Biblioteca antroposofică

CăutareLucrări OnlineIndex GA260PrecedentaUrmătoarea

Rudolf Steiner
CONGRESUL DE CRĂCIUN PENTRU ÎNTEMEIEREA SOCIETĂŢII ANTROPOSOFICE GENERALE 1923/24

GA 260

INDICE DE PERSOANE

(cu date biografice)

Abels, Joan (n.India, d. 1962, Heidenheim pe Brenz).

A activat ca euritmist deja la prima reprezentaţie de euritmie de la München, 1913, mai târziu la Dornach. După ce a renunţat la activitatea de euritmist, a preluat lucrările de birou ale cantinei.

Aeppli, Willi (Akra, Goldküste, 1894-1972, Basel).

Învăţător elveţian. Membru din 1921. La Congresul de Crăciun, reprezentant al Societăţii Antroposofice Elveţiene, în anii 1927-1954, învăţător la Şcoala Rudolf Steiner din Basel. Din 1954 consilier pentru Federaţia Şcolilor Libere Waldorf din Germania. Scrieri de pedagogie.

Bemmeln, Daniel J., van (Batavia – Djakarta/Indonezia, 1899-1982).

Membru olandez din 1921. În 1923 unul dintre întemeietorii şi învăţătorii primei şcoli Waldorf din Olanda, „De Vrije School”, Haga.

Brandtner, W, secretar al Societăţii Antroposofice întemeiate în 1920 la Porto Alegre, Brazilia.

Büchenbacher, Hans, dr. (Fürth, 1887-1977, Arlesheim).

Activitate de conferenţiar în sensul tripartiţiei organismului social. La Congresul de Crăciun, reprezentant al Societăţii Antroposofice Libere din Germania. În anii 1931-1935, preşedintele Societăţii Antroposofice din Germania. Mai târziu, conducătorul grupei de lucru pentru filosofie şi psihologie de la Goetheanum, Dornach.

Bürgi-Bandi, Lucie (Berna, 1875-1949, Berna).

Membră a Societăţii Teosofice din 1907. În comitetul de conducere al ramurii Johannes din Berna. În anii 1913-1925, în comitetul de conducere al „Asociaţiei Goetheanum” (Bauverein). În martie 1925 e chemată de dr. Steiner la conducerea „Administrării clădirii Goetheanum”. Membră fondatoare a Administrării Moştenirii lui Rudolf Steiner.

Cesaro, Giovanni Antonio, duce de (Roma, 1878-1940, Roma).

Fiul baronesei de Renzis (v. mai jos). Membru în consilii din diferite oraşe ale Siciliei (Partidul radical, apoi cel social-democrat). În anii 1922-1924, ministrul poştei şi telegrafului. Co-editor al revistei „Lo Spettatore”. Scrieri politice. S-a alăturat în 1926 Alianţei Naţionle Antifasciste. A reprezentat la Congresul de Crăciun grupa Novalis din Roma.

Collison, Harry (Londra, 1868-1945, Londra).

Avocat, pictor şi scriitor. Membru din 1910. conducător pentru Myrdhin-Group, Londra. Autorizat de Rudolf Steiner să-i traducă lucrările în limba engleză; fondator al Anthroposophical Publishing company. Din 1923, secretar general al Societății Antroposofice din Anglia.

Cross, Margaret Frances (Preston/Anglia, 1866-1962, Hemel Hampstead, Anglia).

A condus o şcoală particulară, care a devenit apoi prima şcoală de pedagogie Waldorf din Anglia, „The New School”, Kings Langley/Herts.

Donner, Uno (Helsingfors, 1872-1958, Arlesheim).

Inginer, a întemeiat şi condus, printre altele, câteva fabrici de textile. În 1913 a cunoscut, la Londra, antroposofia. Propus de Rudolf Steiner, în anii 1923-1932, secretar general al Societăţii din Finlanda. Ia parte la cursul de agricultură ţinut de Rudolf Steiner la Koberwitz/Breslau în 1924, din 1928 face încercarea de a gospodări o mare moşie după principiile agriculturii bio-dinamice. Prin dispoziţie testamentară, întemeiază „Institutul Donner pentru cercetarea istoriei religiei şi culturii”, în cadrul Universităţii Åbo/Finlanda.

Drechsler, Luna (n. Lwow-Lemberg/Polonia, d.1933, Polonia, la 51 de ani).

Pictoriţă şi sculptoriţă. Activa în viaţa politică (administraţia oraşului), colaborează la construirea primului Goetheanum. Iniţiativa de întemeiere a societăţii poloneze, secretar general al acesteia.

Dunlop, Daniel Nicol (Kilmarnock/Scoţia, 1868-1935, Londra).

La început, membru al Societăţii Teosofice, din 1918 membru al Societăţii Antroposofice din Anglia şi conducător al Grupului Human Freedom. Organizatorul şcolilor de vară din Penmaenmawr (1923) şi Torquay (1924). În 1924 întemeiază Compania British Weled. În anii 1930-1935 este secretar general al Societăţii Antroposofice din Anglia.

Dürler, Edgar (St. Gallen, 1895-1970, Arlesheim).

Comerciant. Membru din 1921. Colaborează la Futurum AG, Dornach şi temporar în consiliul său de administraţie, ca şi în consiliul de administraţie de la Ilag, resp. Weleda AG, Arlesheim, mai târziu, preşedintele consiliului său administrativ, timp de mulţi ani.

Eiselt, Hans, dr. (n. Praga, d.1936, Praga).

Cunoaşte de tânăr antroposofia, a activat pentru ea până la moarte. A condus munca din ramura Praga, a ţinut conferinţe şi a condus afacerile societăţii din ţara sa. A şi stenografiat unele conferinţe prezentate de Rudolf Steiner la Praga. La Congresul de Crăciun este reprezentant al Consiliului de conducere al Societăţii cehoslovace.

Ferreri, Charlotte (d.1924, Milano), născută în Honolulu ca fiică a unui misionar american.

Conducătoarea ramurii „Leonardo da Vinci” din Milano, care în 1913 a ieşit în întregime din Societatea Teosofică şi s-a alăturat Societăţii Antroposofice. Mai târziu, cofondatoare a unei ramuri în Honolulu. La Congresul de Crăciun, reprezentantă a ramurii din Honolulu.

Freund, Ida (d. 1931, Praga).

Membru activ de prin 1909/10, la Praga. Activitatea ei de caritate a fost cinstită după moartea sa prin întemeierea unei fundaţii „Ida Freund”.

Geering-Christ, Rudolf (Basel, 1871-1958).

Librar şi editor. În 1902, membru fondator al Secţiei germane şi în 1906 al ramurii Paracelsus, Basel, din 1921 preşedinte al acesteia. În 1922/23 se afla la Goetheanum în cadrul unei colaborări mai strânse. În anii 1913-1925 este în comitetul de conducere al Asociaţiei pentru clădirea Goetheanumului (Bauverein); în martie 1925 este numit de dr. Steiner în conducerea „Administraţie clădirii Goetheanum”.

Geuter, Friedrich (Darmstadt, 1894-1960, Ravenswool/Anglia).

În activitatea desfăşurată împreună cu Herbert Hahn ca translator de limba engleză şi franceză pentru prizonierii de război a ajuns să cunoască antroposofia. Activează la „Sonnenhof” din Arlesheim, sub conducerea dr. Ita Wegman. Din 1929 în Anglia, a întemeiat două cămine pentru pedagogie culturală.

Geyer, Johannes, pastor (Hamburg, 1882-1964, Stuttgart).

În studenţie a auzit pentru prima dată de Rudolf Steiner. Membru din 1910. Din anul 1912, pastor la biserica evanghelică. Din 1919, la invitaţia lui Rudolf Steiner, devine învăţător la şcoala Waldorf.

Gnädinger, Franz (d.1971).

Preot la Comunitatea Creştinilor. 0 vreme, secretarul lui Friedrich Rittelmeyer. În perioada Congresului de Crăciun era la Zürich, din 1934 trece la Berna.

Goyert, Wilhelm Rudolf, (Witten pe Ruhr, 1887-1954, Arlesheim).

Negustor de artă. Cofondator al şcolii Waldorf din Koln, „Şcoala Neuwacht” (nume dat de Rudolf Steiner).

Grosheintz, Emil, dr. med. dent. (Paris, 1867-1946, Ascona).

Membru din 1906 şi co-fondator al ramurii Paracelsus, Basel, în anii 1908-1913, în consiliul de conducere al Secţiei germane; În 1912 şi-a pus la dispoziţie terenul – proprietate personală – din Dornach pentru construirea Goetheanumului. În anii 1913-1915 a fost vicepreşedinte al Asociaţiei pentru clădirea Goetheanum, în 1915-1924 prim-vicepreşedinte, în 1924-1925, alături de dr. Steiner, vicepreşedinte al acestei asociaţii. În martie 1925 numit de dr. Steiner, ca preşedinte, în conducerea „Administraţiei clădirii Goetheanum”. În 1920, membru fondator şi prim-preşedinte al ramurii de la Goetheanum, până în 1946. În 1922-1923, într-o comisie de lucru mai restrânsă la Goetheanum.

Grosheintz, Oskar, dr. (d. 1944, Basel).

Membru din 1907 şi preşedinte al ramurii Johannes, înfiinţată din iniţiativa sa, la Berna. Colaborează la punerea în scenă a dramelor-misteriu la München.

Gysi, Alfred, prof. dr. med. (Aarau, 1865-1957, Zürich).

Cunoscut cercetător pe tărâmul medicinei stomatologice, printre altele, deschizător de drum pentru protetica stomatologică. Conferenţiar şi profesor la Institutul de Stomatologie al Universităţii din Zürich, al cărui membru fondator este. În 1902 a fost unul dintre cei trei membri fondatori ai Secţiei germane, devenind preşedintele ramurii Zschokhe din Zürich, întemeiate de el, căreia i-a pus la dispoziţie, până în 1920, o încăpere în casa lui. „Felului său de a-şi desfăşura activitatea i se datorează faptul că cele mai importante conferinţe de la Zürich ale dr. Steiner au avut un caracter ştiinţific.” (Marie Steiner, Amintiri I.) În anul 1913 el s-a numărat, împreună cu dr. Emil Grosheintz, cu d-na Marie Schieb şi d-na Marie Hirter-Weber, printre cei patru membri elveţieni care au pus la dispoziţie terenul de pe colina din Dornach, pentru construirea Goetheanumului; el a făcut parte până în 1920 din consiliul de conducere al Asociaţiei pentru clădirea din Dornach (Bauverein). La începutul anilor '20 prof. Gysi s-a retras din Societatea Antroposofică.

Haan, Pieter de (Utrecht, 1891-1968, Olanda).

Membru din 1912. Desemnat iniţial drept secretar general pentru Olanda, el s-a retras, în favoarea lui Zeylmans van Emmichoven, propus de dr. Steiner. În anii 1964-1966 conduce Editura Filosofic-Antroposofică din Dornach.

Hahl, Erwin (d. 1958).

Württemberger. L-a audiat pentru prima dată pe Rudolf Steiner, în 1919,1a Stuttgart. Din 1922 lucrează în Iugoslavia, încearcă să întemeieze o ramură la Zagreb. La Congresul de Crăciun, reprezentantul activităţii din Iugoslavia.

Hardt, Heinrich, dr. med. (Sargard/Mecklenburg, 1896-1981).

A cunoscut antroposofia la Rostock, unde îşi făcea studiile universitare şi a devenit unul dintre iniţiatorii conferinţelor pe care Rudolf Steiner le-a ţinut în ianuarie 1924 şi de Paştile aceluiaşi an la Dornach, pentru studenţii în medicină. Mai târziu, activitate de medic, mulţi ani, la „Lauenstein” (institut de pedagogie terapeutică).

Hart-Nibbrig, J. (n. Olanda, d. 1957, Dornach, la 87 de ani).

A fost deja înainte de 1913 membră a Societăţii Teosofice. De prin 1924 la Dornach. Legătură de prietenie cu Marie Steiner.

Henström, Sigrid, membră din 1911, din 1923, preşedinta ramurii Stockholm.

La Congresul de Crăciun a reprezentat Societatea Suedeză.

Hohlenberg, Johannes (1881-1960, Copenhaga).

Pictor şi scriitor. Din 1923, secretar general al Societăţii daneze. În Norvegia, în 1926, co-editor, în 1929 editor al revistei antroposofice scandinave „Vidar”,până la încetarea apariţiei, în 1940. În anii 1947-1954, în Danemarca, scoate revista cultural-politică „Der Augenblick” („Clipa”).

Hugentobler, Jalob, dr. (d.1961).

Învăţător. În consiliul de conducere al ramurii Zschokke, mai târziu Pestalozzi, din Zürich, apoi al ramurii Johannes din Berna.

Husemann, Gottfried (Blasheim/Westfalia, 1900-1972, Arlesheim).

Fondator şi preot al Comunităţii Creştinilor.

Im Obersteg, Armin, dr. (1881-1969, Basel).

Avocat cunoscut. Membru din 1919, sprijin de nădejde al Goetheanumului, mulţi ani preşedinte al asociaţiei cafenelei şi restaurantului de pe lângă Goetheanum, şi consilier juridic la Weleda.

Ingerö, Karl (Harnar/Norvegia, 1889-1972, Oslo).

La Congresul de Crăciun, reprezentantul Societăţii norvegiene. Rudolf Steiner şi Marie Steiner au fost de mai multe ori oaspeţi în casa sa.

Kaiser, Wilhelm, dr. (Péry, Munţii Jura de lângă Berna, 1895-1983, Dornach).

Astronom. L-a cunoscut pe Rudolf Steiner în 1918. Un timp, colaborator cu dr. Elisabeth Vreede la Arhiva de la Goetheanum. Activitate vastă de confruntare în Germania şi Elveţia. Numeroase cărţi publicate.

Kaufmann (mai târziu Adams), George, dr. (Maryampol/Galiţia, 1894-1963, Birmingham/Anglia)..

Matematician şi fizician. Membru din 1916. A tradus pentru audienţii englezi 110 conferinţe, consfătuiri şi cuvântări ale lui Rudolf Steiner în Anglia şi la Dornach, susţinând în mod liber expuneri despre Rudolf Steiner. Traducătorul a numeroase cărţi scrise de Rudolf Steiner. Numeroase lucrări proprii publicate.

Keller, Karl (Basel, 1896-1979, Arlesheim).

Ziarist şi redactor la Basel. L-a audiat pentru prima dată pe Rudolf Steiner la Basel, în 1917. În calitate de colaborator din partea Elveţiei al Agenţiei de telegrame, a putut da tiparului un articol al lui Rudolf Steiner din toamna anului 1924 despre reconstruirea Goetheanumului.

Kellermüller, Jakob (Räterschen/Zürich, 1872-1947, Dornach).

Desemnat de Rudolf Steiner însuşi, drept portar deja pentru Primul Goetheanum. A îndeplinit această funcţie până în 1946.

Kolisko, Eugen, dr. medic (Viena, 1893-1939, Londra).

Membru din 1914; din 1920 învăţător şi medic la Şcoala Liberă Waldorf din Stuttgart. În anii 1923-1935, în consiliul de conducere al Societăţii din Germania. Mai târziu în Anglia.

Kolisko, Lilly (Viena, 1889-1976, Gloucester/Anglia).

Colaborare cu Rudolf Steiner la Institutul de Cercetări Biologice din Stuttgart. Scrieri rezultate de aici: „Funcţia splinei şi problema ...”, 1922, „Dovezi fizice despre activitatea unor entităţi foarte mici”, Stuttgart, 1923.

Koschützky, Rudolf von (Tarnowitz/Silezia de Sus, 1866-1954, Stuttgart).

Mmembru de prin 1917. La început agricultor, în Primul Război Mondial – relatări din război. Din 1922, preot la Comunitatea Creştinilor. Contribuie la crearea posibilităţii de a se ţine Cursul de agricultură şi este membru în conducerea Cercului experimental al agricultorilor germani.

Krebs, Konsul Christian (d. 1995, Suedia).

Participant la cursul de agricultură al lui Rudolf Steiner de la Koberwitz/Breslau, 1924.

Krkavec, Otokar, dr., Praga.

La Congresul de Crăciun, reprezentantul consiliului de conducere din Cehoslovacia.

Krüger, Bruno, dr. (Berlin, 1887-1979, Stuttgart).

Avocat la Berlin. Din 1921 colaborator al Uniunii pentru Tripartiţia Organismului Social din Stuttgart, pornind de aici, activitate de conferenţiar.

Leer, Emanuel Josef van (Amersfoort/Olanda, 1880-1934, Baku/Caucaz).

Mare comerciant olandez. Membru din 1909. Susţinător financiar puternic al diferitelor instituţii. În 1922/23, preşedintele Consiliului Administrativ al Laboratoarelor Internaţionale şi al Institutului Clinic-Terapeutic AG, Arlesheim. În 1924, primul preşedinte al Consiliului Consultativ la Weleda AG, Arlesheim.

Lehrs, Ernst, dr. (Berlin, 1894-1979, Eckwälden).

Om de ştiinţă. Membru din 1921. Profesor la Şcoala Waldorf din Stuttgart şi din 1923 membru al Comitetului Societăţii Antroposofice Libere, confirmat de Rudolf Steiner după Congresul de Crăciun şi, prin aceasta, funcţionar al Societăţii Antroposofice Generale. Scrieri de ştiinţele naturii publicate. Din 1952 susţine conferinţe la Seminarul de Pedagogie Terapeutică din Eckwälden.

Leinhas, Emil (Mannheim, 1878-1967, Ascona).

Comerciant. Membru din 1909. În martie 1920 co-fondator, mai târziu director general şi lichidatorul asociaţiei „Der Kommende Tag AG”, Stuttgart. În anii 1921-1923 în consiliul de conducere central al Societăţii Antroposofice, din 1923 în consiliul de conducere al Societăţii germane, Stuttgart. Membru al Administraţiei Moştenirii lăsate de Rudolf Steiner, din 1949. „Din activitatea desfăşurată împreună cu Rudolf Steiner. Aspecte obiective şi aspecte personale”, Basel, 1950.

Ljungquist, Anna (d. 1935, Dornach).

S-a numărat printre pionierii muncii antroposofice din Suedia. A reprezentat la Congresul de Crăciun Societatea Antroposofică Suedeză. (Mama „bucătăresei” Anna Ljungquist).

Mackenzie, Milicent, profesoară la University College din Cardiff/Wales, din 1910.

La îndemnul ei, Rudolf Steiner a ţinut în perioada Crăciunului din 1920, la Goetheanum, un ciclu de conferinţe pentru cadrele didactice engleze, el fiind invitat să ţină conferinţe şi la un seminar pe teme de educaţie la Stratford-on-Avon (primăvara anului 1922) şi la Oxford (august 1922). Aceste conferinţe prezentate în faţa publicului englez au dus la întemeierea Uniunii pentru educaţie („Educaţional Union”) sub preşedinţia doamnei prof. Mackenzie, spre a crea accesul în asociaţiile engleze şi americane de pedagogie ideii de educaţie a lui Rudolf Steiner.

Mackenzie, Milicent.

Profesoară la University College din Cardiff/Wales, din 1910.

Maier, Rudolf, dr. (Schorndorf, 1886-1943, Hüningen/Alsacia).

Membru de prin 1908/09; în anii 1920-1924, conducătorul Institutului de Cercetări Ştiinţifice al asociaţiei „Der Kommende Tag AG”, Stutgart.

Maryon, Louise Edith (Londra, 1872-1924, Dornach).

Sculptoriţă, din 1914 colaborează la Dornach cu Rudolf Steiner pe tărâmul artelor plastice, mai ales la grupul statuar „Reprezentantul Omenirii între Lucifer şi Ahriman”. Din iniţiativa ei au fost create figurile euritmice colorate şi au fost construite aşa-numitele trei case de euritmie, drept locuinţe pentru colaboratori. La Congresul de Crăciun 1923, desemnată drept conducătoarea Secţiei pentru Arte Plastice.

Maurer, Theodor, prof dr. (Dorlisheim/Alsacia de Jos, 1873-1959, Strassburg).

Scriitor şi conferenţiar antroposof. La Congresul de Crăciun a reprezentat Alsacia.

Mayen, Walther, dr. med., din Breslau.

Activitate antroposofică în America de Sud, printre altele în Porto Alegre, Brazilia.

Merry, Eleanor (Durham, 1873-1956, Frinton-on-Sea).

Scriitoare şi pictoriţă engleză. Membră din 1921. A organizat, împreună cu D.N. Dunlop, şcolile de vară din Penmaenmawr (1923) şi Torquay (1924).

Monges, Henry В. (Texas, 1870-1954, New York).

Profesor de arhitectură. Din 1916 membru şi activ pentru întemeierea, formarea şi menţinerea Societăţii Antroposofice din America, primul ei preşedinte, din 1923 secretar general. A asigurat drepturile de editare a operei lui Rudolf Steiner în S.U.A.; a tradus lucrări de el, pentru care a înfiinţat o editură.

Mücke, Johanna (Berlin, 1864-1949, Dornach).

A făcut parte din mişcarea sindicală socialistă şi din consiliul de conducere al Şcolii de culturalizare a muncitorilor din Berlin, unde l-a cunoscut pe Rudolf Steiner, în timpul activităţii desfăşurate de el acolo ca profesor (1899-1904). Membră a societăţii din 1903. Din 1908 şi până la pensionare (1935) s-a ocupat de afacerile Editurii Filosofic-Antroposofice, înfiinţate de Marie Steiner, pentru publicarea operelor lui Rudolf Steiner, la Berlin. Din 1924 editura a fost mutată la Dornach. La sfârşitul anilor 1911-1913 a făcut parte din consiliul de conducere al Secţiei germane, iar în anii 1921-1923, în consiliul de conducere al Societăţii din Germania. „Amintiri despre Rudolf Steiner şi despre activitatea sa la şcoala de culturalizare a muncitorilor din Berlin (1899-1904)”, Basel, 1955.

Muntz-Taxeira del Mattos (originară din Olanda, d. 1931, Bruxelles).

La Congresul de Crăciun a reprezentat Societatea din Belgia, ca secretar general al ei; a rămas în această funcţie până la sfârşitul vieţii sale. A tradus în limba franceză multe conferinţe ale lui Rudolf Steiner.

Neuscheller-van der Pals, Lucy (Petersburg, 1886-1962, Dornach).

L-a audiat pentru prima dată pe Rudolf Steiner, împreună cu soţul ei, în 1908, la Berlin. Amândoi au devenit apoi membri. Mai târziu ea s-a dedicat euritmiei. În 1913 a plecat, împreună cu soţul ei, în America, a înfiinţat acolo euritmia şi a colaborat la întemeierea Şcolii Rudolf Steiner din New York. În 1959 revine la Dornach.

Palmer, Otto, dr. med. (Feinsheim/Hessen, 1867-1945, Wiesneck).

Membru din 1908, pe atunci medic la Hamburg. A dat curs în 1921 chemării lui Rudolf Steiner de a prelua conducerea Institutului Clinic-Terapeutic din Stuttgart. Din 1923 în consiliul de conducere al Societăţii Germane.

Peipers, Felix, dr. med. (Bonn, 1873-1944, Arlesheim).

Membru din 1904. A organizat prin 1906/07 o clinică particulară la München. La spectacolele cu dramele-misteriu de la München (1910-1913) a fost interpretul lui Benediktus. Co-fondator al Asociaţiei pentru construirea Goetheanumului. În anii 1911-1925, în consiliul de conducere al acesteia. În anii 1911-1913, în consiliul de conducere al Secţiei Germane. De prin 1915-1916, conducătorul activităţii antroposofice din München. În anii 1921-1924 a fost medic la Institutul Clinic-Terapeutic din Stuttgart.

Pollak, Richard (Karlin, lângă Praga, 1867 – pe la 1940, Dachau).

Ca pictor a luat parte, împreună cu soţia sa Hilde, la pictarea cupolei mari din Primul Goetheanum (1914-1919). În lagărul de concentrare a ţinut în faţa camarazilor săi întru moarte peste o sută de conferinţe antroposofice.

Polzer-Hoditz, Ludwig, conte de (Praga, 1869-1945, Viena).

Membru din 1911. În 1917 s-a implicat cu guvernul austriac în problema încercărilor lui Rudolf Steiner de a realiza tripartiţia socială. În anii 1919-1921, activitate desfăşurată în Austria pentru mişcarea tripartiţiei sociale. Odată cu întemeierea Societăţii din Austria (octombrie 1923), devine membru în consiliul ei de conducere. La Congresul de Crăciun, reprezentant al consiliului de conducere.

Pusch, Hans Ludwig (1902-1976).

Actor, participă la Cursul de artă dramatică al lui Rudolf Steiner, în 1924, apoi în ansamblul teatral Goetheanum condus de Marie Steiner, de la Dornach. Din 1939 în S.U.A. ţine conferinţe, cursuri de arta vorbirii, repetiţii pentru spectacolele cu dramele-misteriu.

Pyle, William Scott (american, d.1938, Haga/Olanda).

Pictor. De prin 1921/22 se află în Dornach. În 1929/30 a făcut împreună cu soţia sa Mieta Pyle(-Waller) schiţele pentru a patra dramă-misteriu şi, la îndemnul lui Rudolf Steiner, a lucrat la obţinerea unor noi culori vegetale („culorile Anthea”).

Reichel, Franz, dr. (Praga, d.1960).

Unul dintre reprezentanţii consiliului de conducere al Societăţii din Cehoslovacia.

Renzis, Emmelina, baroană de (d. 1945, Roma).

Membră din 1909. S-a numărat printre pionierii mişcării antroposofice din Italia; după vizitele făcute de Rudolf Steiner în Italia pentru a ţine conferinţe (1909), a condus o ramură la Roma şi a activat în sensul traducerii lucrărilor sale în italiană.

Rihouët-Coroze, Simone (Paris, 1892-1983, Paris).

Membră din 1913. În 1921 a întemeiat Şcoala de Euritmie din Paris şi revista „Science spirituelle”. În anii 1931-1976, secretar-general al Societăţii din Franţa. Traducătoare a operei lui Rudolf Steiner şi editor al revistei „Triades”. „Rudolf Steiner, o epopee a spiritului în secolul al XX-lea”, Paris, 1951.

Sauerwein, Alice (n. Marsilia, d. 1931, în Elveţia).

Sora celebrului ziarist şi antroposof francez Jules Sauerwein. A întemeiat la Paris grupul „Saint-Michel”, în cadrul căruia Rudolf Steiner a ţinut conferinţe în 1913 şi 1914. De la întemeierea Societăţii din Franţa a fost secretarul ei general în anii 1923-1930.

Schmiedel, Oskar, dr. (Viena, 1887-1959, Schwäbisch, Gmünd).

Chimist, membru din 1907. A înfiinţat Weleda şi de la început a fost în conducerea ei în Arlesheim, ulterior în Schwäbisch Gmünd.

Schubert, Karl, dr. (Viena, 1889-1949, Stuttgart).

Membru de prin 1910. În februarie 1920, chemat de Rudolf Steiner să preia clasa ajutătoare de la Şcoala Liberă Waldorf din Stuttgart. Primul pedagog terapeutic antroposof. Mai târziu a ajutat la înfiinţarea unor institute de pedagogie terapeutică în Germania şi în alte ţări.

Schwarz, Lina (Verona, 1879-1947, Arcisate, Italia).

A cunoscut antroposofia în 1912 şi s-a numărat printre pionierii muncii antroposofice din Italia. A activat în ramura Milano, pe care a reprezentat-o la Congresul de Crăciun şi a cărei conducere a preluat-o după moartea întemeietoarei sale, Charlotte Ferreri. A făcut traduceri excelente din lucrările lui Rudolf Steiner.

Schwebsach, Erich, dr. (Frankfurt/Oder, 1889-1953, Freiburg, i.Br.).

Muzicolog şi pedagog. Membru de prin 1919. Solicitat de Rittelmeyer, a luat parte la antologia „Despre activitatea lui Rudolf Steiner”, pregătită de acesta pentru cea de a 60-a aniversare a lui Rudolf Steiner (1921), cu un articol intitulat „Goethe şi Rudolf Steiner”, prin care şi-a atras atenţia lui Rudolf Steiner şi a fost chemat să lucreze la Şcoala Waldorf din Stuttgart. Aici şi-a desfăşurat activitatea din 1921. Reconstruirea ei, după cel de-al Doilea Război Mondial, în 1945, s-a datorat, în esenţă, iniţiativei sale. În 1946 a unit şcolile Waldorf din Germania în Uniunea Şcolilor Libere Waldorf, al cărui conducător a fost.

Schweigler, Karl Richard, fratele pictorului Emil Schweigler.

Membru din 1918 (St.Gallen). A întemeiat o grupă de lucru la Rorschach, în 1921. Din 1922, la Dornach.

Steffen, Albert (Murgenthal/Aargau, 1884-1963, Dornach).

Scriitor şi poet elveţian. L-a cunoscut pe Rudolf Steiner în 1907 la München. Din toamna anului 1920, la Dornach. Odată cu înfiinţarea revistei săptămânale „Das Goetheanum” (1921), devine redactorul-şef al acesteia. La Congresul de Crăciun 1923-1924, vicepreşedinte al Societăţii Antroposofice Generale şi conducătorul Secţiei pentru Belle Arte. Cu începere de la Crăciunul 1925, preşedinte. Scrieri literare, poezii, teatru. Comp. „In memoriam Rudolf Steiner”, 1925 şi „Întâlniri cu Rudolf Steiner”, 1955.

Stein, Walter Johannes, dr. (Viena, 1891-1957, Londra).

Membru din 1913; în anii 1919-1932, profesor de istorie la Şcoala Waldorf din Stuttgart; în anii 1923-1928 şi în consiliul de conducere al Societăţii germane, mai târziu activează în Anglia.

Steiner, Marie, născută von Sivers (Wlotzlawek/Rusia, 1867-1948, Beatenberg/Elveţia).

Din 1902, cea mai apropiată colaboratoare a lui Rudolf Steiner la înfiinţarea Mişcării şi a Societăţii Antroposofice. De la Crăciun 1914 – Marie Steiner. A elaborat împreună cu el arta goetheanistă a scenei (arta modelării vorbirii şi euritmia); de la Crăciunul 1923, conducătoarea Secţiei pentru arta vorbirii şi a muzicii. În Editura Filosofic-Antroposofică, fondată de ea în 1908, s-a îngrijit de editarea şi publicarea cărţilor şi conferinţelor lui Rudolf Steiner. Pentru a duce mai departe această sarcină, ea a întemeiat în 1943 Administrarea Moştenirii lăsate de Rudolf Steiner. Comp. Rudolf Steiner, Cursul vieții mele; Marie Steiner „Amintiri” I și II, Dornach, 1949 și 1952; Rudolf Steiner/Marie Steiner-von Sivers, Corespondenţă şi documente 1901-1925, GA 262; Hella Wiesberger, Din viaţa Mariei Steiner-von Sivers, Dornach, 1956; Marie Steiner, drumul ei spre reînnoirea artei teatrului prin antroposofie. O documentare, Dornach, 1873.

Stibbe, Max (Padang/Sumatra, 1898-1973, Pretoria/Africa de Sud).

Pedagog. Membru din 1920. În 1923 participă la înfiinţarea primei Şcoli Waldorf din Olanda, „De Vrije School”, la Haga, şi devine cadru didactic la aceasta.

Stokar, Willy (Schaffhausen, 1893-1953, Zürich).

Membru de prin 1916. Scriitor. În anii 1921-1922/23 colaborează cu Willy Storrer în cadrul unui schimb de servicii mai strâns, la Goetheanum, printre altele ca ghid al vizitatorilor clădirii şi ţinând conferinţe. Temporar, şi membru în consiliul administrativ la Futurum AG, Dornach.

Storrer, Willy (Töss, lângă Winterthur, 1895-1930, Dornach).

Din 1919 colaborator al lui Roman Boos în adunarea delegaţilor elveţieni, precum şi în problemele de secretariat şi organizare de la Goetheanum, pe care le-a dus mai departe în mod independent, după moartea dr. Boos la începutul verii 1921. La fondarea revistei „Das Goetheanum” Rudolf Steiner l-a însărcinat cu administrarea ei şi, implicit, l-a numit omul pentru afacerile editurii de la Goetheanum. În 1920, membru fondator şi secretar al ramurii de la Goetheanum şi în 1923 membru fondator al ramurii Noua Generaţie. Până la Congresul de Crăciun 1923, este într-o comisie de lucru mai restrânsă la Goetheanum. Temporar şi în consiliul administrativ de la Futurum AG. A murit la 3 mai 1930 în urma unui accident aviatic cu avionul său personal.

Stuten, Jan (Nymwegen, Olanda, 1890-1948, Arlesheim).

Muzician, membru de prin 1910. Din 1914, colaborator permanent la Goetheanum ca muzician (compozitor şi dirijor). Interpretează diferite roluri pe scenă, în regia lui Rudolf Steiner, printre altele rolul lui Faust. Mai târziu şi scenograf (1928, prima şi a doua dramă-misteriu). Diferite compoziţii muzicale, în special pentru Faust I şi II şi muzică la moartea lui Rudolf Steiner. Membru al Administrării Moştenirii lăsate de Rudolf Steiner.

Thut, Paul (1872-1955, Berna).

Inginer. Director al uzinei electrice din Berna. Ani de zile membru la Berna.

Trinler, Karl (d. 1964) Arlesheim şi Basel.

Tymstra, Frans (1891-1975, Arlesheim), olandez.

Unger, Carl, dr. ing. (Bad Cannstatt lângă Stuttgart, 1878-1929, Nürnberg).

Membru de prin 1902/03. A condus până la capătul vieţii ramura principală din Stuttgart, pe care o întemeiase în 1905 împreună cu Adolf Arenson. În anii 1913-1923, membru al consiliului de conducere central al Societăţii Antroposofice, din 1923 principalul garant şi membru al consiliului de conducere al Societăţii Germane. La Congresul de Crăciun, reprezentant al consiliului de conducere şi reprezentant la grupei Porto Alegre/Brazilia. În perioada ianuarie 1914 – septembrie 1915 a deţinut conducerea tehnică pentru clădirea Primului Goetheanum; în anii 1913-1925 a fost în consiliul de conducere al asociaţiei pentru construirea Goetheanumului. Înainte de a-şi începe conferinţa pentru publicul larg, „Ce este antroposofia?”, la 4 ianuarie 1929, la Nürnberg, el a fost împuşcat de un bolnav mintal. Culegere de scrieri în 3 volume.

Usteri, Alfred, dr. (Bühler/Appenzell, 1869-1948, Reinach/Elveţia).

Scrieri pe teme de botanică; conferinţe la Goetheanum.

Vreede, Elisabeth, dr. (Haga/Olanda, 1879-1943, Ascona/Elveţia).

Membră a Societăţii Teosofice deja de pe la 1902, din aprilie 1914 colaboratoare la Goteheanum, unde începând cu anul 1919 a organizat Arhiva de conferinţe ale lui Rudolf Steiner. În 1920, membru fondator al ramurii de la Goetheanum şi mai târziu secretară a ei; în anii 1922-1923, membră a unei comisii de lucru restrânse, iar după Congresul de la Crăciunul din anul 1923 până în 1935, membru fondator al consiliului de conducere al Societăţii Antroposofice Generale şi conducătoarea Secţiei de Matematică şi Astronomie.

Wachsmuth, Guenther, dr. (Dresda, 1893-1963, Dornach).

Din 1921, permanent la Dornach. În anii 1922-1923, membru al unei comisii de lucru restrânse de la Goetheanum. După Congresul de Crăciun, în anii 1923-1963, a fost în consiliul de conducere al Societăţii Antroposofice Generale, ca secretar şi trezorier şi conducător al Secţiei de Ştiinţele Naturii. Scrieri, printre altele, Viaţa pământească şi activitatea lui Rudolf Steiner. O biografie, Dornach, 1941, republicată 1951. Lucrarea amintită: Forţele plăsmuitoare în cosmos, pământ şi om, Stuttgart, 1924.

Wachsmuth, Wolf gang, dr. (Dresda, 1891-1953, Arlesheim).

A activat în diferite edituri, a cunoscut antroposofia spre sfârşitul Primului Război Mondial şi în 1920 a preluat, la Stuttgart, conducerea Editurii „Der Kommende Tag AG” („Ziua ce vine”), până la desfiinţarea întreprinderii, în 1924/25. Temporar, în consiliul de conducere al Societăţii Antroposofice din Germania.

Wegman, Ita, dr. med. (Java, 1876-1943, Arlesheim).

Membră de prin 1903. Studii de medicină la Zürich. A întemeiat în 1921 Institutul Clinic-Terapeutic din Arlesheim, de unde a rezultat o colaborare strânsă cu Rudolf Steiner în domeniul medicinei. În anii 1922-1924, în consiliul administrativ al Laboratoarelor Internaţionale AG din Arlesheim. În anii 1922-1923, în comisia de lucru restrânsă de la Goetheanum. După Congresul de Crăciun, în anii 1923-1935, a fost secretara consiliului de conducere al Societăţii Antroposofice Generale şi conducătoarea Secţiei de Medicină. În anii 1924-1925, medicul curant al lui Rudolf Steiner, cu care a scos în colaborare lucrarea Aspecte fundamentale pentru o echilibrare a artei terapeutice... (GA 27).

Werbeck, Louis Michael Julius (Hamburg, 1879-1928, Hamburg).

Membru din 1910, iar din 1917 conducătorul ramurii Pitagora din Hamburg. În 1923, în consiliul de conducere al Societăţii din Germania. Lucrări: Adversarii ştiinţifici ai lui Rudolf Steiner şi ai antroposofiei infirmaţi de ei înşişi şi Adversarii creştini ai lui Rudolf Steiner şi ai antroposofiei..., Stuttgart, 1924.

Wullschleger, Fritz (Zofingen, 1896-1969, Zofingen).

Profesor. Membru din 1920. Membru al Asociaţiei Şcolare pentru Educaţie şi învăţământ Liber din Elveţia. (Vezi Nota 64.)

Zagwijn, Henri (d. 1954).

Compozitor şi scriitor din Rotterdam. A pus pe note, printre altele, mantra lui Rudolf Steiner „În ochiul sufletului...” şi „Soarele priveşte-l...”. A scris „Muzica în lumina antroposofiei”. Profesor la Şcoala Liberă din Haga.

Zeylmans van Emmichoven, Frederik Willem, dr. med. (Helmond/Olanda, 1893-1961, Johannesburg/Africa de Sud).

Membru din 1920. În 1923 întemeiază clinica Rudolf Steiner din Haga şi participă la înfiinţarea Societăţii Antroposofice din Olanda, noiembrie 1923, devenind secretarul ei general. Scrieri, printre altele, Rudolf Steiner, о biografie, Stuttgart, 1961.

AcasăLucrări OnlineIndex GA260PrecedentaUrmătoarea