Biblioteca antroposofică

CăutareLucrări OnlineIndex GA2PrecedentaUrmătoarea
Corecturi

Rudolf Steiner
LINII FUNDAMENTALE ALE UNEI TEORII A CUNOAȘTERII ÎN CONCEPȚIA GOETHEANĂ DESPRE LUME

GA 2

OBSERVAȚII LA PRIMA EDIȚIE, 1886


  1. I. Goethe, «Puterea de judecată contemplativă»: Vezi Scrierile lui Goethe de științe ale naturii, vol. II pag. 115, Ed. «Literatura Națională Germană a lui Kürschner”.
  2. I. introducerile la ediția îngrijită de mine: Despre modul în care vederile mele se integrează imaginii de ansamblu a concepției goetheene despre lume, tratează Schröer în al său Cuvânt înainte la Scrierile lui Goethe de științe ale Naturii («Literatura Națională a lui Kürschner», voI.l, pag.I-XIV) (Vezi și «Faust», partea a Il-a, ediția a 6-a, Stuttgart 1926, pag.V).
  3. I. C.F.W. Jessen, «Botanik der Gegenwart und Vorzeit in Kulturhistorischer Entwicklung» (Botanica actuală și mai veche în dezvoltarea cultural-istorică), Leipzig 1864, pag. 459.
  4. I. „în cercetări vaste”... ca și mai sus, pag.  343
  5. I. printr-o observare... pătrunzătoare a naturii” ca și mai sus, pag. 332.
  6. I. Johannes Volkelt, «Immanuel Kants Erkenntnistheorie» (Teoria kantiană a cunoașterii), Hamburg, 1879. Johannes Volkelt, «Erfahrung und Denken» (Experiență și Gândire), Hamburg 1886
  7. I. Volkelt spune”: «Kants Erkenntnistheorie» (Teoria kantiană a cunoașterii), pag. 168 ș.u. 26
  8. I. „Volkelt afirma”: «Erfahrung und Denken» (Experiență și Gândire), pag.4.
  9. I. „natură superioară în sânul naturii”: Goethe, «Dichtung und Wahrheit» (Poezie și Adevăr) partea a III-a, cartea a II-a.
  10. I. Lumea exterioară ar trebui să furnizeze materialul: J.H. von Kirchmann spune chiar în lucrarea sa «Lehre von Wissen» (Învățătura despre Știință), Berlin 1868: cunoașterea este o pătrundere a lumii exterioare în conștiența noastră.
  11. I. rațiunea subiectivă: înțeleasă ca facultate spirituală umană.
  12. I. Articolul lui Goethe: «Der Versuch als Vermittler von Subject und Object» (Experimentul ca mijlocitor între subiect și obiect). Este interesant că Goethe a mai scris un al doilea articol în care el duce mai departe gândurile despre experiment. Putem reconstitui articolul din scrisoarea lui Schiller din 19 Ianuarie 1798. Goethe împarte acolo metodele științei în: empirismul comun, care rămâne la fenomenele exterioare, date simțurilor; raționalismul, care construiește sisteme de gânduri din observații insuficiente, deci în loc să grupeze faptele corespunzător naturii lor, născocește artificial legături, și mai apoi așează într-un mod fantastic ceva din ele în lumea faptelor; și, în cele din urmă, empirismul rațional, care nu rămâne la experiența comună, ci creează condiții în care experiența își dezvăluie natura ei. (Vezi și nota 10 II)
  13. I. „conexiunea cauzală a fenomenelor”: Ernest Haeckel, «Die Naturanschauung von Darwin, Goethe und Lamarck» (Concepția despre natură la Darwin, Goethe și Lamarck), Jena 1882, pag. 53.

AcasăLucrări OnlineIndex GA2PrecedentaUrmătoarea