Biblioteca antroposofică

CăutareLucrări OnlineIndex GA296PrecedentaUrmătoarea
Corecturi

Rudolf Steiner
PROBLEMA EDUCAȚIEI – FACTORUL ESENȚIAL AL PROBLEMEI SOCIALE

GA 296

NOTE


  1. După o lucrare: În precedentele patru luni, Rudolf Steiner a stat cea mai mare parte a timpului la Stuttgart, unde pe 22 aprilie a fost înființată „Uniunea pentru tripartiția organismului social”. Aceasta își asumase sarcina de a răspândi ideile expuse de Rudolf Steiner în scrierea sa Puncte centrale ale problemei sociale (GA 23) și de a contribui astfel la o reorganizare a vieții sociale. În acele săptămâni și luni, Rudolf Steiner a ținut numeroase conferințe, uneori pentru muncitori cu scopul de a înființa comitete de întreprindere (vezi Rudolf Steiner, «Betriebsräte und Sozialisierung», Comitete de întreprindere și socializare, GA 331), uneori pentru industriași precum și pentru un public larg interesat de problemele sociale (vezi Rudolf Steiner, «Neugestaltung des sozialen Organismus», Reorganizarea organismului social, GA 330). În același timp, s-a dedicat intens pregătirilor pentru înființarea școlii pentru copiii muncitorilor de la Fabrica de țigări Waldorf-Astoria.
  2. Punctele centrale ale problemei sociale în necesitățile vitale ale prezentului și viitorului, (1919), GA 23.
  3. și aici, în Elveția: vezi Rudolf Steiner, «Die Ergänzung heutiger Wissenschaften durch Anthroposophie» (Completarea științelor actuale prin antroposofie). Opt conferințe publice ținute la Zürich în noiembrie 1917 și octombrie 1918, GA 73. Vezi în special conferința din 10 octombrie 1918.
  4. oamenii deștepți … spun deja: se referă aici la Richard Wahle (1857-1935). Vezi lucrarea sa «Über den Mechanismus des geistigen Lebens» (Despre mecanismul vieții spirituale), Viena și Leipzig 1906.
  5. Anatoli Vasilievici Lunacharski, 1875-1933, comisar pentru educația națională în Rusia după Revoluția din octombrie 1917-1929. După aceea președinte al Academiei de Arte din Moscova.
  6. Karl Marx, 1818-1883, fondator al socialismului științific, a condus „Liga Comunistă” de la Londra și din 1864-1876 „Asociația Internațională a Muncitorilor”. Lucrarea principală «Das Kapital - Kritik der politischen Ökonomie» (Capitalul – Critica economiei politice), Volumul I, Hamburg 1867, Volumul II și III, ed. de Friedrich Engels, 1885 și 1895.
    Friedrich Engels, 1820-1895, cofondator al socialismului științific, a contribuit semnificativ la popularizarea acestuia. «Die Lage der arbeitenden Klassen in England» (Situația claselor muncitoare din Anglia), Leipzig 1895; «Die Entwicklung des Sozialismus von der Utopie zur Wissenschaft» (Dezvoltarea socialismului de la utopie la știință), 1891.
  7. Uitați-vă la un cap al lui Mercur: Vezi și conferința din 9 iunie 1919 în «Geisteswissenschaftliche Behandlung sozialer und pädagogischer Fragen» (Tratarea spiritual-științifică a problemelor sociale și pedagogice), GA 192. Acolo Rudolf Steiner vorbește ceva mai detaliat despre diferitele tipuri de sculptură greacă.
  8. a spus Engels: vezi scrierea sa „Dezvoltarea socialismului de la utopie la știință”, Acolo se spune literalmente: „Intervenția unei autorități de stat în relațiile sociale devine de prisos într-un după altul domenii și apoi adoarme de la sine. Administrarea lucrurilor și conducerea proceselor de producție iau locul guvernării persoanelor.”
  9. cum am spus pe atunci: Vezi conferința ținută la Viena pe 14 aprilie 1914, în «Inneres Wesen des Menschen und Leben zwischen Tod und neuer Geburt» (Ființa interioară a omului și viața între moarte și noua naștere), GA 153.
  10. Lujo Brentano, 1844-1931; Fratele lui Franz Brentano, frecvent menționat de Rudolf Steiner. Economist, reprezentant al liberalismului economic și al așa-zisului socialism academic. A susținut în special sindicalismul și comerțul liber.
  11. a scris recent un articol: «Der Unternehmer» (Întreprinzătorul), apărut în revista «Das Gelbe Blatt», ed. de W. Berberich și A. Reitz, vol. 1 nr. 16, 1919. Rudolf Steiner a scris un comentariu critic la articol, a apărut în iulie 1919 în jurnalul săptămânal „Tripartiția organismului social”, vol. 1, nr. 2, retipărit în seria de publicații „Contribuții la Operele complete ale lui Rudolf Steiner”, nr. 103.
  12. În Biblie se află acest lucru: Despre Mamon (aramaică: comoară), bogăția personificată ca o entitate spirituală reală, se vorbește în Biblie în pasajele: Matei 6:19-34, Luca. 16:9-1312. Rudolf Steiner îl menționează pe Mamon în legătură cu conceptul de capital și în conferința din 5 octombrie 1919 în «Soziales Verständnis aus geisteswissenschaftlicher Erkenntnis» (Înțelegerea vieții sociale prin cunoașterea spiritual-științifică), GA 191.
  13. o întrebare memorabilă: Probabil întrebarea a fost pusă după conferința lui Rudolf Steiner din 9 aprilie 1919 în sala mare a Bernoullianum (clădire a Universității din Basel), care fusese organizată de Uniunea Studenților din Basel. Conferința și discuția sunt incluse în volumul «Die Befreiung des Menschenwesens als Grundlage für eine soziale Neugestaltung» (Eliberarea ființei umane ca bază pentru o reorganizare socială), GA 329. Întrebarea menționată de Rudolf Steiner nu a fost intregistrată în stenogramă.
  14. Rabindranath Tagore, 1861-1941. Poet, filosof și pedagog indian. A devenit cunoscut la nivel internațional cu lucrarea sa „Gitanjali”, o versiune engleză în proză a unei selecții din poezia sa religioasă. În 1913 a primit Premiul Nobel pentru literatură. Critica sa asupra culturii moderne occidentale apare în primul rând în cartea sa „Naționalism” (ediția germană, Leipzig 1918).
  15. Rafael Santi, 1483-1520; a fost alături de Michelangelo și Leonardo da Vinci unul dintre cei mai importanți pictori italieni al Renașterii. Vezi și conferința lui Rudolf Steiner „Rafael în lumina științei spirituale”, München, 11 martie 1913, în «Neues Christus-Erleben» (Noua experiență a lui Christos), GA 69c.
  16. în conferințele despre artă: vezi Rudolf Steiner, «Kunstgeschichte als Abbild innerer geistiger Impulse» (Istoria artei ca reflectare a impulsurilor spirituale interioare), 13 conferințe cu proiecții de diapozitive, susținute la Dornach între 8 octombrie 1916 și 29 octombrie 1917. GA 292.
  17. La Stuttgart… va fi înființată o școală: Vezi și conferințele susținute de Rudolf Steiner cu puțin timp înainte de deschiderea școlii, «Idee und Praxis der Waldorfschule» (Ideea și practica Școlii Waldorf), GA 297.
  18. Emil Molt, 1876-1936; Director al fabricii de țigări Waldorf Astoria din Stuttgart. Fondator al Școlii Waldorf din Stuttgart în 1919 pentru copiii lucrătorilor săi. El l-a numit pe Rudolf Steiner să înființeze și să conducă școala. Vezi Emil Molt, «Entwurf meiner Lebensbeschreibung» (Schița biografiei mele), Stuttgart 1972. În 1919, Emil Molt a fost unul dintre cei mai dedicați reprezentanți ai ideii tripartiției.
  19. Lichtenberg a spus odată: Georg Christoph Lichtenberg (1742-1799) a predat fizica la Universitatea din Göttingen, dar a devenit popular în primul rând prin eseurile sale satirice împotriva misticismului și fanteziei sentimentale din perioada „Sturm und Drang”, precum și prin aforismele sale. Aforismul menționat aici este literal: „Dacă o carte și un cap se ciocnesc și sună a gol, este acesta [sunetul] întotdeauna din carte?” Din: Georg Christoph Lichtenberg, «Aphorismen», Berlin n.d.
  20. A început cu școala mercantiliștilor, apoi cu școala fiziocraților: În timp ce mercantiliștii în Franța absolutistă a secolului al XVIII-lea căutau să obțină prosperitatea generală prin controlul statului și promovarea industriei și comerțului, fiziocrații vedeau în agricultura principala sursă de producție și bogăție.
  21. Adam Smith, 1723-1790, filozof și economist britanic. Considerat fondatorul științei economiei clasice. El a fost primul care a prezentat într-un mod unitar teoriile economice individualiste și liberale ale secolului al XVIII-lea. Lucrare principală: „An Inquiry into the Nature and Causes of the Wealth of Nations” (Un studiu asupra naturii și cauzelor bogăției națiunilor) (1776).
  22. Pierre Joseph Proudhon, 1809-1865, socialist francez, apoi anarhist. A vrut să înlocuiască statul, prin organizații de voluntari, cu grupări și asociații. Considerat și fondatorul mișcării anarhiste.
  23. Francois Marie Charles Fourier, 1772-1837, reformator social francez; a elaborat, printre altele, un sistem social în care agricultura și industria urmau să fie legate prin asociația productivă și fiecare intermediar să fie eliminat.
  24. O conferință… urmată de o întrunire: Nu a fost încă posibil să se stabilească despre ce conferință și ce adunare este vorba aici. Este posibil să fie conferința susținută pe 2 iunie la Tübingen, la care Rudolf Steiner a fost invitat de grupul studențesc socialist. Nu există stenograme ale acestei conferințe.
  25. Karl Marx numește marfa forță de muncă cristalizată: vezi Karl Marx, „Capitalul”, Vol. I, Secțiunea 2, Capitolul 4: „Cumpărarea și vânzarea forței de muncă”, și Secțiunea 3, Capitolul 5.: «Procesul muncii şi procesul de valorizare». Vezi, de asemenea, Rudolf Steiner, Cursul de economie, GA 340, Conferința a 2-a, și Punctele centrale ale problemei sociale, GA 23, spre finalul capitolului I.
  26. Vi l-am caracterizat pe Johann Gottlieb Fichte din diverse unghiuri: Vezi Rudolf Steiner, Enigmele filosofiei, GA 18; Despre enigma omului, GA 20; conferința din 5 noiembrie 1914 în «Aus schicksaltragender Zeit» (Din vremuri fatidice), GA 64; conferința din 16 decembrie 1915, în «Aus dem mitteleuropäischen Geistesleben» (Din viața spirituală central-europeană), GA 65; Cursul vieții mele, GA 28, capitolul III.
  27. o dată ca bolșevic: Vezi conferința din 2 martie 1919 în «Die soziale Frage als Bewußtseinsfrage» (Problema socială ca problemă de conștiență), GA 189.
  28. Hermann Bahr: 1863-1934, scriitor austriac. Rudolf Steiner îl cunoștea pe Hermann Bahr „de când era un foarte tânăr student” și i-a urmărit viața cu atenție. Despre aceasta vezi observațiile lui Rudolf Steiner în cele două conferințe din 6 iunie 1919 în «Weltwesen und Ichheit» (Ființă universală și egoitate), GA 169, și din 10 decembrie 1916 în «Zeitgeschichtliche Betrachtungen» (Considerații privind istoria contemporană, prima parte), GA 173.
  29. micul tratat al lui Goethe: „Metamorfoza plantelor” (1790) în J. W. Goethe, „Scrieri științifice naturale. Cu introduceri și explicații în text, editat de Rudolf Steiner” în „Deutsche National-Litteratur” de Kürschner, Berlin și Stuttgart (1884-1897), Volumul I; Retipărire Dornach 1975, vol. 1, GA 1a.
  30. în Occident sunt căutate marile țeluri ale umanității… prin apelarea la mediumuri: Despre contrastul dintre Vest și Est în raport cu cercetarea țelurilor omenirii, vezi conferința lui Rudolf Steiner din 20 iulie 1919 în «Geisteswissenschaftliche Behandlung sozialer und pädagogischer Fragen» (Tratarea spiritual-științifică a problemelor sociale și pedagogice), GA 192.
  31. Ce este valabil pentru Europa Centrală a fost spus de mine de mulți ani în conferințe publice: Vezi Rudolf Steiner, «Aus schicksaltragender Zeit» (Din vremuri fatidice), GA 64; «Aus dem mitteleuropäischen Geistesleben» (Din viața spirituală central-europeană), GA 65.
  32. această clădire, reprezentativă pentru aspirațiile noastre spirituale: Goetheanumul din Dornach/Elveția, o clădire cu două cupole proiectată de Rudolf Steiner și ridicată în anii 1913-1919. În noaptea de Revelion 1922/23 clădirea a fost distrusă de incendiu. Mai târziu, pe baza unui model exterior al lui Rudolf Steiner, un al doilea Goetheanum a fost construit pe același loc și a devenit funcțională în 1928. Vezi de asemenea Rudolf Steiner, «Wege zu einem neuen Baustil» (Căi către un nou stil arhitectural), GA 286 (cu numeroase ilustrații) și «Der Dornacher Bau als Wahrzeichen geschichtlichen Werdens und künstlerischer Umwandlungsimpulse» (Clădirea de la Dornach ca simbol al devenirii istorice și a impulsurilor de transformare artistică), GA 287 (cu numeroase ilustrații).

AcasăLucrări OnlineIndex GA296PrecedentaUrmătoarea