Biblioteca antroposofică


Corecturi

Rudolf Steiner
FORȚELE SPIRITUAL-SUFLETEȘTI FUNDAMENTALE ALE ARTEI EDUCATIVE

GA 305

NOTE LA PREZENTA EDIȚIE

Congresul „Spiritual Values in Education and Social Life”, ținut la Oxford între 15-29 august 1922, la care a fost invitat să vorbească Rudolf Steiner, s-a aflat sub patronatul Dr. H. A. Fisher, ministrul englez al învațământului, director la Manchester College al Universității din Oxford, al directorului L. P. Jacks și al altor personalități din viața culturală a Angliei, dintre care mulți au ținut conferințe și cuvântări în timpul congresului. Inițiativa și invitația făcută Dr. Steiner de a ține acest curs i se datorează D-nei M. Mackenzie, cunoscută pedagogă și profesoară la catedra pentru științele educației de la University College, Cardiff. Pe lângă numeroși participanți din Anglia, dintre care vreo 200 studenți, au luat parte la congres și persoane care erau legate de mișcarea antroposofică și veniseră împreună cu Rudolf Steiner în Anglia. Au fost de față apartenenți a douăzeci de națiuni.

Rudolf Steiner a vorbit în limba germană. Expunerile sale, împărțite de obicei în câte trei secțiuni, au fost traduse direct de către Dl. George Adams-Kaufmann. Întreruperile sunt marcate prin rândurile libere lăsate în text.

  1. Emil Molt: dr. h. c. Emil Molt, 1876- 1936, consilier comercial, industriaș (Fabrica de țigări Waldorf-Astoria din Satuttgart), întemeietorul Școlii Libere Waldorf din Stuttgart (1919).
  2. Școala Waldorf, școală integrativă unitară, elementară și superioară, întemeiată în 1919 în legătură cu Mișcarea pentru tripartiția organismului social. Rudolf Steiner a deținut funcția de conducător al școlii până la moartea sa (1925).
  3. Thomas Henry Huxley, 1825-1895, naturalist englez, medic, biolog și filosof.
  4. Există o descoperire în domeniul științelor naturii: medicul și filosoful francez Paul Broca (1824-1880) a constatat în 1861 „că instrumentul vorbirii se află în cea de a treia circumvoluțiune frontală (în stânga) și că acest instrument trebuie să fie în ordine, dacă omul vrea să înțeleagă sunetele vorbirii, și, tot așa, o altă parte, dacă e ca el să le rostească...” (Rudolf Steiner, München, 27 august 1911).
  5. Jean Paul, 1763-1825, în „Levana sau teoria educației”, fragmentul VI, cap. 4, § 123.
  6. deși mă ocupasem mult și înainte de educare și predare: Vezi Rudolf Steiner, Viața mea, GA 28, Dornach 1968.
  7. Despre enigmele sufletului, GA 21, Dornach 1960.
  8. Educarea copilului din punctul de vedere al științei spirituale: reprodusă în „Luzifer-Gnosis” 1903-1918; GA 34, Dornach 1960. Retipărită Dornach 1969.
  9. Conferința a patra și primele două pagini din conferința a cincea au fost prelucrate de Rudolf Steiner în vederea tipăririi. Ele sunt reproduse aici după corecturile făcute de propria sa mână. În conferința a patra el a însemnat diferite pasaje la care voia să scrie niște note la subsol. Ele lipsesc. A existat intenția de a se tipări cursul imediat după congres. Din cauza unor împrejurări exterioare, lui Rudolf Steiner nu i-a putut fi înmânată spre prelucrare decât conferința amintită. Mai târziu, din cauza avalanșei mereu crescânde de treburi, el n-a putut să le mai prelucreze în continuare pentru tipar.
  10. Clifford Allbutt: sir Thomas Clifford Allbutt, n. 1836, a scris, printre altele: Deseases of the Arteries and Angina Pectoris, 1915; Science in the School, 1917; Notes on Composition of Scientific Papers, ed. a treia, 1923. Nu s-a putut afla până acum la ce lucrare publicată se referă aici Rudolf Steiner.
  11. Invitației atât de amabile de a vorbi astăzi aici...: organizatorii acestor „Oxford Holiday Coferences” l-au invitat pe Rudolf Steiner să vorbească într-o conferință specială despre „metoda de a pătrunde, cercetând, în lumile suprasensibile”.
  12. în cuvântul introductiv la reprezentația de euritmie: Vezi Rudolf Steiner Euritmia ‒ revelare a sufletului care vorbește, GA 277, Dornach 1972; Cuvântarea din 18 august 1922.
  13. un exemplu personal: Vezi Rudolf Steiner,   (vezi nota 6) și „Scrisori I”, Dornach 1955.
  14. o asemenea școală mică și la Dornach: legea cantonului Solothurn nu permitea pe atunci existența unor școli elementare particulare. Ea a fost transformată apoi într-o școală-internat pentru copii între paisprezece și optsprezece ani și a luat numele de „Școala Friedwart”.
  15. școală liberă și la Basel: ea a putut fi deschisă în anul 1926.
  16. Dr. Karl Schubert, 1889-1949; în februarie 1920 a fost chemat la „Școala Liberă Waldorf din Stuttgart” pentru a prelua conducerea clasei ajutătoare. Devine astfel primul pedagog curativ antroposofic.
  17. de la figurile: Figurile euritmice sunt confecționate după indicațiile date de Rudolf Steiner și ele pot fi cumpărate.