Bazele științei spirituale de orientare antroposofică sunt alcătuite din operele scrise și publicate chiar de Rudolf Steiner. Pe lângă acestea, el a mai ținut, între anii 1900 și 1924, nenumărate conferințe și cursuri, atât publice, cât și rezervate membrilor Societății teosofice, mai târziu, antroposofice. Inițial, Steiner a dorit ca aceste conferințe, ținute în general în mod liber, să nu fie scrise, deoarece erau gândite doar ca niște comunicări verbale și nu erau destinate tiparului. Dar, după ce a constatat că diverse note scrise, luate de unii auditori, erau pline de greșeli și incomplete, Steiner a simțit nevoia să le revadă. Această sarcină a încredințat-o Mariei Steiner von Sivers și ei i se datorează, apoi, alegerea stenografilor, ordonarea notelor și revizia necesară pentru publicarea textelor. Deoarece Rudolf Steiner, din lipsă de timp, nu a putut corecta el însuși, decât în cazuri foarte puține cazuri, notele scrise, în ceea ce privește toate conferințele publicate trebuie să ținem seama de avertismentul său: „Va trebui să se aibă în vedere faptul că în textele care nu au fost revizuite de mine ar putea să se găsească greșeli”.
În legătură cu concordanța dintre conferințele ținute în fața membrilor Societății – acceptate la început doar ca manuscrise interne – și scrierile sale publicate, Rudolf Steiner s-a exprimat în lucrarea sa autobiografică Cursul vieții mele, în capitolul 35. Cele spuse acolo sunt valabile în aceeași măsură și pentru cursurile ținute în diferite domenii de specialitate, care se adresau unor participanți familiarizați la limită cu noțiunile fundamentale ale științei spirituale.
După moartea Mariei Steiner (1867–1948), pe baza indicațiilor pe care le-a lăsat, s-a început editarea Operelor complete ale lui Rudolf Steiner. Volumul de față cuprinde textul integral al acestui ciclu și face parte din ansamblul operelor complete. În măsura în care a fost necesar, la volumul de față s-au adăugat note explicative suplimentare.
Nota editurii „Rudolf Steiner Verlag”, Dornach,
Elveția, la ediția din 1984 a acestui ciclu
Ciclul de conferințe care se publică acum, despre „Misterele Genezei”, a fost ținut de Rudolf Steiner în anul 1910 și a fost precedat de două reprezentații teatrale, pe o scenă din München, și anume: reluarea dramei lui Edouard Schuré Copiii lui Lucifer, reprezentată și cu un an înainte, în 1909, și drama-mister rosacruciană a lui Rudolf Steiner Poarta Inițierii.
Conferințele au fost ținute după reprezentarea dramei rosacruciene. Fără a avea o legătură directă cu aceasta, așa cum fusese cazul în anul precedent cu dramele lui Edouard Schuré Copiii lui Lucifer și Frații lui Christos, când tema conferințelor fusese Orientul în lumina Occidentului, ciclul de față are totuși o legătură interioară cu ceea ce se trăia prin drama rosacruciană și se fac adesea referiri la ea în cursul conferintelor. De aceea, din punct de vedere istoric, este nu numai corect, dar și necesar să reproducem la începutul acestui ciclu conferința introductivă, care face legătura între cele două reprezentații și constituie totodată un preludiu la studiul Genezei. Ea tratează, în același timp, situații dramatice și probleme care tocmai se desfășurau sub ochii sufletului, fapt care va aduce un plus de lumină asupra problemelor de cunoaștere.
Eliminând orice element personal, mulțumim actorilor și apreciem efortul lor, deși acesta aparține acum trecutului. Iar pentru viitor, păstrăm ceea ce ar putea da viață cunoașterii și trezirii forțelor spirituale.
