Rudolf Steiner
NECESITĂȚI ÎN PRIVINȚA CONȘTIENȚEI PENTRU PREZENT ŞI VIITOR

GA 181

CUPRINS [Notă]

CONFERINŢA I — Berlin, 25 iunie 1918

Conştienţa de vis, conştienţa de veghe, conştienţa văzătoare. Visele sunt imagini ale realităţii cotidiene, aceasta este, la rândul său, imagine a realităţii suprasensibile. – Omul tripartit: cap, trunchi şi extremităţi. Capul, imaginea vieţii pământeşti anterioare; expiraţia, imagine a vieţii dintre moarte şi ultima naştere; inspiraţia, imagine a vieţii dintre moarte şi următoarea naştere. Extremităţile sunt imagine a următoarei vieţi pământeşti. Unitatea propriu-zisă a omului se află în trupul eteric; acesta privește karma în devenire în răstimpul dintre adormire şi trezire, şi karma anterioară de la trezire până la adormire. Necesitatea de a accepta concepţia despre vieţile pământeşti repetate. Noua cunoaştere despre suprasensibil de la mijlocul mileniului III. Otto Weininger a anticipat această cunoaştere într-o formă caricaturală. «Nunta chimică» a lui Johann Valentin Andreae.

CONFERINŢA a II-a — Berlin, 3 iulie 1918

Inginerul Reuleaux diferenţiază două grupuri de oameni: cei având o viziune „naturistă” asupra lumii şi cei cu viziune „manganistă” asupra lumii. Semnificaţia tehnologiei, a muncii cu maşina şi a muncii oamenilor. Lucifericul din voinţa omenească drept corelat al ahrimanicului din cultura exterioară. Reuleaux despre necesitatea de a intensifica forţele artistice ca o compensare a elementului material distrugător. Noi impulsuri, care curg din ştiinţa spirituală în artă, în clădirea de la Dornach. Formele plastice şi arhitecturale ale acesteia. Forma de prăjitură (Gugelhupf). Cupolele care se intersectează. Coloanele, vitraliile şi motivele lor, picturile cupolelor, grupul sculptural. Menţionarea unei cărţi de Georg Korf.

CONFERINŢA a III-a — Berlin, 9 iulie 1918

Privirea înapoi în încarnările anterioare a mai existat până în secolele VII-VIII î.Ch. În epoca a cincea postatlanteană, reînvierea acestei vederi vii. În Occident luptă cercuri anglo-americane iniţiate împotriva reînvierii conştienţei vieţilor pământeşti repetate. Materializarea sufletelor prin sport. Oamenii viitori din Occident sunt în pericol să devină „fantome”. În Orient, primirea adevărurilor despre vieţile pământeşti repetate este înăbuşită prin producerea unor confuzii interioare. Tragedia sufletească în legătură cu venirea Sinei spirituale. În Europa Centrală trebuie să ne conectăm la curente uitate ale vieţii spirituale: Schlegel, Fichte, Schelling, Goethe. Aspecte groteşti ale actualei Societăţi Goethe. – Relatarea lui Layard despre exprimarea cadiului din Mosul.

CONFERINŢA a IV-a — Berlin, 16 iulie 1918

Până în secolele VII/VIII î.Ch., privire retrospectivă asupra vieţilor pământeşti anterioare aşa cum au decurs ele pe planul fizic; în viitor, privire retrospectivă asupra desfăşurării sufleteşti a vieţilor anterioare. În perioada intermediară, cunoaşterea de sine a omului a fost suprimată atât de curentul francmason cât şi de Biserică. Bernhard von Clairvaux ca exemplu pentru structura sufletească a timpului său. Bernhard ca reprezentant al forţei credinţei. Scurgerea de bani către Orient după prăbuşirea Imperiului Roman. În loc de sfânta vieţuire a lui Dumnezeu, adorarea Îngerului. Tendinţa cruciaţilor de a înlocui Roma cu Ierusalimul, de a întemeia un creştinism antiroman. Dogele Dandolo. Strângerea de relicve ca bază a formării capitalului. Johann Valentin Andreae şi «Nunta chimică».

CONFERINŢA a V-a — Berlin, 23 iulie 1918

Istoria exterioară neagă modificările sufletelor omeneşti în decursul epocilor. Piedica recunoaşterii adevăratului Eu al omului: omul se reprezintă pe sine mereu divizat în două: corporalul şi un Eu abstract. Reprezentarea corporalului este ahrimanică, cea a Eului, luciferică. În realitate omul ar trebui să se recunoască pe sine ca fiind tripartit: omul prezent, încarnarea sa anterioară şi cea viitoare. Reprezentări mitice ale acestor trei înfăţişări. Christos şi adevăratul Eu al omului. „Coborârea împărăției cerurilor”. Gnosa. Cultul catolic. Separarea sufletelor de Christos prin Biserică. Petrus Waldus. Citate dintr-o lucrare de Hertling «Principiul catolicismului şi ştiinţa» şi din Dr. B. Münz «Cancelarul german al Reichului ca profet». Cartea «Întrebări de viaţă» de preotul Heitier.

CONFERINŢA a VI-a — Berlin, 30 iulie 1918

Trei epoci ai celui de-al patrulea interval temporal postatlantean: 747-27 î.Ch.: pierderea legăturii oamenilor cu Cosmosul; resimţirea totalităţii omeneşti în elenism. 27 î.Ch.-693 d.Ch.: Biserica împiedică înţelegerea Misteriului de pe Golgota, omul este direcționat înspre lumea exterioară. 693-1413: legătura omului cu suprasensibilul se întunecă. Bernhard von Clairvaux. „Revelaţia” şi „credinţa”. Respingerea suprasensibilului prin socialismul modern drept consecinţă a paralizării forţelor suprasensibile de către catolicism. Scindarea Bisericii în cea de Răsărit şi cea de Apus: Estul este supus forţelor luciferice, Vestul, forţelor ahrimanice. Înrudirea dintre americanism, ştiinţă şi iezuitism. Socialismul şi bolşevismul efecte ale principiului catolic.

CONFERINŢA a VII-a — Berlin, 6 august 1918

În epoca actuală, conceptele şi ideile moarte împiedică privirea în viitor. Numai ceea ce este pe cale de a muri este înțeles, nu ceea ce este viu şi în devenire. Exemplu: legea conservării forţei. Substanţa şi forţa pier la venirea evoluţiei de Venus. Socialismul şi marxismul resping toate ideile germinative. Ceea ce este necesar este perceperea a ceea ce creşte şi devine, prin intermediul cunoaşterii suprasensibile, prin reînnoirea esenţei misteriale. Este sarcina omenirii de a-L înţelege pe Iisus ca fiinţă dublă – Christos cosmic şi Iisus pământean. Acestei înţelegeri i se opune iezuitismul. Aspectul mort al ştiinţei. Socialistul Kautsky: moştenire a unui catolicism greşit înţeles; Uexküll, Woodrow Wilson. Americanismul. Cerinţa timpului nostru de dezvoltare şi perfecţionare a goetheanismului. Acest lucru este combătut de iezuiţi. Biografia lui Goethe scrisă de Baumgarten. – Cuvinte de încheiere despre încăperea Zweig-ului folosită ani de-a lungul în Geisbergstraße din Berlin.

Note

Anexă – Imagini ale Primului Goetheanum

AcasăIndex GALucrări OnlineUrmătoarea