Apelul privind noua configurare a vieții sociale și a muncii în comun a oamenilor trece prin lume. Stările economice, juridic politice și spirituale care au dominat la începutul secolului XX, au dus la înspăimântătoarea catastrofă mondială a acestui timp. Sistemul economic nesocial, viața politico-juridică ce nu a fost capabilă să depășească și să învingă opoziția în clase (opozițiile)* resimțită drept nejustă de conștiența celei mai mari părți a omenirii prezente, o cultură spirituală care în ciuda „progreselor” ei s-a dovedit incapabilă să constituie o ieșire în statele bazate pe o viață economică nesocială și opoziția dintre clase (opoziții); toate acestea trebuie să facă loc noului.
* Cele introduse în paranteze constituie corecturi pentru o a doua ediție. Vezi Notele.
Prin socializare (prin noile relații sociale) unul poate înțelege una, altul alta. Dar toți aceia care nu vor să viețuiască orbi din punct de vedere spiritual acest timp al nostru pot fi de acord că prin socializare (transformare socială) pot fi chemați să-și configureze ei înșiși relațiile sociale, toți aceia care până acum își vedeau aceste relații impuse prin forță de către clasele subordonate lor din punct de vedere spiritual, juridic sau economic (forțe străine). Luptele dintre clase (luptele dintre clase și partide) pot dispărea numai prin încetarea opozițiilor (forțe) spirituale, juridice și economice dintre clase (opuse).
Faptul că acest apel constituie o chemare a timpului este arătat de mișcarea proletariatului, ca și de mersul istoriei, dacă este corect înțeles.
Țelul este presimțit.
Drumul vrea să ne conducă spre impulsul tripartiției organismului social.
Acest impuls necesită deplina autonomizare a vieții spirituale, inclusiv a esenței educaționale și școlare. El vede cauzele incapacității spirituale a timpului nostru, în absorbirea culturii spirituale de către stat. El necesită deplina autoadministrare a acestei culturi din puncte de vedere pur obiective și general-umane. Și se va educa într-adevăr corect abia atunci când în problema: Cum se educă toți oamenii ca să ajungă cu adevărat oameni destoinici în viață?, nu se vor amesteca să răspundă decât aceia care pot formula o judecată provenită din însăși esența naturii omenești.
Acest impuls necesită îngrădirea vieții statale la acele raporturi de viață față de care toți oamenii sunt egali între ei. Pe acest tărâm se poate dobândi în mod strict democratic, prin transformarea actualelor proprietăți privat-capitaliste și a raporturilor constrictive de lucru (a „drepturilor” clădite pe proprietate, împărțirea în clase și alte raporturi), în primul rând un asemenea drept general-uman încât muncitorul (orice om) să se raporteze ca personalitate pe deplin liberă față de patron (de un altul), (care nu desfășoară decât o activitate spirituală).
Acest impuls necesită o viață economică în care muncitorul să se raporteze la patron în așa fel încât între cei doi să poată avea loc un raport social liber, bazat pe un contract referitor la realizări, astfel încât relația pe bază de salariu să înceteze total. În acest scop este necesară deplina socializare a vieții economice (o viață economică constituită pe o adevărată colaborare socială). Numai prin participarea obiectivă a tuturor oamenilor la tovărășiile corespunzătoare care iau naștere pe de o parte pe baze profesionale, pe de altă parte din necesitățile consumatorilor și producătorilor, poate proveni o reglare a valorii bunurilor, care să asigure tuturor oamenilor o existență demnă. Abia o asemenea reglare a valorilor bunurilor poate împlini cerința fundamentală: nu este îngăduit să se producă pentru a realiza un profit, ci numai pentru consum (în conformitate cu raporturile sociale generale). Acest lucru este posibil numai dacă după desprinderea vieții spirituale și a celei statale de cea economică nu se mai are de a face decât cu producerea, repartizarea și consumul bunurilor. Orice interes pentru simpla valorificare neobiectivă a capitalului (sau a banilor), orice sistem salarial clădit pe interese economice de concurență și care acționează din direcția acestora împiedică stabilirea corectă și reciprocă a prețurilor bunurilor, și pornind de aici corecta repartizare a bunurilor.
Impulsul pentru organismul tripartiției sociale voiește, în toate amănuntele vieții sociale, următoarele:
Poporul german poate spera la o încadrare în relațiile internaționale numai dacă înlătură prin tripartiția organică a organismului social frânările intervenite în viața sa economică, juridică și spirituală prin contopirea lor neorganică în ființa statală de până acum. În felul acesta se poate determina ca prin libera dezvoltare a fiecăruia dintre cele trei elemente componente, ca și a unității superioare determinate de acestea, să devină posibilă cea mai înaltă productivitate economică, conciliabilă cu sănătatea trupească și sufletească a omului, adevărata satisfacere a unui simț juridic popular real ca și revelarea multilaterală a forțelor existente în spiritul german.
