Biblioteca antroposofică


Corecturi

Rudolf Steiner

SARCINI ALE UNEI NOI ȘTIINȚE ECONOMICE

I
CURSUL DE ECONOMIE
GA 340

Paisprezece conferințe ținute la Dornach, între 24 iulie și 6 august 1922, pentru studenții la Științe Economice

II
SEMINARUL DE ECONOMIE
GA 341

Șase discuții cu participanții la Cursul de Economie în Dornach, între 31 iulie și 5 august 1922


Traducători: Mihail Avramescu și Gabriela Câmpeanu
Lector: Andrea Dumitrescu
Validarea din punct de vedere al termenilor economici a fost făcută de un specialist în științele economice


Traducere după
RUDOLF STEINER
AUFGABEN EINER NEUEN WIRTSCHAFTSWISSENSCHAFT.
I. Nationalökonomischer Kurs

Editura Rudolf Steiner, Dornach/Elveţia 2002
GA 340
II. Nationalökonomisches Seminar
Editura Rudolf Steiner, Dornach/Elveţia 1986
GA 341
Publicate de Rudolf Steiner-Nachlaßverwaltung după notițe neverificate de conferențiar


©2016 BIBLIOTECA ANTROPOSOFICĂ pentru prezenta traducere în limba română




CUPRINS


I
CURSUL DE ECONOMIE [ Notă ]
GA 340

CONFERINȚA IDornach, 24 iulie 1922
Știința economică (economia politică) a apărut pe când viața economică modernă era deja foarte complicată. Trei perioade. În prima treime a sec. XIX, în Anglia relaţii comerciale instinctive, în a doua treime în Germania intrarea în mod conștient în industrialism, în a treia treime perioadă statală. – Contrast între Anglia şi Germania. Tripartiția ca soluție. Metodă a economiei politice: concepte ponderabile și imponderabile. Ideile științei economice trebuie să fie vii. Viața economică între natură și capital. Intervenţia granițelor statului în viaţa economică. Pământul ca organism economic sau organism social.
CONFERINȚA a II-aDornach, 25 iulie 1922
Formarea prețurilor din vânzare și cumpărare nu poate fi cuprinsă cu noțiuni precis conturate. Cei trei factori de producţie: natură, muncă şi capital. Natura muncii în sens economic: natură modificată prin muncă – formatoare de valoare pe o latură; muncă modificată prin spirit – formatoare de valoare pe cealaltă latură; constanta din spatele valorilor fluctuante. Polaritatea natură – capital. 
CONFERINȚA a III-aDornach, 26 iulie 1922
Ştiinţa economică este o ştiinţă teoretică şi practică. Integrarea muncii în viața socială. Emanciparea dreptului și munca. Năuzinţa spre democraţie şi diviziunea muncii. Funcţii ale diviziunii muncii, de antiegoism şi ieftinire. Exemplul croitorului. Întrebare: Cum scoatem din procesul economic munca pentru retribuție? Salariatul se autoîngrijește. Tendința de devalorizare a produselor polului opus și prețul mediu la comerciantul intermediar. Industriașul drept comerciant.
CONFERINȚA a IV-aDornach, 27 iulie 1922
Din nou exemplul croitorului. Apariția capitalului prin diviziunea muncii, exemplul căruței. Capital etapa 1 prin emanciparea față de natură. Capital etapa 2 prin emanciparea față de muncă. Economie financiară și capital bănesc. Banii ca spirit realizat. Capitalul de împrumut ca a doua etapă a procesului capitalului. Diviziunea muncii, un raport de divizare între marfă și bani. Valoarea produsului natural modificat prin muncă este divizată de munca realizată de către spirit. Metoda economică: gândirea care priveşte înăuntrul proceselor.
CONFERINȚA a V-aDornach, 28 iulie 1922
Procesul economic ca un circuit organic: producerea valorii – înlăturarea valorii. Formarea valorii și devalorizarea prin tensiuni între polii opuși, producția și consumul. Creditul personal și creditul funciar, primul ieftineşte lucrurile, al doilea le scumpește. Stagnarea capitalului în proprietatea funciară, și prin aceasta formarea valorilor fictive. Necesitatea de a se consuma capitalul în întregime, cu excepția unei rest ca „sămânţă”. Asociațiile trebuie sa regleze procesul de producție prin distribuirea corectă a lucrătorilor. Prețul depinde de numărul de lucrători dintr-un anumit domeniu.
CONFERINȚA a VI-aDornach, 29 iulie 1922
Formula prețului corect. Rata dobanzii ridicată scumpește mărfurile și ieftinește pământul. Munca spirituală, raportată la trecut, este neproductivă, consumatoare; în ceea ce privește viitorul este productivă. Nevoia de „consumatori puri”. Plătire, împrumutare, donare ca noțiuni necesare pentru o economie sănătoasă. Viață spirituală liberă și semiliberă – viața spirituală și viața economică. Asociații pentru reglementarea donațiilor.
CONFERINȚA a VII-aDornach, 30 iulie 1922
Cei trei factori economici propulsori: cumpărare sau vânzare, împrumutare, donare. Cei trei factori statici: muncă, pământ, capital. Valoarea ia naștere în economie numai în cadrul schimbului de produse. Plata salariului ca o cumparare, de către patron, a produselor realizate de muncitori. Falsificarea prețurilor. Cazul când prețul terenului își are originea în exercitarea puterii, și prin aceasta creștere de preț înspre agricultură și scădere înspre produsul industrial. Tendinţa de a produce venituri funciare, întrucât în agricultură domnește de drept principiul autofurnizării. Tendința devalorizării capitalului întreprinderii. Tensiuni sociale cauzate de tendința creșterii prețurilor agricole, și tendința scăderii prețurilor la produsele create prin activităţi umane libere. Mișcările în sens opus în circuitul economic: de la mijloacele de producție spre capitalul întreprinderii, pe de o parte, și pe de altă parte, spre marfă. Asociații pentru a compensa pe cât posibil perturbările în procesul economic.
CONFERINȚA a VIII-aDornach, 31 iulie 1922
Corectarea unor noţiuni economice. Preț, cerere și ofertă. Ecuațiile comerciantului, consumatorului și producătorului. Factorul juridic intervine în economie. Schimburi între lucruri incomparabile între ele: între drepturi şi mărfuri, între capacități şi mărfuri şi între capacități şi drepturi. Nu se plăteşte munca, ci rezultatele muncii. Între patron şi salariat este un fel de piaţă. Judecățile asupra vieții economice nu teoretice, ci din experiența la obiect, lucru posibil numai prin asociații. Economie bazată pe troc – bazată pe bani –  bazată pe capacități. Știința economică rămasă la troc, consideră banii doar ca înlocuitor pentru schimb.
CONFERINȚA a IX-aDornach, 1 august 1922
Valori indirecte în organismul economic. Produse secundare, prețul secarei, prestația medicului. Economia internă. Tripla productivitate a redistribuirilor de capital prin cumpărare, împrumutare și donare – ultima fiind cea mai productivă. Capital comercial în Anglia, capital împrumutat în Franța, capital industrial în Germania și caracteristicile umane aflate la baza acestora. Sistemul bancar, o circulaţie a banilor depersonalizată, economie financiară fără subiect natural şi personal, imperialism fără obiect.
CONFERINȚA a X-aDornach, 2 august 1922
Profitul economic. În actul schimbului câștigă ambele părți. Apariția banilor din bunuri. Acțiune de împingere și aspirare în procesul economic. Reciprocitatea în procesul economic. Dobânda: apare prin renunțarea la reciprocitate în cadrul împrumutării. Metoda: gândirea procesului economic în imagini. Experiența nemijlocită. Rațiunea autoactivă și simțul comun obiectiv în asociații, care stă mai presus de interesul personal. Altruism obiectiv în loc de predici moralizatoare. Viața economică între viața juridică și viața spirituală.
CONFERINȚA a XI-aDornach, 3 august 1922
Dezvoltarea vieții economice de la economie privată rurală la economie naţională, comerțul mondial și economie mondială. Obstrucţie prin viața economică de stat. Anglia ca putere economică conducătoare. Gândirea economică nu a ținut pasul. Gândirea economică în termeni de economie mondială. Spațiul economic închis este problema cardinală a economiei mondiale. Importanța duratei vieții bunurilor economice. Banii nu se uzează comparativ cu bunurile. Raportul între cei care caută hrană și cei care produc hrană. Necesitatea existenței donațiilor într-un spațiu economic închis. Marea întrebare în economie: Ce fel de plată ar trebui căutată pentru ca valorile create în cadrul domeniului pur material ca valori în domeniul hranei, să dispară în cadrul domeniului spiritual?
CONFERINȚA a XII-aDornach, 4 august 1922
Ce lucrează în spatele formării prețului: obiectivul și subiectivul. Banii și caracteristicile lor convenționale. Ca bani de achiziție mijlocesc un schimb. Au apărut din produse, dar sunt un concurent necinstit al produselor. Ca bani de împrumut (ai întreprinderii) își primesc valoarea prin spiritul uman. Ca bani pentru donații sunt dați pentru educație sau fondări și finanțări, și previn capitalizarea lor în pământ. Trecerea banilor de împrumut în bani donați. Metamorfoza valorii banilor în circulația economică. Îmbătrânirea și moartea banilor. Banii bătrâni ca bani donați. Medierea de către asociații a împrumuturilor și donațiilor. Echilibrul între zona banilor de împrumut, zona banilor de achiziţii și zona banilor pentru sau din donaţii, pentru a corecta în cadrul regiunii economice închise neregularitățile care în regiunea deschisă se corectează prin export și import.
CONFERINȚA a XIII-aDornach, 5 august 1922
Despre valoarea economică a realizărilor spirituale. Exemplul colectorului de manuscrise autografe. Punctul de plecare pentru orice activitate economică: prelucrarea pământului. Exemplul economiei rurale închise.  Evaluarea muncii spirituale corespunzător muncii fizice economisite. Munca fizică şi munca spirituală lucrează una în alta, din direcții opuse. Scăderea valorii muncii fizice comparativ cu cea spirituală. Balanța între prelucrarea pământului şi activitatea spirituală.
CONFERINȚA a XIV-aDornach, 6 august 1922
Imagini conceptuale vii, nu concepte dogmatice în ştiinţa economică. Banii tineri și banii batrâni. Valoarea nominală şi valoarea reală a banilor. În circulația banilor avem contabilitatea mondială. Falsificarea economiei prin comerţul intermediar cu bani. Banii ca bonuri. Munca fizică asupra naturii ca formatoare de valoare economică. Masa monetară ca expresie a sumei mijloacelor de producție utilizabile. Etalonum monetar ca etalon natură. Conceptul mijloacelor de producție. Baza formării prețului: raportul între suprafaţa de pământ folosibilă şi numărul de locuitori. În loc de adevăr, justețe și practica vieții, astăzi domnesc fraza, convenția și rutina. Știința economică ca o valoare economică.

NOTE

DESENELE LA TABLA