Rudolf Steiner

ISTORIE OCULTĂ
Considerații esoterice ale legăturilor karmice dintre personalități și evenimente ale istoriei lumii

GA 126

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României STEINER, RUDOLF Istorie ocultă / Rudolf Steiner; trad.: Delia Popescu.  — București: Univers Enciclopedic Gold, 2022 ISBN 978-606-096-163-5 I. I. Popescu, Delia (trad.) 14

UNIVERS ENCICLOPEDIC BOOKS
UNIVERS ENCICLOPEDIC INIȚIERI
Str. Luigi Cazzavillan nr. 17, sector 1, București, 010784
e-mail: difuzare@universenciclopedic.ro
www.universenciclopedic.ro

Societatea Antroposofică din România
Strada Vișinilor nr. 17, sector 2, București
www.antroposofie.ro
email: secretariat@antroposofie.ro

COPERTA IV

Individualităţile ca instrumente ale fluxului continuu al dezvoltării umane. Alexandru şi Hypatia / Fapta fecioarei din Orleans. Scotus Erigena. Gilgamesh şi Eabani / Modificarea cursului încarnării prin intervenţia forţelor spirituale. Aristotel. Catharsisul prin frică şi milă / Limbajul primordial. Clădiri de cult bazate pe măsurătorile cerului şi ale omului. Misiunea terestră a babilonienilor. Cultura misterială caldeeană. Iulian Apostatul / Catastrofa atlanteană şi impulsurile anului 1250. Cicluri ascendente şi descendente în istoria omenirii. Copernic. Oberlin/ Cultura babiloniană. Arta, filosofia şi caracterul popular al grecilor. Individualitatea lui Novalis

CUPRINS

CONFERINȚA I — Stuttgart, 27 decembrie 1910

Modul insuficient de considerare istorică obișnuită a evenimentelor. Profunzimile evenimentelor istorice se revelează în mituri. Influența ființelor superioare din lumea spirituală exercitată prin oameni fizici. Individualități ca instrumente ale fluxului continuu al evoluției omenirii. Semnificația simbolică a anumitor evenimente. Proiecții pe planul fizic a celor anterior spirituale. Alexandria și Hypatia

CONFERINȚA a II-a — Stuttgart, 28 decembrie 1910

Intervenția forțelor suprasensibile mai înalte prin fapta Fecioarei din Orleans, care a făcut posibilă interacțiunea individualităților popoarelor europene și a dat noii istorii un alt chip. Scotus Erigena. Fundamentele oculte aflate în spatele staturilor lui Gilgamesh și Eabani. Imaginea centaurului.

CONFERINȚA a III-a — Stuttgart, 29 decembrie 1910

Modificarea decurgerii încarnării prin intervenția forțelor spirituale din Ierarhiile superioare. Legitatea din contextul karmei individuale și a influenței altor lumi. Deosebirea dintre obiectivitatea unei revelații și conținutul conștienței. Coborârea culturii bazate pe clarvedere la cea pur personală. Urzirea Eului în Eu. Aristotel. Hypatia. Catarsisul prin teamă și compasiune.

CONFERINȚA a IV-a — Stuttgart, 30 decembrie 1910

În epoca noastră începe o reînălțare la culturile clarvăzătoare. Limbajul primordial în legătura sa dintre gând și structura sunetului. Ecoul acestuia în limba sumeriană. Clădirile de cult pe baza măsurilor cerești și a măsurilor omenești. Misiunea pe Pământ a babilonienilor. În clădirea turnului babilonian avem simbolul faptului că oamenii au fost limitați la propria lor personalitate. Cultura misterială caldeeană; tehnica cifrelor. Exprimarea aspectului pur uman în cultura greacă. Iulian Apostatul.

CONFERINȚA a V-a — Stuttgart, 31 decembrie 1910

Legătura dintre personalitățile istorice individuale și firele individuale ale întregii evoluții a omenirii. Revărsarea pe parcursul culturilor succesive a spiritelor din Ierarhia următoare în sufletele omenești. Spiritele formei se revelează în lumea simțurilor prin formele din natură și acționează astfel asupra oamenilor. Puncte nodale ale evoluției; legătura lor cu poziția și deplasarea Pământului față de corpurile cerești învecinate, cu poziția axei Pământului față de axa eclipticii. Catastrofa atlanteană și impulsurile anului 1250. Cicluri ascendente și descendente în istoria omenirii; influențele catastrofale din natură legate de acestea și revoluționările spiritelor și sufletelor oamenilor legate de ele. Fluxul și refluxul lor; intersectarea legității lor de către alte curente puternice; diferențierea prin raporturi speciale. Copernic. Oberlin.

CONFERINȚA a VI-a — Stuttgart, 1 ianuarie 1911

Pregătirea omenescului pur ce se exprimă în arta greacă prin cultura babiloniană precedentă și esența misterială a timpurilor preistorice. Ceea ce a devenit aici conținut sufletesc, urzire a Eului în Eu, a fost la început adus în suflete în sfintele lăcașuri ale templelor de către entitățile superioare și și-a viețuit manifestarea în arta, filosofia și caracterul poporului grecesc; în entuziasmul înflăcărat cu care s-au opus eroii greci perșilor. În decursul timpului curentul unitar de înțelepciune se descompune în curente separate; interesele vieții de stat, întrebări privitoare la utilitatea vieții omenești dobândesc supremația în cultura ce decade treptat. În stoicism, epicurism, scepticism, omul este lăsat în seama propriului său suflet. În neoplatonism omul individual se străduiește din nou înspre adevăr prin înălțarea mistică. Aceasta se fragmentează, până când în 1250 începe o nouă inspirație pentru omenire, care aduce problema adevărului pe primul loc, fără să-l separe de ceea ce este bun și practic. Aceasta se risipesc abia începând din secolul XVI; la poarta de intrare în noua perioadă de decădere, se află Kant. – Presimțiri ale reînălțării din instinctele poporului. Fiii zeilor din perioada pre-elenă și înțelepții din perioada elenă; la evrei, trecerea de la Patriarhi la profeți; sfinți ai popoarelor post-elene, care se înalță din nou în spiritual prin ceea ce trăiește în fizic. Modul în care trece ceva anterior în ceva ulterior îl vedem la individualitatea lui Novalis.

Note: Relativ la această ediție / Referitoare la text

AcasăIndex GALucrări OnlineUrmătoarea