Ärzten und Seelensorgern. Pastoral-Medizinischer Kurs”), completată cu 8 reproduceri colorate după desenele făcute la tablă, revăzute de dr. med. Werner Belart.

Ediția a 4-a, Ediția Operelor Complete, Dornach, 1993: Extinsă cu „Alocuțiune adresată medicilor”; fără cele 8 reproduceri colorate după desenele făcut la tablă (acestea au apărut, împreună cu alte 6 reproduceri, în volumul XXIII al seriei „Rudolf Steiner, desene la tablă realizate cu ocazia conferințelor” – „Rudolf Steiner, Wandtafelzeichnungen zum Vortragswerk”), revăzute de dr. med. Werner Belart și de Paul G. Bellmann.

Despre desenele la tablă: Desenele originale realizate la tablă și înscrisurile lui Rudolf Steiner care țin de aceste conferințe s-au păstrat datorită faptului că la acea vreme pe tablă se lipeau coli de hârtie neagră. Ele apar, drept completări la conferințe, reproduse la dimensiuni micșorate, în volumul XXIII din seria Rudolf Steiner, desene la tablă realizate cu ocazia conferințelor („Rudolf Steiner, Wandtafelzeichnungen zum Vortragswerk”). Desenele inserate în text în edițiile anterioare au fost păstrate și în această ediție. La pasajele respective din text se atrage întotdeauna atenția, prin observații marginale, asupra planșelor originale corespunzătoare.

Note la text

Operele lui Rudolf Steiner din cadrul Ediției Operelor Complete (GA) vor fi indicate la note cu numărul bibliografic corespunzător. Vezi, de asemenea, privirea de ansamblu de la sfârșitul volumului.

1. Cesare Lombroso, 1836-1909, antropolog italian. A scris „Geniu și nebunie” („Genio e folla”) în 1864 și „Criminalul din punct de vedere antropologic, medical și juridic”, în 1887.
2. în cartea mea Știința ocultă în rezumat („Geheimwissenschaft im Umriß”) (1910), GA 13.
3. Pythii: prezicătoare ale oracolului din Delphi.
   Sfânta Tereza – Tereza de Iisus de Avila, 1515-1582, carmelită canonizată; din 1535 se găsește la Mănăstirea Carmelitelor din Avila, iar din 1567 ea începe reformarea ordinului, într-o strânsă legătură cu Ioan al Crucii.
4. Mechthild de Magdeburg, născută circa în 1210, moartă între 1282 și 1294; beghină la Magdeburg, apoi cisterciană la Mănăstirea Helfra, lângă Eisleben; principala sa operă: „Torentul Luminii divine” („Das fließende Licht der Gottheit”).
5. kali yuga: „Epoca întunecată”, se întinde din 3101 î.Chr. până în 1899 d.Chr.
6. Ferdinand Raimund, 1790-1836: „Regele Alpilor și dușmanul oamenilor” („Der Alpenkönig und der Menschenfeind”), 1828.
7. Wilhelm Preyer, 1811-1897, profesor de psihologie din 1869 la Jena, apoi din 1888 la Berlin. Vezi expunerile sale „Ipotezele despre originea vieții” („Die Hypothesen über den Ursprung des Lebens”) (după conferințele din 1872-1878) în „Fapte și probleme de științe ale naturii” („Naturwissenschaftliche Tatsachen und Problemen”), Berlin, 1880, p. 33 și urm.
8. Johannes Müller, 1801-1858, fiziolog din Berlin.
9. Paracelsus exprimă aceasta (1493-1542). In mai multe pasaje ale operei sale se găsesc exprimări corespunzătoare, de exemplu, în „Cartea Paragranum” („Das Buch Paragranum”), cap. „Al treilea fundament al medicinei, care este alchimia” („Der dritte Grund der Medizin, welcher ist Alchimia”)
10. cel mai bolnav om al epocii … turcul: aluzie la o expresie: „Omul bolnav de la Bosfor”.
11. Hans Driesch, 1867-1941, naturalist și filosof. Opera principală: „Filosofie a organicului” („Philosophie des Organischen”), 2 vol., 1909, ediția a 4-a 1930.
12. prin cartea pe care a elaborat-o doamna dr. Wegman împreună cu mine: Dr. Rudolf Steiner / Dr. Ita Wegman: Elemente de bază pentru o extindere a artei vindecării conform cunoașterii științei spirituale („Grundlegendes für eine Erweiterung der Heilkunst nach geisteswissenschaftlichen Erkenntnissen” (1925), GA 27, tradusă în limba română la Editura Aldomar, București, 1996.
13. își amintesc de cursul nostru de limbă: Rudolf Steiner / Marie Steiner-von Sivers: Arta modelării vorbirii și arta dramatică („Sprachgestaltung und Dramatische Kunst”), 19 conferințe, Dornach, 5-23 septembrie 1924, GA 282.
14. Referitor la Alocuțiunea adresată medicilor din 18 septembrie 1924: În alocuțiunea lui Rudolf Steiner adresată medicilor Secției de Medicină, tipărită pentru prima oară aici, se relatează despre fundamentarea unui mod de lucru în vederea unei înnoiri a Misteriilor medicale pentru epoca actuală. A fost precedată de o căutare intensă și întrebări în cercul tinerilor medici din preajma lui Rudolf Steiner și a Itei Wegman (compară GA 316), pe baza cărora Rudolf Steiner a putut oferi un ajutor prin indicarea drumului pentru formarea nucleului în cadrul Secției de Medicină. Ita Wegman relatează despre aceasta și în alocuțiunea ei ținută cu ocazia întrunirii medicilor din toamna lui 1936, despre care s-au păstrat niște note înregistrate (compară J. Emanuel Zeylmans von Emmichoven, „Cine era Ita Wegman?” – „Wer war Ita Wegman?” –, volumul 2, p. 215 și urm., Heidelberg 1992).

AcasăLucrări OnlineIndex GA318PrecedentaUrmătoarea