Biblioteca antroposofică

CăutareLucrări OnlineIndex GA170PrecedentaUrmătoarea
Corecturi

Rudolf Steiner
ENIGMA OMULUI. FUNDAMENTELE SPIRITUALE ALE ISTORIEI UMANE

GA 170

NOTE

Sursa textului: Stenografa profesionistă Helene Finckh, stenografă oficială începând din 1916, a preluat conferințele stenografie și le-a transcris la mașină. Prezentul text corespunde acestei transcrieri. Pentru această ediție nu s-a procedat la o nouă transcriere completă a stenogramelor.

Conferințele din 31 iulie și 27 august 1916 sunt mai scurte decât cele obișnuite. În încheierea expunerilor tipărite, Rudolf Steiner a vorbit despre atacuri adverse.

Publicații in reviste:

15 august 1916 (partea a II-a) în «Nachrichtenblatt» («Ce se întâmplă în Societatea Antroposofică»), 1931, nr. 4, 5.
21 august 1916 «Nachrichtenblatt», 1931, nr 6-8.
26 august 1916 «Das Goetheanum», 1930, nr. 23-25.
27 august 1916 «Das Goetheanum», 1930, nr. 26, 27.
28 august 1916 «Das Goetheanum», 1930, nr. 28-31.

La operele lui Rudolf Steiner indicate în note, care au apărut în cadrul Rudolf Steiner Gesamtausgabe, pe lângă numărul de bibliografie este indicat de fiecare dată anul de apariție al ultimei ediții.

  1. clădirea noastră: Primul Goetheanum, distrus prin incendiu în noaptea de Sf. Silvestru din anul 1922
  2. casa ridicată în apropierea portalului vestic: Casa Duldeck, construită pe atunci de către familia Grosheintz pentru sine și pentru adăpostirea vizitatorilor Goetheanumului. Actualmente sediul editurii Rudolf Steiner.
  3. Otto Weininger (1880–1903): «Sex și caracter», ed. a 17-a, Viena și Leipzig 1904. «Despre ultimele lucruri», Viena și Leipzig 1904. Vezi și expunerile lui Rudolf Steiner din Considerații esoterice ale înlănțuirilor karmice, vol. IV, GA 238, 1974.
  4. că am arătat odată ... în: Apocalipsa lui Ioan, GA 104, 1978, ca și în Destine ale oamenilor și destine ale popoarelor, GA 157, 1960.
  5. ani jubiliari: Pentru o mai bună cuprindere cu vederea vom reda calculul astronomic exact pentru cele trei cazuri menționate (anul solar: 365, 26 zile):
    An jubiliar ceresc: perioada de revoluția a lui Mercur 87,97 zile x 354 ⅜ x 49 = 4182 ani
    Anul jupiterian: perioada de revoluție a lui Jupiter 11,86 ani = 4332,59 zile x 354 ⅜ = 4203 ani
    Uranus: perioada de revoluția a lui Uranus 84,01 ani = 30688,39 zile x 49 = 4117 ani x 50 = 4201 ani
  6. Ludwig Büchner (1824–1899). Cercetător al naturii. Autorul lucrării «Forță și substanță» (1855), materialist, adept al lui Darwin.
  7. Ernst Haeckel (1834–1919). Zoolog, autorul lucrării «Enigmele Universului» (1899), «Istoria naturală a creațiunii» (1868) și alte lucrări în sensul darwinismului.
  8. Carl Vogt (1817–1895). Zoolog și antropolog, adept fervent al darwinismului.
  9. totuși eu vreau să prezint prin anumite cuvinte: pentru aceste versuri a existat un text la Rudolf Steiner Nachlass (nr. arhivare: NZ 3300).
  10. În această privință iți amintești cuvintele lui Nietzsche: în poezia: «Omule! Fii atent! Ce spune miezul adânc al nopții?».
  11. Jan Kasprowicz (1860–1926): A scris în primul rând poezii, cântece și drame. Are și traduceri din lirica occidentală. Este considerat reprezentat al simbolismului polonez. O ediție a operelor sale a apărut în 22 de volume la Cracovia în 1930.
  12. Am ținut aici conferințe: Septembrie/octombrie 1915, în Valoarea gândirii pentru o cunoaștere satisfăcătoare pentru om, GA 164, 1978.
  13. Carl Ludwig Schleich (1859–1922): medic, filozof, poet. «Despre mecanismul gândurilor», Berlin 1916.
  14. Christian von Ehrenfels (1859–1932): filozof. «Cosmogonia», Jena 1916, pag. VII, VIII, 49-56.
  15. Franz Brentano 1838–1917.
  16. Alexius Meinong, 1853–1920, a predat la Graz.
  17. În scrierile lui Aristotel puteți găsi: Aristoteles, 384-322 î.Ch., este vorba de «Fizionomie».
  18. Schiller... În «Scrisori despre educația estetică a omului»: Friedrich Schiller «Scrisori despre educația estetică a omului», 1795.
  19. S-a făcut următoarea experiență: Experimentul a fost organizat de profesorul de drept penal Franz von Liszt (1859–1919).
  20. Nașterea Afroditei, compară cu Hesiod, «Teogonia», vers. 190 și urm.
    ... se ridică aici
    o spumă albă pe carnea nemuritoare, iar în miezul ei
    crescu o fetiță ce se apropie mai întâi de prima insulă divină a Khyterei,
    ajunse de-aici la Ciprul înconjurat de valuri,
    acolo ca zeiță venerată, frumoasă; de jur-împrejur
    sub drăgălașele-i picioare crescu iarbă; ea se numește „Aphrodite”,
    „zeița lăstărită din spumă” și minunată în cununa „Kythereiei”.
  21. Schiller atunci când a scris cuvintele: Din poezia «Artiștii».
  22. Ernst Mach, 1838–1916, fizician și filosof, a predat la Viena. Opere: «Analiza invențiilor», 1886, «Cunoaștere și eroare», 1905.
  23. Richard Wahle (1857–1935): profesor la Czernowitz. «Întregul filozofiei și sfârșitul ei. Legatul ei testamentar către teologie, fiziologie, estetică și pedagogia de stat», Viena și Leipzig 1894.
  24. William James (1842–1910): filozof american.
  25. Charles Sanders Peirce (1839–1914): filozof american. Dizertația sa a apărut în revista «Popular Science monthly» anul XII de apariție, 1878.
  26. F.C.S. Schiller (1864–1937): filozof englez.
  27. Hans Vaihinger (1852–1933): «Filozofia lui ca și cum. Sistem al ficțiunilor teoretice, practice și religioase ale omenirii pe baza unui pozitivism idealist», ed. 2-a, Berlin 1913.
  28. Hendrik Antoon Lorentz (1853–1929): fizician olandez. A fundamentat teoria electronilor.
  29. Albert Einstein (1879–1955). Întemeietor al teoriei relativității.
  30. Albert Schäffle (1831–1903): «Lipsa de perspectivă a democrației sociale». Trei scrisori adresate unui om de stat spre completarea «Chintesenței socialismului», Tübingen 1885.
  31. Hermann Bahr (1863–1934): «Lipsa de înțelegere a domnului Schäffle». Trei scrisori către un om din popor ca răspuns la «Lipsa de perspective a democrației sociale», Zurich 1886.
  32. Emile Boutroux (1845–1921): filozof francez.
  33. François Pierre Gauthier Maine de Biran (1766–1824): filozof francez.
  34. Henri Bergson (1859–1941): filozof francez.
  35. Rudolf Eucken (1846–1926): începând din 1874, profesor de filozofie la Jena.
  36. Paracelsus (Theophrastus Bombastus von Hohenheim), 1493–1541, medic, filosof.
  37. Dumneavoastră știți poate că la Nietzsche apare: Friedrich Nietzsche «Așa grăit-a Zarathustra», partea a III-a, «Convalescentul». Vezi și «Ecce homo» în privința lui «Așa grăit-a Zarathustra».
  38. După cunoștințele mele, ideea opusă... apare la Dühring: «Curs de filozofie drept concepție strictă asupra lumii și configurării vieții», Leipzig 1875, vezi în acest sens și Rudolf Steiner Friedrich Nietzsche, un luptător împotriva timpului său, GA 5, 1963 (Ediția de buzunar, Dornach 1977)..
  39. Eugen Dühring, 1833–1921, economist, filosof.
  40. Jean Marie Guyau (1854–1888): poet francez și filozof. «Schița unei morale fără obligații și fără sancțiuni», Paris 1884.
  41. Julius Bahnsen (1830–1881). Filosof, s-a raliat la filosofia lui Schopenhauer. Opera principală: «Contradicția dintre cunoaștere și esența Universului», 1881.
  42. Astfel am citit zilele trecute un articol despre marile minciuni: nu s-a putut identifica sursa.
  43. „Eu sunt cu voi până la sfârșitul zilelor Pământului”: Matei, 28, 20.
  44. Dacă s-ar dori să se scrie tot ceea ce poate fi spus despre Christos: redare liberă din Ioan, 21, 25.
  45. Prof. Dr. J.H. Schmick: «Pământul nu este o încheiere, conferințe și convorbiri despre orice dezvoltare», Leipzig 1890 (Conferințe populare în forma de discuții într-o societate imaginară). Exemplul cu telescopul se găsește la pag. 35 ș.u.
  46. Ne vom referi la cele douăsprezece simțuri ale omului: vezi și conferința lui Rudolf Steiner din 8 august 1920: Cele douăsprezece simțuri ale omului în relația lor cu imaginația, inspirația și intuiția, Dornach 1938, din Știința spirituală recunoaște impulsurile fundamentale ale structurării sociale, GA 199, 1967, ca și Antroposofie, un fragment GA 45, 1970 și H. Knobel «Relativ la învățătura despre simțuri a lui Rudolf Steiner», în: «Știri ale Administrării moștenirii lui Rudolf Steiner» nr. 14, Mihael 1965.
  47. O, tu, Soare, rege al acestei lumi...: Ca autor al acestui aforism mult citat în literatura alchimistă a secolului XVIII, este considerat călugărul benedictin care a trăit în secolul XV, Basilius Valentinus. În «Scrierile chimice» ale lui Basilius Valentinus (Hamburg 1717, pag. 144), textul apare în felul următor:
    O, tu, Soare, un rege al acestei lumi,
    Luna primește sexul tău
    Mercur vă împreunează fix
    Fără protecția lui Venus nimic nu reușiți
    Pe care Marte, ca bărbat, și-a ales-o
    Harul lui Jupiter vă este mereu prezent
    Pentru ca Saturn, bătrân și moșneag
    Să se vădească în multe culori.
  48. Baco de Verulam (Francis Bacon), 1561–1626, Lord cancelar al lui Iacob I al Angliei, inaugurator al epocii științelor naturii.
  49. scrierea importantă despre idoli: «Novum organon scientiarum», 1620. «Organon» de la Aristotel, este opera filosofică ce tratează în ce condiții poate fi dobândită cunoașterea.

AcasăLucrări OnlineIndex GA170PrecedentaUrmătoarea