Biblioteca antroposofică

AcasăIndex GALucrări OnlineUrmătoarea

Rudolf Steiner

CUM ÎL POATE REGĂSI OMENIREA PE CHRISTOS?
Tripla existență de umbră a timpului nostru și  noua lumină a lui Christos

GA 187

Traducere după:
Rudolf Steiner
WIE KANN DIE MENSCHHEIT DEN CHRISTUS WIEDERFINDEN?
Das Dreifache Schattendasein unserer Zeit und das neue Christus-Licht
Editura Rudolf Steiner, Dornach/Elveția 1989
GA 187

NOTA EDITORULUI

Prezentul volum din Opere complete aduce conferințe dintr-un timp agitat. Primul Război Mondial tocmai se încheiase. Împăratul german abdicase, Republica de la Weimar se născuse în Germania prin Revoluția din noiembrie. Era unul dintre acele momente în care viața istorică taie respirația, în care Noul apare posibil și viitorul stă, dintr-o dată, ca deschis.

În acțiunea lui Rudolf Steiner este momentul crucial dintre marile serii de conferințe de la Berlin și Dornach din timpul războiului și devenirea sa activă în Mișcarea de tripartiție din primăvara anului 1919. Chiar dacă afară domneau sărăcia și pustiirea, publicul era deosebit de deschis față de Nou. Eliberați de presiunea războiului ce durase ani de-a rândul, oamenii doreau să preia speranță din acest prim Crăciun petrecut în pace și așteptau de la o Mișcare spirituală impulsuri care să poată pătrunde nemijlocit în viață. Această capacitate de primire a publicului i-a făcut posibil lui Rudolf Steiner să dezbată aspecte dificile ale cercetării spiritual-științifice într-un mod parțial nou, și deosebit de energic. Trecutul și viitorul au devenit vii. Deosebit de importante sunt, pe lângă expunerile despre moștenirile luciferice din viața noastră spirituală, multiplele indicații referitoare la înlocuirea Spiritelor formei de către Spiritele personalității în viața spirituală a omenirii. Ca revelație a Spiritelor personalității pășește știința spirituală modernă în lume.

Ca introducere, volumul conține conferința de Crăciun de la Basel din 22 decembrie 1918, «Nașterea creștinismului în sufletul omenesc», în care motivul creștinismului în legătura sa cu sărbătoarea Crăciunului, care străbate întregul volum, se află în punctul central.

Încheierea o formează cele două conferințe grave de la răspântia anului 1918/1919, editate de Marie Steiner în 1940 sub titlul «Sentimente de ajun de Anul Nou și perspective asupra Noului An». Schimbarea anului a creat o dispoziție deosebit de adecvată pentru a descrie și aspecte care dădeau (și dau!) de gândit prezentului de atunci (și de acum): acțiunea demonilor ahrimanici care se opun prezentului, starea sufletească a politicienilor care au fost implicați în izbucnirea războiului și scindarea personalității la anumite personalități conducătoare.

CUPRINS [Notă]

CONFERINȚA I — Basel, 22 decembrie 1918

Nașterea lui Christos în sufletul omenesc. Crăciunul și Paștele ca poli ai vieții omenești: naștere și moarte. Crăciunul: amintirea originii spirituale. Misteriul copilului. Gândul echilibrului. Moștenirile/talentele luciferice trebuie puse în slujba lui Christos. Învingerea egoismului prin iubire, a aparenței prin adevăr, a ceea ce îmbolnăvește prin noua revelație creștină.

CONFERINȚA a II-a — Dornach, 24 decembrie 1918

Apariția creștinismului în decursul evoluției Pământului. Christos între luciferic și ahrimanic. Templul lui Solomon drept contrast al creștinismului în devenire. Nașterea creștinismului în vechiul suflet iudaic, în spiritul grec și în trupul roman. Reminiscența umbrelor vechilor impulsuri universale.

CONFERINȚA a III-a — Dornach, 25 decembrie 1918

Impulsurile ființiale lăuntrice ale omului relativ la parcursul vieții sale. Egalitate, libertate și fraternitate. Forțele care duc la moarte în om înspre mijlocul vieții și puterea de viață a impulsului lui Christos. Învelișurile creștinismului și Eul său viu. Înțelepciunea gnostică. Resturi ale înțelepciunii imaginative ebraice din gnosă, pătrunderea ei cu puterea gândirii.

CONFERINȚA a IV-a — Dornach, 27 decembrie 1918

Dezvoltarea creștinismului din esența misterială a timpului precreștin. Gradele inițierii egipto-caldeene, pregătitoare a creștinismului. Principiul vechii inițieri: de la cunoașterea omului la cunoașterea Universului. Primele patru trepte ale sale: Poarta omului, a cunoașterii de sine și a morții, Christophorul. Transformare în principiul inițierii. Noua inițiere merge de la cunoașterea Universului înapoi la cunoașterea omului prin Poarta formelor, a vieții și a conștienței.

CONFERINȚA a V-a — Dornach, 28 decembrie 1918

Schimbarea din starea sufletească omenească. Viața omenească de reprezentare ca imagine oglindită. Fenomene polare: concepțiile Bisericilor și cele ale societăților secrete; mlădițele acestora: credința religioasă și conceptele științei moderne. La baza sciziunii dintre esența voinței omenești și a reprezentării omenești se află impulsul libertății. În noua viață spirituală se revelează, în locul Spiritelor formei, Spiritele personalității. Transformarea întregii cunoașteri suprasensibile. În locul conceptelor și al formelor esoterice învechite trebuie să intervină viața lăuntrică.

CONFERINȚA a VI-a — Dornach, 29 decembrie 1918

Legătura cu Christos dispare, rămâne omul Iisus; la sfârșit, critica Evangheliilor îl pierde și pe El. Calea spre Christos Iisus trebuie parcursă de o știință care ține cont de concepția modernă despre natură dar caută metode suprasensibile. Inițiere sub conducere spirituală directă; exemplu: Brunetto Latini. Treapta premergătoare necesară a inițierii actuale: înțelegerea metamorfozelor vieții. Ieșirea conștientă a spiritual-sufletescului din corporalitatea fizică printr-o trăire lăuntrică.

CONFERINȚA a VII-a — Dornach 31 decembrie 1918

Sentimentul de ajun de Anul Nou: viața noastră în legătură cu întregul Univers. Omul simțurilor trăiește de șapte ori mai lent decât natura, omul gândurilor, de șapte ori mai repede. Știința spirituală: revelarea Spiritelor personalității. Imaginea viitorului omenirii în ochii unui om onest, ai unui clar-gânditor care judecă lucrurile fără știință spirituală: cuvintele lui Walther Rathenau. – Spiritele personalității sunt pe cale să devină creatori din simple Spirite ale timpului.

CONFERINȚA a VIII-a — Dornach, 1 ianuarie 1918

Perspectivă asupra noului an. Cerința cardinalului Newman în privința unei noi revelații. Ascensiunea Spiritelor personalității împotriva cărora se răscoală demonii ahrimanici din subconștientul sufletelor. Conștiența despre viețile pământești repetate ca dar al Spiritelor personalității. Starea sufletească a celor care au determinat catastrofele războiului. Scindarea personalității. Exemplu: Ludendorff. Gândirea analitică a științelor naturii, gândirea configuratoare a științei spirituale. Perspective de viitor. Analize psihologice ale cititorilor și cărților realizate de Nicolai Rubakin și evaluarea lor statistică drept exemplu pentru acțiunea inteligenței inconștiente care domină în mod obiectiv, deconectând inteligența subiectivă.

Notițele lui Rudolf Steiner de la conferința din 28 decembrie 1918

Note

AcasăIndex GALucrări OnlineUrmătoarea