Este necesară întemeierea unei instituții de tip bancar, care să servească, prin măsurile sale financiare, inițiativelor economice și spirituale orientate în sensul concepției antroposofice despre lume, atât în privința țelurilor cât și a atitudinilor lor. Aceasta urmează să se diferențieze de inițiativele bancare obișnuite, prin aceea că nu servește numai unor puncte de vedere financiare, ci operațiunilor reale care sunt susținute prin elementul financiar. De aceea se pune în primul rând problema ca, de exemplu, creditele să nu apară pe calea pe care apar în principiul bancar curent, ci din punctele de vedere obiective, care trebuie luate în considerare pentru operațiunea ce urmează să fie întreprinsă. Bancherul va avea așadar mai puțin caracteristica celui care împrumută, și mai degrabă pe aceea a comerciantului care este familiarizat cu problema, care poate aprecia în sens sănătos viitorul operațiunii ce trebuie finanțate, și care, cu simțul realității, poate lua măsurile organizatorice cele mai potrivite pentru împlinirea ei.
De aceea, se va pune în special problema finanțării acelor inițiative care sunt în măsură să așeze viața economică pe un teren asociativ sănătos, și să configureze viața spirituală în așa fel încât dotările justificate să fie aduse într-o poziție în care se pot manifesta în mod social rodnic prin caracterul lor intrinsec. Deci se pune în mod special problema de a se începe, de exemplu, cu inițiative momentan foarte rentabile, pentru a finanța cu ajutorul lor alte inițiative, care pot aduce roade economice abia ulterior, și aceasta în primul rând datorită germenilor spirituali pe care îi poartă actualmente în ele, și care nu se pot manifesta decât după un timp.
Pentru funcționarii acestei întreprinderi bancare este necesar ca ei să aibă înțelegerea modului în care se transpun perspectivele de viață oferite de antroposofie în activitate economică rodnică. De aceea este necesar să se stabilească o relație asociativă riguroasă între administrația Băncilor și cei care pot favoriza, prin eficiența lor ideatică, înțelegerea pentru transpunerea în viață a unei inițiative.
Iată un exemplu: O persoană are o idee care promite roade economice deosebite. Reprezentanții concepției idealiste despre lume pot trezi în ei înțelegerea pentru consecințele sociale ale acesteia. Activitatea lor urmează să fie suportată financiar din sumele care urmează să fie investite pentru a duce la împlinirea atât economică cât și tehnică a ideii.
În punctul central trebuie să stea ideea de a finanța în primul rând departamentele centrale ale Mișcării spirituale orientate antroposofic. De exemplu, clădirea din Dornach, pentru început, nu este câtuși de puțin productivă; cu toate acestea, ea va dovedi într-o vreme ulterioară o eficiență impunătoare și din punct de vedere economic. De aceea trebuie trezită înțelegerea că se poate favoriza formarea unei conștiințe financiare numai dacă se iau în considerare și o rodnicie materială peste un timp mai îndelungat.
Inițiativa trebuie să se bazeze pe cunoașterea faptului că activitatea tehnică, financiară, ș.a.m.d. poate dezvolta ramuri care să furnizeze temporar pentru întreprinzătorul individual rezultate favorabile, dar care acționează distructiv în contextul ordinii sociale. Și multe inițiative ale timpului mai nou au fost orientate conform acestui principiu. Ele au fost fructificate, și tocmai prin fructificarea lor a fost subminată ordinea socială. Acestui tip de inițiative trebuie să i se opună acelea care provin dintr-o gândire și o simțire sănătoasă. Acestea se pot încadra într-adevăr în mod rodnic în ordinea socială. Dar ele pot fi susținute numai printr-un mod de gândire social, stimulat de știința spirituală orientată antroposofic.
Este corect și ca o inițiativă cum este cea caracterizată aici, să poată depăși pentru început doar posibilitățile de criză social-tehnice și financiare, și ca acesteia să i se opună dificultățile sociale atâta timp cât ea mai poartă în sine, ca problemă propriu-zisă a muncitorilor, cele care provin din vechiul mod de producție condamnat să ducă la criză. Muncitorii care participă la noile întreprinderi, se vor raporta, de exemplu, la diferențele de salarizare, așa cum s-au raportat în întreprinderile de stil vechi. În orice caz, nu trebuie subestimate în astfel de situații faptul că o conducere corectă a unei inițiative de stilul caracterizat aici trebuie să aibă în curând consecințe favorabile și pe plan social. Aceste lucruri se vor vedea. Iar exemplul va acționa convingător. Dacă o întreprindere de acest tip va stagna, muncitorii care participă la ea vor putea fi aduși iarăși în flux prin înseși convingerile lor. Căci numai prin faptul că se reunesc în același interes muncitorii cu conducătorii spirituali ai întreprinderilor, printr-un mod de gândire care să acționeze asupra tuturor claselor sociale, se poate lucra împotriva forțelor sociale distructive.
Condiția fundamentală este ca strădaniile spirituale să fie strâns legate de cele materiale. Noi nu putem atinge o asemenea orientare prin intermediul forțelor disponibile acum în Mișcarea antroposofică, datorită faptului că nu avem în cadrul ei inițiative practice, care să fi crescut din propriile ei forțe, cu excepția Editurii antroposofice din Berlin. Dar aceasta singură nu este suficientă pentru a acționa în mod exemplar. Căci orientarea ei economică nu este decât expresia exterioară a eficacității științei spirituale ca atare. Astfel de întreprinderi pot acționa cu adevărat exemplar numai atunci când ele nu au știința spirituală ca atare drept conținut al lor, ci un conținut care să fie susținut de modul de gândire spiritual-științific. O școală ca atare, va fi luată în considerare ca model în această direcție abia atunci când va fi sprijinită din punct de vedere financiar de întreprinderi-inițiative a căror organizare provine deja din cercurile spiritual-științifice. Iar clădirea din Dornach își va putea dovedi importanța socială abia atunci când prin intermediul personalităților legate de ea vor fi chemate la viață astfel de întreprinderi-inițiative care se susțin singure, care să ofere oamenilor ce lucrează în cadrul lor suportul material necesar, și având în plus încă atât încât să poată acoperi mereu deficitul necesar unei inițiative spirituale. În realitate, acest deficit nu există. Căci tocmai prin faptul că se naște, se va produce fructificarea inițiativei materiale.
Lucrurile trebuie doar abordate într-adevăr practic. Ceea ce nu face cel care întreabă: Cum să creez în sensul științei spirituale orientate antroposofic o întreprindere financiară sau economică? Căci este pur și simplu un nonsens. Este vorba ca puterile organizate în Mișcarea spirituală orientată antroposofic să realizeze ele însele o întreprindere, ceea ce înseamnă ca bancherii, fabricanții ș.a.m.d. să se ralieze la această Mișcare, astfel încât clădirea din Dornach să devină punctul central real al unui nou spirit de întreprinderi-inițiative. De aceea, la Dornach nu trebuie formate „programe sociale, tehnice”, ci prin această clădire trebuie creat punctul central al unui mod de lucru care să devină modul de lucru al viitorului.
Cel care se va decide să ofere un sprijin financiar întreprinderilor-inițiative pornite de la Dornach, va trebui să înțeleagă că în ziua de azi lucrurile au ajuns atât de departe, încât faptul de a sprijini întreprinderile constituite în sens vechi, înseamnă a-ți investi banii în ceva nerodnic, și că a avea grijă de proprii bani înseamnă în ziua de azi să susții inițiative promițătoare pentru viitor, care sunt singurele adecvate să se opună forțelor pustiitoare. Miopii care mai cred încă în ziua de azi că așa ceva nu a purtat niciodată roade financiare, desigur că nu se vor ralia strădaniilor pornite de la Dornach. Cei care se raliază trebuie să fie oameni cu un orizont larg din punct de vedere financiar și economic, oameni capabili să înțeleagă că faptul de a voi să continue să meargă pe vechile căi înseamnă să-și sape un mormânt sigur. Acești oameni vor fi singurii care să nu vrea să urmeze existența distrugătoare a ultimilor patru-cinci ani. A lucra în continuare cu întreprinderi constituite în stilul actual nu înseamnă nimic altceva decât a consuma rezervele financiare și economice. Căci și rezervele de materii prime și produse agricole, care durează cel mai mult, vor fi epuizate în felul acesta. Însă fertilitatea lor financiară și economică nu constă în aceea că ele există, ci în aceea că prin ele este posibilă munca, prin intermediul căreia sunt ele înglobate organismului social. Iar această muncă face întru totul parte din rezerve. Și totul în viitor va depinde de faptul ca în fiecare inițiativă individuală să ajungă la conducere un nou spirit.
