Biblioteca antroposofică

CăutareLucrări OnlineIndex GA211PrecedentaUrmătoarea
Corecturi

Rudolf Steiner
MISTERIUL SOARELUI ȘI MISTERIUL MORȚII ȘI AL ÎNVIERII

GA 211

NOTE

Relativ la această ediție

Suportul textului: Conferințele au fost stenografiate de diferiți stenografi; primele șapte, de stenografa de la Dornach Helene Finckh. Stenogramele au fost transpuse de stenografi în textul clar, care stă la baza tipăririi. La o verificare reînnoită a textului au apărut, comparativ cu ediția precedentă, câteva corecții minore, în conformitate cu textul.

Titlul volumului și titlurile conferințelor nu provin de la Rudolf Steiner, excepție făcând titlurile celor două conferințe semi-publice de la Londra, din 14 și 15 aprilie 1922. Titlurile conferințelor care au apărut la început ca ediții individuale (vezi mai jos) provin de la Marie Steiner.

Ediții individuale

Dornach, 1 aprilie 1922 «Explorarea și formularea Cuvântului lumii în inspirație și expirație», Dornach 1936
Haga, 13 aprilie 1922 «Învățăturile Celui Înviat. Considerații asupra Misteriului de pe Golgota», Dornach 1933
Londra, 24 aprilie 1922 «Soarele triplu și Christos Cel Înviat», Dornach 1939
Viena, 11 iunie 1922 «Antroposofia ca strădanie de christificare a lumii», Dornach 1984

Tipărituri în reviste

Berna, 21 martie 1922 în «Das Goetheanum» 1929, anul 8 de apariție, nr. 23-26 și în «Gegenwart» XXIII Anul 1 de apariție (aprilie 1961)
Dornach 24 martie 1922 în «Das Goetheanum» 1925, anul 4 de apariție nr. 23-25
Dornach 25, 26, 31 martie 1922 în «Das Goetheanum» 1928, anul 7 de apariție nr. 14-22 și în «Gegenwart» XXIII anul 2 de apariție nr. 2, 3 și 8 (mai, iunie, noiembrie 1961)
Dornach, 1,2 aprilie 1922 în «Gegenwart» XXIII, anul 9 de apariție, nr. 9, 10 și 11 (decembrie 1961, ianuarie-februarie 1962)


Operele lui Rudolf Steiner din cadrul Operelor complete (GA) sunt date în indicații prin numărul de bibliografie.

  1. Carol cel Mare, 742-814 din 768 rege al francilor, din 800 împărat roman.
  2. Friedrich Barbarossa, Friedrich I von Hohenstaufen, aproximativ 1123-1190, rege german și împărat roman.
  3. „Și Dumnezeu a suflat...”: Geneza 2, 7.
  4. Franz Overbeck, 1837-1905, «Despre creștinismul teologiei noastre de azi», 1873.
  5. Pistis Sophia: Titlul unei lucrări atribuite gnosticului Valentinus, care a ajuns în Anglia prin Askew și a fost publicată pentru prima oară în traducere în limba latină la Berlin în 1851. Vezi Carl Schmidt, «Scrieri copte gnostice», Leipzig 1905, vol. 1.
  6. Dacă nu deveniți ca niște copii...: Matei 18,3.
  7. „Nu eu, ci Christos în mine”: Sf. Ap. Pavel către galateni 2,20.
  8. Gottin Latona: Numele roman al lui Leto, mama lui Apollo și a lui Artemis.
  9. „Mai bine un cerșetor...”: Homer, Odisea, Cântul 11.
  10. Aristotel... definiția tragediei: Poetica: „Întrucât alcătuirea unei tragedii ideale nu trebuie să fie ușoară, ci ea trebuie să fie întrețesută și, în conformitate cu forma ei proprie de reprezentare, trebuie să prezinte acțiuni care stârnesc frica și compasiunea...” (Citat după Wilhelm Nestle, «Principalele Opere ale lui Aristotel», Editura Kroner, Leipzig).
  11. Despre relația lui Goethe cu Herder și Spinoza, vezi Rudolf Steiner Științele naturii și dezvoltarea istorică a omenirii din cele mai vechi timpuri, 4 conferințe ținute la Stuttgart între 21 și 24 mai 1921, Conferința 1, GA 325.
  12. Grupul Laokoon: Lessing: Laokoon, sau dincolo de limitele picturii și poeziei, 1766. Goethe: Despre Laokoon, 1798 (Scrieri despre artă) și în Poezie și adevăr, partea 11 (Încheiere) și Călătorie în Elveția, 1797, 14 iulie ș.u.
  13. Saxo Grammaticus, cca. 1150-1220, cronicar danez.
  14. Păi, mulțumesc Domnului...: Aluzie la scena din «Faust» I, Camera de studii („Am studiat, ah, filosofia...”)
  15. Gustav Rümelin, 1815-1889, scriitor și om de stat: «Discursuri și articole» (3 volume 1875-94). «Studii despre Shakespeare», Stuttgart 1866.
  16. Fritz Mauthner, 1849-1923, «Contribuții la o critică a limbajului» (3 volume 1901-02).
  17. Platon, 427-347 Î.Ch.
  18. Când mă voi întoarce din călătorie...: Rudolf Steiner: Viața sufletului uman și strădania spirituală în legătură cu evoluția lumii și a Pământului, Nouă conferințe, Dornach 29 aprilie-17 iunie 1922, GA 212.
  19. Introducerea conferinței, referitoare la problemele vieții sociale, este destinată departamentului «Conferințe despre istoria Mișcării antroposofice și a Societății Antroposofice». Pentru conferința în sine, vezi și prezentarea conferinței din 7 mai 1922 (vezi Nota nr. 18).
  20. Pistis Sophia: Vezi Nota nr. 5.
  21. ultimele conferințe: Importanța antroposofiei în viața spirituală a prezentului, șase conferințe ținute la Haga, 7-12 aprilie, GA 82.
  22. Relativ la conferințele de la Londra: Notițele sunt parțial stângace, și eventual lacunare, dar, în general prea valoroase ca să se renunțe la ele. La publicarea celei de-a treia conferințe de la Londra – din 14 aprilie 1922 – Marie Steiner a scris următoarea remarcă preliminară:
    După o îndelungată absență, datorată Războiului Mondial și a evenimentelor care au urmat, Rudolf Steiner a vizitat din nou Anglia în 1922. El a fost invitat să țină conferințe la Stratford, în cadrul Societății pentru «Noi idealuri în educație», cu prilejul festivităților organizate în memoria zilei de naștere a lui Shakespeare. Au putut fi ținute două conferințe despre «Drama și relația ei cu educația», altele două despre «Shakespeare și noile idealuri», și anume întrutotul din punct de vedere antroposofic și în legătură cu imensa influență educațională pe care a avut-o Shakespeare asupra lui Goethe. Referitor la Shakespeare, Goethe a spus: Acestea nu sunt poezii, e ceva ca o carte atotputernică a sorții care se deschide în fața ta, în timp ce vântul furtunii vieții întoarce paginile înainte și înapoi. – Deși notițele au fost întrucâtva prescurtate, conferințele au putut fi publicate în «Das Goetheanum» (Anul 14 de apariție, 1935, nr. 1-7)*. Șederea la Stratford, care a durat o săptămână, a fost înfrumusețată de drumețiile la locurile legate de amintiri despre nemuritorul poet, și de participarea în fiecare seară la spectacole jucate acolo cu mult mai puțină cheltuială decât în Germania, dar cu un umor sănătos și însuflețit, și care au fost extrem de reconfortante. La Londra avuseseră loc conferințe publice deja înainte de vizita la Stratford. Steiner a vorbit despre următoarele teme: Pe 14 aprilie despre «Cunoaștere și inițiere»; pe 15 aprilie despre «Cunoașterea lui Christos prin antroposofie». După întoarcerea de la Stratford Rudolf Steiner a vorbit încă o dată la Londra – numai pentru membri – despre cele trei aspecte ale Soarelui și Christos Cel Înviat. Conferința a fost scurtă, deoarece a fost dată în trei părți, pentru că ea trebuia tradusă, la fel ca toate celelalte rostite în Anglia. Stenograma prezintă unele stângăcii. Dar conținutul este atât de copleșitor, încât l-am introdus în seria acelor conferințe esoterice carte au putut readuce rațiunii noastre moderne uscate lumina mesajului de Paște. Căci Rudolf Steiner este primul care ne-a oferit posibilitatea înțelegerii Misteriului Învierii.
    * Shakespeare și noile idealuri în educație. Două conferințe, Stratford 19, 23 aprilie 1922, acum în Metode de educație și predare pe baze antroposofice, GA 304.
  23. Iulian Apostatul, 331-363, de fapt Flavius Claudius Iulianus, numit de creștini „Apostata”, Apostatul.
  24. personalitate... din lumea romană: Iustinian, împărat al Imperiului Roman de Răsărit, din 527-565, a închis în 529 școlile filosofice din Atena, după care ultimii șapte filosofi atenieni au părăsit Imperiul Roman și au emigrat în Persia. Vezi Ernst von Lasaulx «Apusul elenismului și confiscarea templelor sale de către împărații creștini», 1854.
  25. John Henry Neuman, 1801-1890, inițial preot anglican, apoi preot și teolog catolic.
  26. afirmație semnificativă: Menționată în lucrarea lui C. G. Harrison, «Universul transcendental», Londra 1894, Introducere.
  27. în a doua parte: Conferința a fost tradusă în limba engleză, în mai multe părți.
  28. în Dramele mele mister: Patru Drame-mister (1910-1913), GA 14.
  29. faptul de a fi împreună, pe care a trebuit să-l așteptăm: Vezi Nota 22.
  30. Institutul Clinico-terapeutic: Acum Clinica Ita Wegman din Arleheim lângă Dornach, întemeiată în 1921 de medicul Dr. Ita Wegman.
  31. Overbeck: Vezi Nota nr. 4.
  32. Adolf Harnack, 1851-1930, «Esența creștinismului», 1900.


AcasăLucrări OnlineIndex GA211PrecedentaUrmătoarea