Biblioteca antroposofică


Corecturi

Rudolf Steiner

CICLUL ANULUI CA PROCES DE RESPIRAȚIE A PĂMÂNTULUI ȘI CELE PATRU MARI PERIOADE DE SĂRBĂTOARE.
ANTROPOSOFIA ȘI INIMA UMANĂ

GA 223

NOTE

Textele folosite: Conferințele au fost stenografiate și transpuse de stenografi în scrierea obișnuită. De aici provine textul tipărit în cartea de față. Conferințele intitulate „Ciclul anului” au fost notate de Helene Finck, stenografă de profesie, care, din anul 1917, a notat cu regularitate conferințele, din însărcinarea lui Rudolf Steiner. Conferințele cu titlul „Antroposofia și inima umană” au fost notate de Walter Vegelahn, un stenograf amator destoinic, care, mai ales în anii dinaintea primului război mondial, a notat un mare număr de conferințe și ale cărui stenograme sunt, în general, demne de încredere.

Lucrările lui Rudolf Steiner din cadrul Ediției Operelor Complete (GA) sunt indicate la Trimiteri cu numărul bibliografic respectiv. Vezi și tabelul de la sfârșitul volumului.

  1. cuvintele lui Pavel: I Cor. 15, 14.
  2. misteriile chtonice: Misteriile adâncurilor Pământului.
  3. impulsul tripartiției în viața socială: Comp. Rudolf Steiner, Conferințe referitoare la tripartiția organismului social și la situația epocii 1515-1921, GA 24.
  4. sare, mercur, fosfor: de exemplu, la Jakob Böhme. Vezi Rudolf Steiner, Mistica în zorii vieții spirituale moderne..., GA 7.
  5. „Eu cânt cum cântă pasărea”: Goethe în „Der Sänger”.
  6. es „grunelt”, în „Faust” II, act 2, golfurile stâncoase ale Mării Egee.
  7. unele dintre lucrurile pe care am avut ocazia să le mai prezint... la ultimul Crăciun: vezi „Comuniunea spirituală a omenirii”, în Legătura lumii stelare cu omul și a omului cu lumea stelară. Comuniunea spirituală a omenirii, GA 219.
  8. maximele înțelepților greci: Acestea erau înscrise în sanctuarul din Delphi. Comp. O. Willmann „Istoria idealismului”, vol. 1, p. 245 și urm.
  9. vechiul cânt norvegian al lui Olaf: Vezi „An Nou cosmic. Cântul lui Olaf Åsterson”, Dornach 1981.
  10. „Faceți aceasta în amintirea mea”: Luca 22, 19; I Cor. 11, 24 și 25.”
  11. Referitor la conferințele cu titlul „Antroposofia și inima umană”: Rudolf Steiner a ținut aceste conferințe pentru membrii Societății Antroposofice din Austria, cu ocazia unei întâlniri organizate la Viena în scopul întemeierii Societății Antroposofice din Austria, care a putut avea loc la 1 octombrie. După întoarcerea de la Viena, el a relatat la 5 octombrie, la Dornach, despre toate festivitățile la care participase și amintește ciclul „Antroposofia și inima umană” în felul următor: „Congresul de la Viena, care tocmai s-a încheiat și de la care vin acum, s-a desfășurat într-un mod cu totul satisfăcător. Au fost prezentate două conferințe publice, la 26 și 29 septembrie, care au atras un auditoriu foarte numeros. Prima conferință s-a ocupat de antroposofie ca imperativ al epocii, iar a doua de importanța moral-religioasă a antroposofiei. Apoi am avut ocazia de a prezenta patru conferințe pentru membrii ramurii Societății Antroposofice, în cadrul acestui congres, în care am vorbit despre legătura antroposofiei cu inima umană; aici s-au revărsat unele dintre lucrurile care au fost deja explicate aici, din cele mai diferite puncte de vedere: importanța și posibilitatea unei reînnoiri a sărbătorii Mihaeli.”
  12. ieri, în cadrul conferinței publice: „Antroposofia și atitudinea etic-religioasă a omului în viață”, în Ce a vrut Goetheanumul și ce trebuie să facă antroposofia?, GA 84.
  13. Dr. Ludwig Staudenmaier, n. 1865. „Magia ca știință experimentală a naturii”, ed. a 2-a, Leipzig 1922, p. 24-25.
  14. Johannes Peter Müller, 1801-1858, naturalist, întemeietorul școlii fizico-chimice în fiziologie, s-a ocupat de anatomia comparată.
  15. la Penmaenmawr: Vezi Cunoaștere inițiatică. Evoluția spirituală și fizică a lumii și omenirii în trecut, prezent și viitor, din punctul de vedere al antroposofiei, GA 227.
  16. preoți druizi: Comp. „Piatra druidică”, redare în culori a unei schițe în pastel realizată de Rudolf Steiner, GA K 54. 18, Dornach 1964.
  17. Adam Smith, 1723-1790, economist național englez.
  18. Karl Marx, 1818-1883, întemeietorul socialismului științific.
  19. Gustav Theodor Fechner, 1801-1887, naturalist și filosof. Vezi scrierea sa „Profesorul Schleiden și Luna”, Leipzig 1856.
  20. Matth. Jakob Schleiden, 1804-1881, botanist, a descoperit în 1838 structura celulară a plantelor.
  21. Immanuel Kant, 1724-1804.
  22. Pierre Simon Laplace, 1749-1827, astronom și matematician francez.
  23. dacă facem în fața copiilor experimentul: E vorba de așa-numitul experiment al lui Plateau, dezvoltat de fizicianul J. A. F. Plateau (1810-1883). Comp. descrierea făcută de Vincenz Knauer în prelegerile sale pe tema „Problemele principale ale filosofiei”, Viena și Leipzig 1892, p. 281.
  24. bagatele, în alte domenii: Devalorizarea banilor în anii de după război.
  25. despre acest mers exterior de-a lungul anului: Comp. Calendar sufletesc antroposofic. Drumul sufletului de-a lungul ciclului anual, Dornach 1982, GA 40.