Biblioteca antroposofică

CăutareIndex GALucrări OnlineUrmătoarea

Rudolf Steiner
SARCINI ALE UNEI NOI ȘTIINȚE ECONOMICE

I
CURSUL DE ECONOMIE
GA 340

Paisprezece conferințe ținute la Dornach, între 24 iulie și 6 august 1922, pentru studenții la Științe Economice

II
SEMINARUL DE ECONOMIE
GA 341

Șase discuții cu participanții la Cursul de Economie în Dornach, între 31 iulie și 5 august 1922

CUPRINS

I
CURSUL DE ECONOMIE [ Notă ]
GA 340

CONFERINȚA I — Dornach, 24 iulie 1922

Știința economică (economia politică) a apărut pe când viața economică modernă era deja foarte complicată. Trei perioade. În prima treime a sec. XIX, în Anglia relaţii comerciale instinctive, în a doua treime în Germania intrarea în mod conștient în industrialism, în a treia treime perioadă statală. – Contrast între Anglia şi Germania. Tripartiția ca soluție. Metodă a economiei politice: concepte ponderabile și imponderabile. Ideile științei economice trebuie să fie vii. Viața economică între natură și capital. Intervenţia granițelor statului în viaţa economică. Pământul ca organism economic sau organism social.

CONFERINȚA a II-a — Dornach, 25 iulie 1922

Formarea prețurilor din vânzare și cumpărare nu poate fi cuprinsă cu noțiuni precis conturate. Cei trei factori de producţie: natură, muncă şi capital. Natura muncii în sens economic: natură modificată prin muncă – formatoare de valoare pe o latură; muncă modificată prin spirit – formatoare de valoare pe cealaltă latură; constanta din spatele valorilor fluctuante. Polaritatea natură – capital.

CONFERINȚA a III-a — Dornach, 26 iulie 1922

Ştiinţa economică este o ştiinţă teoretică şi practică. Integrarea muncii în viața socială. Emanciparea dreptului și munca. Năuzinţa spre democraţie şi diviziunea muncii. Funcţii ale diviziunii muncii, de antiegoism şi ieftinire. Exemplul croitorului. Întrebare: Cum scoatem din procesul economic munca pentru retribuție? Salariatul se autoîngrijește. Tendința de devalorizare a produselor polului opus și prețul mediu la comerciantul intermediar. Industriașul drept comerciant.

CONFERINȚA a IV-a — Dornach, 27 iulie 1922

Din nou exemplul croitorului. Apariția capitalului prin diviziunea muncii, exemplul căruței. Capital etapa 1 prin emanciparea față de natură. Capital etapa 2 prin emanciparea față de muncă. Economie financiară și capital bănesc. Banii ca spirit realizat. Capitalul de împrumut ca a doua etapă a procesului capitalului. Diviziunea muncii, un raport de divizare între marfă și bani. Valoarea produsului natural modificat prin muncă este divizată de munca realizată de către spirit. Metoda economică: gândirea care priveşte înăuntrul proceselor.

CONFERINȚA a V-a — Dornach, 28 iulie 1922

Procesul economic ca un circuit organic: producerea valorii – înlăturarea valorii. Formarea valorii și devalorizarea prin tensiuni între polii opuși, producția și consumul. Creditul personal și creditul funciar, primul ieftineşte lucrurile, al doilea le scumpește. Stagnarea capitalului în proprietatea funciară, și prin aceasta formarea valorilor fictive. Necesitatea de a se consuma capitalul în întregime, cu excepția unei rest ca „sămânţă”. Asociațiile trebuie sa regleze procesul de producție prin distribuirea corectă a lucrătorilor. Prețul depinde de numărul de lucrători dintr-un anumit domeniu.

CONFERINȚA a VI-a — Dornach, 29 iulie 1922

Formula prețului corect. Rata dobanzii ridicată scumpește mărfurile și ieftinește pământul. Munca spirituală, raportată la trecut, este neproductivă, consumatoare; în ceea ce privește viitorul este productivă. Nevoia de „consumatori puri”. Plătire, împrumutare, donare ca noțiuni necesare pentru o economie sănătoasă. Viață spirituală liberă și semiliberă – viața spirituală și viața economică. Asociații pentru reglementarea donațiilor.

CONFERINȚA a VII-a — Dornach, 30 iulie 1922

Cei trei factori economici propulsori: cumpărare sau vânzare, împrumutare, donare. Cei trei factori statici: muncă, pământ, capital. Valoarea ia naștere în economie numai în cadrul schimbului de produse. Plata salariului ca o cumparare, de către patron, a produselor realizate de muncitori. Falsificarea prețurilor. Cazul când prețul terenului își are originea în exercitarea puterii, și prin aceasta creștere de preț înspre agricultură și scădere înspre produsul industrial. Tendinţa de a produce venituri funciare, întrucât în agricultură domnește de drept principiul autofurnizării. Tendința devalorizării capitalului întreprinderii. Tensiuni sociale cauzate de tendința creșterii prețurilor agricole, și tendința scăderii prețurilor la produsele create prin activităţi umane libere. Mișcările în sens opus în circuitul economic: de la mijloacele de producție spre capitalul întreprinderii, pe de o parte, și pe de altă parte, spre marfă. Asociații pentru a compensa pe cât posibil perturbările în procesul economic.

CONFERINȚA a VIII-a — Dornach, 31 iulie 1922

Corectarea unor noţiuni economice. Preț, cerere și ofertă. Ecuațiile comerciantului, consumatorului și producătorului. Factorul juridic intervine în economie. Schimburi între lucruri incomparabile între ele: între drepturi şi mărfuri, între capacități şi mărfuri şi între capacități şi drepturi. Nu se plăteşte munca, ci rezultatele muncii. Între patron şi salariat este un fel de piaţă. Judecățile asupra vieții economice nu teoretice, ci din experiența la obiect, lucru posibil numai prin asociații. Economie bazată pe troc – bazată pe bani –  bazată pe capacități. Știința economică rămasă la troc, consideră banii doar ca înlocuitor pentru schimb.

CONFERINȚA a IX-a — Dornach, 1 august 1922

Valori indirecte în organismul economic. Produse secundare, prețul secarei, prestația medicului. Economia internă. Tripla productivitate a redistribuirilor de capital prin cumpărare, împrumutare și donare – ultima fiind cea mai productivă. Capital comercial în Anglia, capital împrumutat în Franța, capital industrial în Germania și caracteristicile umane aflate la baza acestora. Sistemul bancar, o circulaţie a banilor depersonalizată, economie financiară fără subiect natural şi personal, imperialism fără obiect.

CONFERINȚA a X-a— Dornach, 2 august 1922

Profitul economic. În actul schimbului câștigă ambele părți. Apariția banilor din bunuri. Acțiune de împingere și aspirare în procesul economic. Reciprocitatea în procesul economic. Dobânda: apare prin renunțarea la reciprocitate în cadrul împrumutării. Metoda: gândirea procesului economic în imagini. Experiența nemijlocită. Rațiunea autoactivă și simțul comun obiectiv în asociații, care stă mai presus de interesul personal. Altruism obiectiv în loc de predici moralizatoare. Viața economică între viața juridică și viața spirituală.

CONFERINȚA a XI-a— Dornach, 3 august 1922

Dezvoltarea vieții economice de la economie privată rurală la economie naţională, comerțul mondial și economie mondială. Obstrucţie prin viața economică de stat. Anglia ca putere economică conducătoare. Gândirea economică nu a ținut pasul. Gândirea economică în termeni de economie mondială. Spațiul economic închis este problema cardinală a economiei mondiale. Importanța duratei vieții bunurilor economice. Banii nu se uzează comparativ cu bunurile. Raportul între cei care caută hrană și cei care produc hrană. Necesitatea existenței donațiilor într-un spațiu economic închis. Marea întrebare în economie: Ce fel de plată ar trebui căutată pentru ca valorile create în cadrul domeniului pur material ca valori în domeniul hranei, să dispară în cadrul domeniului spiritual?

CONFERINȚA a XII-a — Dornach, 4 august 1922

Ce lucrează în spatele formării prețului: obiectivul și subiectivul. Banii și caracteristicile lor convenționale. Ca bani de achiziție mijlocesc un schimb. Au apărut din produse, dar sunt un concurent necinstit al produselor. Ca bani de împrumut (ai întreprinderii) își primesc valoarea prin spiritul uman. Ca bani pentru donații sunt dați pentru educație sau fondări și finanțări, și previn capitalizarea lor în pământ. Trecerea banilor de împrumut în bani donați. Metamorfoza valorii banilor în circulația economică. Îmbătrânirea și moartea banilor. Banii bătrâni ca bani donați. Medierea de către asociații a împrumuturilor și donațiilor. Echilibrul între zona banilor de împrumut, zona banilor de achiziţii și zona banilor pentru sau din donaţii, pentru a corecta în cadrul regiunii economice închise neregularitățile care în regiunea deschisă se corectează prin export și import.

CONFERINȚA a XIII-a — Dornach, 5 august 1922

Despre valoarea economică a realizărilor spirituale. Exemplul colectorului de manuscrise autografe. Punctul de plecare pentru orice activitate economică: prelucrarea pământului. Exemplul economiei rurale închise.  Evaluarea muncii spirituale corespunzător muncii fizice economisite. Munca fizică şi munca spirituală lucrează una în alta, din direcții opuse. Scăderea valorii muncii fizice comparativ cu cea spirituală. Balanța între prelucrarea pământului şi activitatea spirituală.

CONFERINȚA a XIV-a — Dornach, 6 august 1922

Imagini conceptuale vii, nu concepte dogmatice în ştiinţa economică. Banii tineri și banii batrâni. Valoarea nominală şi valoarea reală a banilor. În circulația banilor avem contabilitatea mondială. Falsificarea economiei prin comerţul intermediar cu bani. Banii ca bonuri. Munca fizică asupra naturii ca formatoare de valoare economică. Masa monetară ca expresie a sumei mijloacelor de producție utilizabile. Etalonum monetar ca etalon natură. Conceptul mijloacelor de producție. Baza formării prețului: raportul între suprafaţa de pământ folosibilă şi numărul de locuitori. În loc de adevăr, justețe și practica vieții, astăzi domnesc fraza, convenția și rutina. Știința economică ca o valoare economică.

NOTE

DESENELE LA TABLA

II
SEMINARUL DE ECONOMIE
GA 341

PRIMA DISCUȚIE DE SEMINAR — Dornach, 31 iulie 1922

Gândirea economică nu mai este creativă, ci doar observațională. Metoda gândirii economice în concordanță cu realitatea, este formarea conceptelor care caracterizează, nu cea conformă legii. Nici deductivă, nici inductivă, nici derivată din teorie, ci o metodă descriptivă. Inspirații economice și observare simptomatologică. Concordanța cu realitatea a expunerilor din Puncte centrale ale problemei sociale. Validitatea condiționată a legii de fier a salariilor a lui Lassalle. Metoda recurentă: de la calitatea efectelor conduce la cauze. Efectul de inflație al creării veniturilor asupra statului.

A DOUA DISCUȚIE DE SEMINAR — Dornach, 1 august 1922

Corespondențe între procesul economic și fizică. «Recunoaștere» nu este o categorie economică. Gândirea organică în economie: construire – descompunere; crearea valorii – distrugerea valorii. Valoarea este o funcție de muncă cu un obiect natural. Munca cu capul și munca cu mâna nu sunt în opoziție reală. Contrastul între muncă în sens fizic și în sens economic. Utilizarea timpului de lucru în exces.

A TREIA DISCUȚIE DE SEMINAR — Dornach, 2 august 1922

Esența politicii. Care este politica „reală”? Exemplul croitorului ilustrează diviziunea muncii între producători și comercianți. Diviziunea muncii înseamnă fructificarea muncii. Relația dintre consumatori și producători poate fi clarificată doar printr-o structură asociativă. Raporturile privind prețul între agricultură și industrie. Diviziunea muncii și limitările acesteia. Numărul necesar de comercianți și ce înseamnă prea mulți sau prea puțini. Tripartiția constituției urbane și rurale.

A PATRA DISCUȚIE DE SEMINAR — Dornach, 3 august 1922

Natura muncii. Crearea de valori și devalorizarea a ceea ce s-a creat. Un act de consum nu este muncă în sensul economic. Munca distructivă a industriei de război. Conceptul economic general al muncii: produsul consumabil; valoarea economică a muncii: pe principiul reciprocității. Munca legată de obiect și munca spirituală liberă care se eliberează de obiect. Funcția devalorizare a activității spirituale libere. Economia instinctivă subtilă Îîn Roma antică – pâine și jocuri, epuizarea reciprocă.

A CINCEA DISCUȚIE DE SEMINAR — Dornach, 4 august 1922

Sistemul monetar: valoarea monetară, etalonul aur, îmbătrânirea monedei, balanța de plăți, creditarea și donația. Creditul personal trebuie să ridice creditul real. Cauzele căderii monedei germane și austriece. Forme de bani în economia țărănească, economia națională, economia mondială. Nominaliștii și metaliștii au ambii dreptate, în funcție de circumstanțe. Mijloacele de producție ca marfă și întoarcerea lor la natură. Capitalul ca factor activ în întreprindere. Spirala salariilor și prețurilor. Salariile corecte sunt posibile numai în economia asociativă.

A ȘASEA DISCUȚIE DE SEMINAR — Dornach, 5 august 1922

Uzarea banilor și realizarea acesteia. Diferența dintre puterea de cumpărare și puterea de valorificare economică. În timp scade puterea de utilizare, în final banii cadou. Vechiul an jubileu la evrei. Moneda și valoarea banilor după cantitatea de mijloace utile de producție. Durata de viață limitată a mijloacelor de producție corespunde perioadei de viață limitată a banilor în economia asociativă. Bănci pentru donații și bănci pentru venituri obținute. Contradicțiile tendințelor economice naționale și mondiale în anglo-saxonism. Economia mondială și intențiile politice. Tripartiția în ființa umană și în organismul social.

NOTE

AcasăIndex GALucrări OnlineUrmătoarea