Rudolf Steiner

TAINA SFINTEI TREIMI

Omul și relația sa cu lumea spiritului de-a lungul veacurilor

GA 214

COLECȚIA INIȚIERI
Seria Biblioteca antroposofică

Coordonatorul colecției: biolog dr. PETRE PAPACOSTEA
Redactor: MARIA STANCIU
Concepția grafică a copertei: VENIAMIN & VENIAMIN

ISBN 973-9436-01-3

COPERTA IV

În conferințele reunite sub titlul „Taina Sfintei Treimi” Rudolf Steiner abordează nivelul divinității supreme. Substanța subtilă asupra căreia se apleacă autorul o constituie conștientizarea treptată a intervenției celor trei ipostaze, personificări ale celor trei fețe ale lui Dumnezeu, în cursul evoluției umane. Sunt prezentate transformările spiritual-sufletesti pe care omul le-a suferit sau le va suferi în strânsă legătură cu revelatiile și manifestările divine.

Parcurgerea atentă a acestor texte contribuie la trezirea în sufletul cititorului a acelor forțe active în existența sa terestră și cosmică care-l pot conduce la mântuire. El descoperă astfel că prin strădaniile sale de purificare și înălțare sufletească colaborează cu Dumnezeu-Tatăl, Dumnezeu-Fiul și Sfântul Duh la propria sa îndumnezeire.

Misiunea lui Hristos nu poate fi înțeleasă decât în cadrul Sfintei Treimi. Aceasta este o trăsătură esențială a creștinismului autentic.

Biolog dr. PETRE PAPACOSTEA

CUPRINS

Treptele adevărului (biolog dr. Petre Papacostea)

În legătură cu publicarea conferințelor lui Rudolf Steiner

TAINA SFINTEI TREIMI

Conferința I — Dornach, 23 iulie 1922

Puncte de vedere ale științei despre spirit pentru dezvoltarea teologiei: viața spirituală îngropată în uitare a primelor veacuri creștine. Dionisie Areopagitul, Augustin, scolastica. Activitatea unui colegiu din Italia pentru desființarea principiului inițierii. Popoarele nordice care se infiltrează spre sud și atitudinea lor față de problemele spirituale, mai ales cu privire la morți. Morți de seamă ca paznici ai Sfântului Graal, acționând prin intermediul cavalerilor Ordinului lebedei. Legenda lui Lohengrin. Teologia evului mediu. Martianus Capella. Cele șapte arte libere. Teologia modernă. Gregor Mendel.

Conferința a II-a — Dornach, 28 iulie 1922

Concepția lui Goethe despre lumea plantelor bazată pe noțiuni mobile ca punct de sprijin pentru modul imaginativ de contemplare, în opoziție cu Linné. Cuprinderea formelor vegetale prin imaginațiuni, a formelor animale prin inspirații și a Eului uman prin intuiție. Expresia exterioară și interioară a diferitelor mădulare componente ale ființei umane (corp fizic, corp eteric, corp astral, Eu) în forma umană. Despre formele animale: Sfinxul, Sfântul Duh ca porumbel, Hristos ca Miel al lui Dumnezeu, ca imaginațiuni inspirate ale clarvederii antice.

Conferința a III-a — Dornach, 29 iulie 1922

Luptele religioase ale evului mediu ca bază pentru direcțiile spirituale mai noi. Johannes Scotus Erigena și călugărul Gottschalk. Disputa asupra predestinării și asupra Cinei. Evoluția opoziției scolastice dintre cunoașterea rațională și revelație până în timpurile cele mai noi; opoziția dintre Schiller și Goethe.

Conferința a IV-a — Dornach, 30 iulie 1922

Eul uman deplin conștient și taina Sfintei Treimi. Principiul cosmic viu al Tatălui. Principiul vindecător pentru trupul uman care se degradează și ridicarea la Cer a Fiului. Trimiterea Duhului Sfânt prin Hristos. Posibilitatea omului de a înțelege suprasensibilul cu ajutorul spiritului care sălășluiește în el. Imposibilitatea de a înțelege cu adevărat pe Hristos în afara Treimii.

OMUL ȘI RELAȚIA SA CU LUMEA SPIRITUALĂ ÎN SUCCESIUNEA TIMPURILOR

Conferința a V-a — Dornach, 5 august 1922

Imagini reziduale, imagini-gânduri și amintiri. Transformarea relației dintre Eu, corp astral, corp eteric și corp fizic în decursul timpurilor. Transformarea amintirii legate de aceasta. Percepția prin intermediul capului în epoca intelectualistă, cunoașterea zeilor în timpurile vechi și noua viețuire a lui Hristos. Amintirea în existența post-mortem.

Conferința a VI-a — Dornach, 6 august 1922

Concepția despre lume a lui Oswald Spengler în primul și mai ales în cel de al doilea volum al lucrării sale Declinul Occidentului. Mistica materialistă a lui Spengler și nedumerirea în fața mașinii. Importanța epocii mașiniste pentru evoluția lumii. Necesitatea trezirii pentru gândirea imaginativă.

Conferința a VII-a — Dornach, 9 august 1922

Alte aspecte legate de Declinul Occidentului a lui Oswald Spengler și ignoranța sa totală cu privire la adevăratul mers al evoluției umanității. Evoluția gândurilor omenirii ca educație pentru libertate. Activitatea spiritelor elementare începând cu secolul al XVI-lea și legătura lor cu viața socială. Cuvinte de rămas-bun înaintea călătoriei în Anglia.

MISIUNEA SPIRITULUI

Conferința a VIII-a — Oxford, 20 august 1922

Metoda cercetării suprasensibile. Obiectul cunoașterii inițiatice: omul cunoscător. Școlirea vieții gândurilor. Esența meditației pentru obținerea imaginației, inspirației și intuiției. Exercitiu de privire restrospectivă. Corpul eteric privit ca un corp temporal. Transformarea memoriei. Nemurire și nenaștere. Unificarea ordinii cosmice fizice și morale.

Conferința a IX-a — Oxford, 22 august 1922

Viața dintre moarte și o nouă naștere din punctul de vedere al inspirației. Procesul de inversare. Coborârea spre o nouă naștere. Istoria ca istorie a sufletului. Particularități ale comunicării cu morții. Relația lor cu limba. Adam Kadmon. Structurarea formei umane prin constelații și mișcările stelelor. Formarea ochilor, a inimii. Desființarea vechii științe inițiatice în secolul al IV-lea. Știință și credință (dogme). Reprezentarea Eului și omul simetric. Transformarea viitoare a celor doi ochi într-un ochi spiritual unitar. Necesitatea înțelegerii procesului de inversare.

Conferința a X-a — Oxford, 27 august 1922

Misteriul de pe Golgota ca sens al întregii existențe pământene. Cina cea de taină a lui Leonardo: un document în acest sens. Structura sufletească a oamenilor dinaintea creștinismului. Principiul Tatălui. Noțiunile de păcat și boală. Terapeuții. Învățăturile din Misterii despre Hristos, vestirea venirii lui. Legătura apostolilor cu Hristos după moartea acestuia. Învățătura sa despre nemurirea sufletului. Partea moartă a gândurilor noastre actuale și trezirea ei prin Duhul Viu, Vindecător, Sfânt.

Conferința a XI-a — Londra, 30 august 1922

Retrăirea mișcărilor planetelor și a constelațiilor de stele fixe în timpul somnului. Percepția eterică a inimii. Ochiul solar, ochiul uman. Hristos, călăuză prin evenimentele încâlcite ale sferei zodiacale. Viețuirea propriei tale karma. Trezirea și elementul lunar. Știința inițiatică orientală, greacă și noua știință inițiatică. Înțelegerea istoriei. Relațiile dintre Cer și Pământ. Comunicarea cu morții prin limba inimii.

Note

Desenele la tablă

NOTĂ

În traducerea de față s-au folosit următorii termeni neuzuali în limba română, cu scopul de a evita confuzii prin apropierea de alte cuvinte asemănătoare care au însă un cu totul alt conținut:

— Misterii (sing. Misteriu): Activități culturale sau de practicare a unor tehnici având ca finalitate inițierea învățăceilor în cunoașterea lumilor suprasensibile. Vorbim despre Misteriul de pe Golgota ca eveniment inițiatic suprem, săvârșit de însuși Dumnezeu-Fiul în văzul tuturor oamenilor, prin jertfa deplină adusă în scopul mântuirii lor. După Misteriul de pe Golgota, celelalte locuri de Misterii ale antichității și-au încetat într-un timp relativ scurt activitatea.

— Imaginațiune: Rezultatul unei activități mentale creatoare de imagini cu semnificații simbolice care pot acționa asupra activității sufletești, dar pot ajunge până la acționarea în lumea fizică. În acest sens, R. Steiner vorbește despre forma plantelor ca despre imaginațiuni, produse ale lumilor suprasensibile. Imaginațiunile se deosebesc astfel de imaginile produse de simplul joc al fanteziei umane.

TRADUCĂTORUL

AcasăIndex GALucrări OnlineUrmătoarea