Arta in misiunea ei cosmica. GA 276: Cuprins

Traducere după:
Rudolf Steiner
DAS KÜNSTLERISCHE IN SEINER WELTMISSION
Editura Rudolf Steiner, Dornach/Elveția 1961
GA 276

EDITURA TRIADE
Str. Cetății Nr. 9, 400166 Cluj Napoca

Despre publicarea conferințelor lui Rudolf Steiner

Ansamblul operelor lui Rudolf Steiner (1861 – 1925) se împarte în trei mari secțiuni: lucrări scrise – conferințe – opere de artă (vezi privirea generală de la sfârșitul volumului).

Între anii 1900 și 1924, Rudolf Steiner a ținut numeroase conferințe și cursuri, atât publice cât și pentru membrii Societății Teosofice, mai târziu, ai Societății Antroposofice. Inițial, el nu voia ca aceste conferințe, prezentate întotdeauna liber, să fie fixate în scris, ele fiind concepute „drept comunicări orale, nedestinate tipăririi”. Dar când textele acestor conferințe au început să fie răspândite sub diverse forme incomplete și cu greșeli, fiind redactate de unii dintre auditorii săi, el s a simțit răspunzător să pună în ordine aceste notițe. I a încredințat această sarcină Mariei Steiner von Sivers. Ei îi revenea alegerea stenografilor, revizuirea textelor și corectarea lor în vederea editării. Deoarece, din lipsă de timp, Rudolf Steiner nu a putut să corecteze el însuși textele decât într un număr foarte mic de cazuri, trebuie să se țină seama de rezerva sa față de toate conferințele tipărite în acest fel: „Trebuie totuși să se țină seama de faptul că în stenogramele nerevizuite de mine există greșeli”.

În lucrarea sa autobiografică Cursul vieții mele (cap. 35) el face referiri la raportul dintre conferințele pentru membri, care la început nu au fost accesibile decât sub formă de manuscrise tipărite având un caracter particular, și scrierile sale cu caracter public. Pasajul respectiv este redat la sfârșitul acestui volum. Ceea ce este spus acolo este valabil, și pentru cursurile referitoare le diferite domenii particulare, cursuri care se adresau unui număr mic de participanți, familiarizați cu bazele științei spirituale.

După moartea Mariei Steiner (1867-1948) s-a început, conform îndrumărilor date de ea, editarea Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner. Prezentul volum face parte din această ediție. Informații mai precise referitoare la documentele care stau la baza textului de față se găsesc, atât cât este necesar, la începutul capitolului „Note”.

CUPRINS [Notă]

PRIMA CONFERINȚĂ — Dornach, 27 mai 1923: Modificările constituției sufletești în istoria evoluției omenirii. Specificul deosebit al epocilor de cultură protohindusă, protopersană, egipto-chaldeeană și greacă. Misiunea științei spirituale antroposofice.
CONFERINȚA A DOUA — Dornach, 1 iunie 1923: O viziune artistică veritabilă: un impuls viu pentru civilizație. Despre naturalism. Elementul artistic în arhitectură. Originea artei vestimentației. Conexiuni între forțele din lumea pământească și cele din Cosmos. Asgard, cetatea zeilor. Midgard – patria propriu-zisă a oamenilor pe Pământ. Jotunheim – patria uriașilor. Sesizarea artistică a formelor capului și metamorfoza lor cosmică. Primul capitol al antroposoficului cu adevărat viu.
CONFERINȚA A TREIA — Dornach, 2 iunie 1923: Spiritualul fenomenelor lumii în diferitele arte. Arhitectura. Arta vestimentației. Sculptura, plastica. – Pictura. Tridimensionalitatea în arhitectură. Bidimensionalitatea în pictură. Caracterul liniar, unidimensionalitatea în muzică. Poezia. Naturalismul în teatrul epocii prezente. Poezia epică: Homer. Muzele, zeii de sus. Poezia dramatică; zeii de jos, Dionyssos. Eschil, Euripide. – Elementul liric în partea mediană a omului. Elementul liric-dramatic și cel liric-epic. Elementul artistic potrivit pentru o prosperare justă a antroposofiei.
CONFERINȚA A PATRA — Dornach, 3 iunie 1923: Arta: o cale spre revelarea a ceva extrapământesc prin forme, culori, cuvinte și sunete muzicale. Activitatea de creație artistică: o căutare umană a acordului dintre ceva divin-spiritual și ceva fizic-pământesc. Epoca lui Goethe și Schiller. Deosebirile dintre poezia romantică și arta clasică. Modul de tratare a formei. Ludwig Tieck: „Peregrinările lui Sternbald” și alte opere. Winckelmann. Cartea lui Goethe despre Winckelmann. Căutarea unei deschideri noi a vieții spirituale în epoca prezentă.
CONFERINȚA A CINCEA — Dornach, 8 iunie 1923: Originea poeziei. Arta originară a omenirii: vorbirea umană. Apariția poeziei vechi. Modelarea materialului vorbirii. Perspectiva stelară a Iliadei. Rafael: Madonna Sixtină. Perspectivă prin culoare. Viața împreună cu Cosmosul. Cum se exprimă bunica lui Adalbert Stifter despre amurg. Reprezentări veșnic active în opoziție cu concepțiile materialiste aride.
CONFERINȚA A ȘASEA — Dornach, 9 iunie 1923: Spiritualitate și nespiritualitate în pictură. Despre viața interioară a culorii. „Înălțarea la Cer a Mariei” de Tizian. Despre geniul limbii. Aparență. Înțelepciune. Virtute. Opera de artă în contextul ei cosmic.
CONFERINȚA A ȘAPTEA — Kristiania (Oslo), 18 mai 1923: Antroposofie și artă; Cultivarea în misterii a religiei, artei și științei în epocile vechi din evoluția omenirii. Actul cultic și revelația artistică. Percepție vie, nu gânduri moarte. Afirmația făcută de Goethe în legătură cu arta. Cum s-au născut artele din natura umană. Arhitectura. Arta vestimentației. Sculptura. Pictura. Muzica. Poezia. Recitarea, declamația. Euritmia. Mimica și dansul. Goetheanum.
CONFERINȚA A OPTA — Kristiania (Oslo), 20 mai 1923: Antroposofie și poezie; Viața culorilor. Culori-imagine și culori strălucitoare. Perspectiva prin culoare și perspectiva spațială. Muzica în cadrul evoluției omenirii. Trăirea de septimă. Gama cvintelor. Intervalul de terță. Sunetul muzical și dimensiunea lui în adâncime. Arta poeziei. Forța fanteziei. Reprezentarea dramatică. Dramele-mister ale lui Rudolf Steiner. Calea ce duce în spiritual. – Schiller. Goethe. Arta modelării vorbirii: Arta recitării și declamației, elaborată de Marie Steiner. Recitarea. „Ifigenia” germană și „Ifigenia” romană de Goethe. Respirație și circulație a sângelui. Indicații fundamentale pentru o nouă modelare a regiei, ca o adevărată artă a stilului.