Este bine cunoscut faptul că vorbele din bătrâni, şi mai ales cele din Antichitate – provenite din Misterii – au o valoare de adevăr care transcende timpul istoric. Aşa este cazul şi cu acel dicton de pe catapeteasma templului din Delphi: «Cunoaşte-te pe tine însuţi»,
Dar timpurile se schimbă, iar odată cu ele şi conceptele despre om şi lume. Relaţia omului cu lumea ideilor s-a schimbat în cursul veacurilor, un factor esenţial fiind aici evoluţia ştiinţelor.
Însăşi fiica mai mică a ştiinţelor, tehnica, reprezintă un incontestabil mobil de progres civilizatoriu, chiar dacă este însoţit de unele influenţe defavorabile asupra naturii.
Dar dezvoltarea tehnicii este însoţită şi de un alt proces pe care îl putem observa până în ziua de azi: O serie de concepte la care apelează ea în mod justificat, ajung să fie transpuse – cu tot cu valenţele specifice – în alte domenii ale realităţii. Întâlnim de exemplu tendinţa de a tehnologiza imaginea despre om („un conglomerat de microroboţi inteligenţi”).
Noile tehnologii pun totodată sufletul în faţa unei binarităţi:
Cea a realului şi cea a virtualului; sau cea a realităţii nemijlocit accesibile simţurilor noastre şi cea a imaginilor de pe display. Mai nou avem aici problematica inteligenţei artificiale şi transhumanismului.
Toate acestea nu rămân fără urmări pentru conştienţa omului modern, mai ales dacă ne gândim la copii şi tineri.
Cele de mai sus nu sunt menţionate ca un apel la întoarcere în trecut. Prezenta serie de lucrări îşi propune ca, pornind de la acceptarea situaţiei actuale, să ofere demersuri cognitive accesibile; ele permit dezvoltarea unui simţ sănătos al diferenţierii realităţii de fantasme. Pentru aceasta vor fi folosite elemente atât din ştiinţele naturii, cât şi din ştiinţa spirituală, Antroposofia. Este vorba despre o fenomenologie consecvent ştiinţifică, pe baza căreia pot fi dobândite valenţe îmbogăţite ale conceptelor despre om şi lume, conform cu cerinţele Timpului.
Iar prin aceasta va putea fi reactualizat şi dictonul delphic în sensul unui aforism al lui Rudolf Steiner:
