Biblioteca antroposofică


Corecturi

Rudolf Steiner
EDUCAȚIA COPILULUI DIN PUNCTUL DE VEDERE AL ȘTIINȚEI SPIRITUALE

GA 34

NOTE


Am prezentat aceste considerații sub formă de conferințe în diferite localități din Germania. Deoarece din multe direcții a fost exprimată dorința de a tipări acest material, el apare aici ca o disertație prelucrată.

Se vor avea în vedere notele adăugate la sfârșit (pag. 49 la pag. 51) la care se face trimitere prin numerele corespunzătoare, de pe parcursul considerațiilor.

Dr. Rudolf Steiner (1907)


Câteva remarci pentru întregirea acestor considerații.

  1. Să nu se înțeleagă această frază în sensul că știința spirituală ar vrea să aibă de a face doar cu problemele cele mai cuprinzătoare ale vieții. Pe cât este de adevărat că, în sensul celor prezentate mai sus, ea este chemată să fundamenteze încercările de rezolvare a acestor probleme, la fel de adevărat este și că ea poate constitui pentru fiecare individ în parte, oriunde s-ar situa el în viață, izvorul din care își poate plăsmui răspunsuri pentru cele mai obișnuite întrebări ale vieții, dar și mângâiere, forță, încredere față de existență și muncă. Ea poate constitui sprijinul în fața marilor enigme ale vieții, dar și pentru cele mai directe nevoi ale momentului, chiar și în situațiile – aparent – cele mai minore ale vieții.
  2. Aceste articole se găsesc în cartea Cum se dobândesc cunoștințe despre lumile superioare?
  3. Trebuie să ne referim la cele spuse aici cu deosebită precizie, deoarece tocmai în timpul nostru există o mare neclaritate în această direcție. Mulți trec în ziua de azi peste deosebirea ce există între plantă și ființă senzitivă, pentru că nu le este clar caracterul propriu-zis al senzației. Dacă o ființă (sau un lucru) manifestă la exterior vreun efect al unei impresii venite din afară, nu suntem cu nimic îndreptățiți să spunem: „aceasta simte impresia”. Putem spune aceasta doar dacă impresia este trăită în sine, doar dacă este prezentă un fel de oglindire a stimulului exterior. Marile progrese ale științelor naturii de acum, pe care desigur că cercetătorul spiritual le admiră, au provocat neclaritate referitor la noțiunile superioare. Anumiți biologi nu știu ce anume este senzația; de aceea îi subscriu și o asemenea ființă lipsită de senzații. Ceea ce biologii înțeleg prin senzație au dreptul să subscrie și ființelor lipsite de senzații. Cu totul altceva este însă ceea ce înțelege știința spirituală prin senzație.
  4. Trebuie făcută deosebirea între a trăi în sine trupul senzației și a-l percepe prin clar vedere educată. Aici ne referim la ceea ce poate fi perceput de ochiul spiritual deschis.
  5. Să nu ne împiedicăm de expresia „trup-eu”. Prin aceasta nu se înțelege, firește, nimic brut, material. Însă, doar în știința spirituală este posibil să folosim cuvintele limbii uzuale. Și fiindcă aceste cuvinte sunt folosite pentru ceva material, la utilizarea lor știința spirituală, va trebui să le traducem întâi în înțelesul lor spiritual.
  6. Nu vom înțelege cu toată precizia cele de mai sus dacă vom obiecta că pruncul ar avea memorie etc. și înainte de schimbarea dentiției și de asemenea, tânărul, înainte de maturizarea sexuală ar prezenta facultăți ce sunt legate de trupul astral. Trebuie totuși să ne lămurim că atât trupul eteric cât și trupul astral sunt de la început prezente, dar sub învelișul protector mai sus discutat. Tocmai acest înveliș protector permite, de exemplu trupului eteric, să-și scoată în mod cu totul deosebit în evidență însușirile memoriei, până la schimbarea dentiției. Dar și la embrionul uman ochii sunt deja prezenți, însă sub învelișul fizic protector al mamei. Exact în sensul în care lumina soarelui fizic exterior nu poate acționa formativ asupra acestor ochi protejați, tot astfel nici educarea exterioară nu poate acționa asupra formării memoriei, în perioada până la schimbarea dentiției. Se va observa mai mult felul în care, în această perioadă, memoria se dezvoltă liberă, prin sine însăși, dacă i se dă hrană și dacă nu se acționează din afară asupra evoluției sale. Tot așa stau lucrurile și cu însușirile ale căror purtător este trupul astral, în timpul dinaintea maturizării sexuale. Trebuie să le dăm hrană, dar fiind tot mereu conștienți la cele mai sus menționate, anume că trupul astral se află încă sub un înveliș protector. Este cu totul altceva să îngrijim germenii evoluției aflați deja în trupul astral, înainte de maturizarea sexuală, iar trupul astral devenit independent, după maturizarea sexuală, să-l expunem la acele aspecte din lumea exterioară pe care le poate prelucra fără a avea un înveliș protector. Aceasta este, desigur, o diferențiere subtilă; fără însă a o accepta și pătrunde, nu putem înțelege esența educației.