Omul poartă în el un „adevărat eu” care aparţine unei lumi supraspirituale. În lumea sensibilă, acest „adevărat eu” este voalat de experienţele facultăţilor de a gândi, de a simţi şi de a voi. Chiar şi în lumea spirituală omul nu devine conştient de acest „adevărat eu” decât atunci când el îndepărtează amintirile tuturor experienţelor făcute în lumile sensibilă, elementară şi spirituală.
Corpul omenesc fizic sensibil se manifestă potrivit cu adevărata sa natură în momentul în care sufletul îl contemplă din lumea spirituală. Atunci se vede că datorită legilor generale ale cosmosului primul său germene a fost depus într-o stare saturniană, care a precedat starea solară a pământului. El a evoluat apoi de-a lungul stărilor solară, lunară şi pământească, pentru a deveni corpul fizic omenesc actual.
În conformitate cu cele arătate mai sus, într-o formă schematică, ansamblul fiinţei omeneşti poate fi descris astfel:
I. Corpul fizic din mediul fizic sensibil. Prin el omul ia cunoştinţă de el însuşi ca de o individualitate independentă („eul”). Acest corp fizic, născut din cosmos, s-a format, ca un prim germene al său, în timpul foarte îndepărtatei stări saturniene a pământului şi a devenit, prin dezvoltarea sa de-a lungul a patru transformări planetare, ceea ce este în prezent.
II. Corpul eteric (subtil) din ambianţa elementară. Prin el omul se recunoaşte ca un element al corpului eteric pământesc. Ieşit din existenţa cosmică generală, el s-a format în starea de prim germene, în timpul întregii epoci solare a pământului, foarte demult, şi a devenit, prin dezvoltarea sa de-a lungul a trei transformări planetare, ceea ce este în prezent.
III. Corpul astral din ambianţa spirituală. Prin el omul este membrul unei lumi spirituale. În el îşi află sediul „celălalt eu” al omului care se manifestă în vieţile pământeşti succesive.
IV. „Adevăratul eu” într-o lume supraspirituală. În această lume se află omul însuşi ca fiinţă spirituală, chiar şi atunci când toate experienţele lumilor sensibilă, elementară şi spirituală, adică toate cele ce provin de la simţuri şi facultatea de a gândi, de a simţi şi de a voi, cad în uitare.
