Biblioteca antroposofică


Corecturi

Rudolf Steiner
SEMINARUL DE ECONOMIE

GA 341

NOTE

Baza textelor: Întrebările participanților și răspunsurile lui Rudolf Steiner au fost stenografiate de Georg Klenk, München și transpuse în text clar. Acest lucru este incomplet în unele locuri. Pauzele evidente sunt indicate prin puncte în text.

Lucrările lui Rudolf Steiner cuprinse în Opere complete (Gesamtausgabe) sunt specificate în note cu numărul bibliografic (GA).

  1. Punctele centrale: Rudolf Steiner Puncte centrale ale problemei sociale în necesităţile vieţii prezente şi din viitor (1919), GA 23.
  2. Iustinian: Împărat bizantin între anii 527 – 565. A închis Scoala de filosofie din Atena în 529 și a dispus codificarea Dreptului Roman, de către un număr de juriști eminenți, finalizată în 534.
  3. lege a lui Gresham: Sir Thomas Gresham, 1519-1579, eminent om de afaceri. A construit pe cheltuiala proprie Bursa din Londra în 1566, denumită ulterior The Royal Exchange. Gresham a fost cel care a sfătuit-o pe regina Elizabeth I să bată din nou moneda pentru a o restabili, după ce fusese devalorizată cu metalul inferior, de tatăl ei (Heinrich VIII). Numele lui Gresham va fi mai târziu asociat cu principiul monetar cunoscut sub numele de legea lui Gresham, conform căreia, dacă monedele care conțin metal de diferite valori au aceeași valoare ca mijloc legal de plată, monedele făcute din metalul mai ieftin vor fi folosite pentru plată, iar cele realizate din metalul mai scump vor fi depozitate sau exportate ca marfă și astfel vor dispărea din circulație.
  4. Oppenheimer: Franz Oppenheimer (1864 - 1943) a fost sociolog și economist politic german, care a publicat și în domeniul sociologiei fundamentale a statului. În anii 1920 Der Staat era o carte citită și dezbătută în cercuri largi. A fost tradusă în multe limbi și a avut influență asupra multor gânditori.
  5. inspiraţia pentru cunoaşterea economică: vezi Geisteswissenschaftliche Behandlung sozialer und pädagogischer Fragen (Tratarea spiritual-științifică a problemelor sociale și pedagogice), GA 192, Conferința a XIV-a.
  6. roată pentru exercițiu fizic: vezi Cursul de economie, conferința a II-a.
  7. observare simptomatologică: Fundamentele pentru o astfel de abordare sunt conferințele Geschichtliche Symptomatologie (Simptomatologia istorică), GA 185.
  8. noţiunea muncii fizice: Problema introducerii noțiunii de masă sau a noțiunii de greutate în perspectiva economică, este discutată de Rudolf Steiner în ziua următoare seminarului, conferința a X-a din Cursul de economie. Acolo arată că „profitul”, în sensul cel mai larg, constituie greutatea care pune în mișcare procesul economic.
  9. am și făcut acest lucru: Cursul de economie, conferința a V-a.
  10. diferenţierea în muncă intelectuală şi muncă manuală, în fapt nu este îndreptăţită: vezi Cursul de economie, conferința a II-a, conferința a VI-a.
  11. exemplul croitorului: vezi Cursul de economie, conferința a III-a, conferința a IV-a, conferința a VII-a.
  12. teoria marxistă: vezi Cursul de economie, conferința a II-a.
  13. exemplul despre medic şi pantofar: vezi Cursul de economie, conferința a VI-a. În privința viitorului, lucrătorul spiritual este producător, iar în privința trecutului este consumator.
  14. natural – muncă – capital: vezi Cursul de economie, conferința a VII-a.
  15. în ce mod se tratează, de exemplu, problema salariilor: vezi Cursul de economie, conferința a VII-a.
  16. ceea ce a spus Foerster: aluzie la scrierile moral-filosofice ale lui Friedrich Wilhelm Foerster, «Politica, etica și educația politică», 1909; «Autoritatea și libertatea», diverse ediții, vezi Cursul de economie, conferința a X-a.
  17. anului jubileu în Vechiul Testament: Conform Legii mozaice, fiecare al șaptelea an era un an sabatic în care pământul trebuia lăsat necultivat, să se odihnească. După trecerea a 7 ani sabatici, adică după 49 de ani, începutul celui de-al 50-lea an era anunțat de trâmbițe. Vezi Leviticul 25, 8-16, 23-55; 27, 16 ș.u.; Numerele. 36, 4. În anul jubileu, toate datoriile erau iertate, toți slujitorii evrei erau eliberați, iar proprietățile vândute în afara orașelor reveneau proprietarului originar. Rudolf Steiner, în altă parte, a justificat ritmul Vechiului Testament de 49 sau 50 de ani cu existența relațiilor cosmico-umane; vezi Das Rätsel des Menschen. Die geistigen Hintergründe der menschlichen Geschichte (Enigma omului. Contextul spiritual al istoriei umane), GA 170, Conferința a II-a.
  18. formulei prețului: vezi Cursul de economie, conferința a VIII-a.
  19. ceea ce am descris ieri: vezi Cursul de economie, conferința a XII-a.
  20. cum este în prezent Anglia: vezi Cursul de economie, conferința I, conferința a IX, conferința a XI-a.
  21. „organismul” statal-juridic: În general, Rudolf Steiner respinge ideea vieții juridice și politice ca organism. Are doar forma unui cadru structural organizat. Pentru esența lui proprie nu există un termen precis; se poate numi un pseudo-organism sau doar într-un sens figurat, un organism.