Biblioteca antroposofică

CăutareLucrări OnlineIndex GA230PrecedentaUrmătoarea
Corecturi

Rudolf Steiner
OMUL CA ARMONIE A CUVÂNTULUI COSMIC CREATOR, FORMATOR ŞI CONFIGURATOR

GA 230

NOTE


relativ la această ediţie

Corespondenţa omului ca microcosmos cu macrocosmosul este unul dintre marile motive care străbat ca un fir roşu părţi ample ale Operei lui Rudolf Steiner: „Da, omul este un microcosmos şi el conţine tainele marelui Univers din afară. Şi lucrurile stau aşa că dacă privim din afară, din cealaltă parte, macrocosmic, ceea ce avem în interior, gândurile noastre, sentimentele noastre, impulsurile noastre de voinţă, reprezentările amintirilor noastre, atunci le recunoaştem în Împărăţia naturii.” (19 X 1923, în prezentul volum, pagina 17)

Una din expunerile cele mai cuprinzătoare ale acestui motiv se găseşte în prezentele conferinţe, care au fost ţinute la Dornach şi cărora le‑a premers ciclul de conferinţe strâns înrudit din punct de vedere tematic «Cursul anului trăit în patru imaginaţiuni cosmice» (GA 229).

Suportul textului: Conferinţele ţinute liber de Rudolf Steiner au fost stenografiate şi transpuse ulterior în text de către stenografa de profesie Helene Finckh. Acestea constituie baza textului tipărit aici, care nu a mai fost revizuit de conferenţiar.

Observaţiile finale de la conferinţele din 21 şi 26 octombrie 1923, care s‑au referit la procesele interne din Societatea antroposofică, au apărut în volumul «Anul de destin 1923 în istoria Societăţii Antroposofice», GA 259, pag. 185 şi 186 ş.u. Remarca finală din conferinţa din 11 noiembrie 1923 se referă la euritmie, şi de aceea a fost preluată în volumul «Euritmie. Revelarea sufletului vorbitor», GA 277, pag. 402.

Titlul volumului, ca şi subtitlul, provin probabil de la Marie Steiner, care a editat aceste conferinţe pentru prima oară în anul 1931.

Însemnările din carnetele de notiţe referitoare la desenele lui Rudolf Steiner din aceste conferinţe au apărut în Caietul 40 din seria «Contribuţii la Operele complete ale lui Rudolf Steiner», Dornach 1972. Vezi şi Caietul 104, Dornach 1990, în care se găseşte o privire de ansamblu a expunerilor lui Rudolf Steiner despre fiinţa fluturelui.

Relativ la desenele de la tablă: Desenele şi notiţele originale de pe tablă ale lui Rudolf Steiner de la aceste conferinţe s‑au menţinut, deoarece tablele erau acoperite pe atunci cu hârtie neagră. Ele au fost publicate ca o completare la conferinţe în volumul XIII din seria «Rudolf Steiner, desene la tablă pentru conferinţe». Transpunerile desenelor în text din ediţiile anterioare au fost păstrate şi în această ediţie. Relativ la ediţia a 7‑a, 1993: Textul corespunde celui de la ediţia a 6‑a. Au fost făcute doar câteva corecturi, indicate în Notele referitoare la text. Apoi a fost adăugat un Registru de nume. Adăugarea celor câteva Table colorate (din ediţia a 6‑a) nu a mai fost realizată, deoarece Tablele au apărut integral într‑un volum separat.

Ediţiile anterioare: Prima ediţie şi cea de‑a doua (1931 şi 1949) au fost îngrijite de Marie Steiner. Şi celelalte ediţii (GA din 1958, 1970, 1978 şi 1985) s‑au bazat pe textul primei ediţii. Ele au fost editate de Johannes Waeger şi Edwin Froböse. Lectoratul la cea de‑a 7‑a ediţie a fost realizat de Walter Kugler.

Note referitoare la text

Lucrările lui Rudolf Steiner din cadrul Operelor complete (GA) sunt indicate cu numărul de bibliografie.

  1. în ultimele conferinţe despre parcursul anului şi problema‑Michael: Vezi Rudolf Steiner, Trăirea parcursului anului în patru imaginaţiuni cosmice. Şase conferinţe, ţinute la Dornach între 3 şi 13 octombrie şi la Stuttgart pe 15 octombrie 1923; GA 229.
  2. în evoluţia planetară a Pământului: Vezi expunerile fundamentale ale lui Rudolf Steiner Din Cronica Akasha (1904‑1908), GA 11, şi Ştiinţa ocultă în schiţă (1910), Capitolul «Evoluţia Cosmosului şi a omului», GA 13.
  3. atunci când am vorbit despre misteriile druizilor: Vezi conferinţa din 10 septembrie 1923 «Iniţierea solară a preotului druid şi cunoştinţele sale despre lume», publicată în: Rudolf Steiner, Ştiinţa iniţiatică şi cunoaşterea aştrilor, GA 228.
  4. Mohandas Karamchand (Mahatma) Gandhi, 1869‑1948, lider al Mişcării hinduse de independenţă.
  5. Romain Rolland: «Mahatma Gandhi», traducere din limba franceză de Emil Roniger, Editura Rotapfel, Erlenbach‑Zürich, München şi Leipzig 1923 (Ediţia folosită de Rudolf Steiner).
  6. un important matematician... Acest important fizician spune: Nu s‑a putut stabili despre cine este vorba. Este posibil ca Rudolf Steiner să‑l fi avut în vedere pe fizicianul Ernst Mach (1838‑1916) sau pe matematicianul şi fizicianul Henri Poincare (1854‑1912), de asemenea menţionat adesea de el.
  7. A apărut de curând continuarea acelei cărţi a lui Albert Schweitzer: «Filosofia culturii I. Decăderea şi reclădirea culturii», Berna 1923. Comentariul lui Rudolf Steiner sub titlul «Perspective aparente şi reale ale culturii» a apărut în cadrul Operelor complete în: «Ideea Goetheanumului în mijlocul crizei culturale a prezentului. Articole reunite 1921‑1925 din săptămânalul ‹Das Goetheanum›», GA 36, pag. 100 ş.u.
  8. Albert Schweitzer, 1875‑1965, teolog protestant, filosof, medic şi muzician. Începând din 1913 medic misionar în Lambarene/Gabun. Vezi şi Albert Schweitzer, «Întâlnirea mea cu Rudolf Steiner», apărută în «Amintiri despre Rudolf Steiner», editată de Erika Beltle şi Kurt Vieri, Stuttgart 1979, pag. 33 ş.u.
  9. Imediat după încheierea conferinţei, Rudolf Steiner s‑a mai referit la acţiunea de donaţii în vederea înălţării celui de‑al doilea Goetheanum. Menţiunile sale «Observaţii referitoare la cutia de donaţii pentru Goetheanum» au fost tipărite în volumul Anul de destin 1923 în istoria Societăţii Antroposofice, GA 259, pag. 185.
  10. în cartea mea Ştiinţa ocultă în schiţă: Vezi Nota nr. 2.
  11. eu am descris‑o deja aici: Vezi prima conferinţă din acest volum (19 octombrie 1923, pag. 15 ş.u.).
  12. druizi: Vezi Nota nr. 3.
  13. «Relatarea despre cele mai recente atacuri asupra antroposofiei» redată de Steiner imediat după încheierea conferinţei, a fost tipărită în volumul Anul de destin 1923 în istoria Societăţii Antroposofice, GA 259, pag. 186 ş.u.
  14. Saturn este marele purtător al memoriei: Vezi mai multe amănunte în această privinţă în conferinţa lui Rudolf Steiner din 27 iulie 1923 din Ştiinţa iniţiatică şi cunoaşterea aştrilor, GA 228.
  15. în noua existenţă pământeană: Vezi şi descrierea neofitului din Tabloul 8 al Dramei‑mister Trezirea sufletelor de Rudolf Steiner, din Patru drame‑mister (1910‑1913), GA 14.
  16. că aşa stau lucrurile: Vezi în această privinţă şi conferinţa lui Rudolf Steiner din 16 iulie 1921 din Devenirea omului, suflet cosmic şi spirit cosmic, GA 205.
  17. „... iar apa din el...”: Corectură realizată de editor faţă de ediţia anterioară.
  18. Guenther Wachsmuth, 1893‑1963, a studiat ştiinţele naturii, ştiinţe juridice şi economie naţională. Doctor în ştiinţe juridice. A fost solicitat de Steiner în 1923 în comitetul de conducere al Societăţii Antroposofice Generale. Trezorier şi conducător al Secţiunii de ştiinţele naturii. Vezi lucrarea sa «Forţele eterice formatoare în Cosmos, Pământ şi om», Stuttgart 1924.
  19. „...înlăuntrul naturii”: Exprimare a medicului de la Berna, poetului şi botanistului Albrecht von Haller (1708‑1777) din poezia didactică a acestuia «Falsitatea însuşirilor omeneşti». Goethe a scris, ca reacţie la această formulare, poezia «Desigur, fizicianului», conţinută în Secţiunea «Dumnezeu şi lumea» a poeziilor lui Goethe.
  20. în arta vindecării: Vezi Rudolf Steiner/Ita Wegman, Aspecte fundamentale pentru extinderea artei vindecării prin cunoştinţe spiritual‑ştiinţifice (1925), GA 27.
  21. cuvintele rostite de Jean Paul: De fapt, Johann Paul Friedrich Richter, 1763‑1825, profesor particular, scriitor şi poet. Citatul redat liber de Rudolf Steiner provine din lucrarea lui Jean Paul «Adevărul din viaţa lui Jean Paul», Primul caiet, Breslau 1827, prelegerea a doua, pag. 53. Textual, acolo se spune: „Într‑o dimineaţă, pe când eram un copil încă foarte mic, stăteam la uşa casei şi priveam în stânga la grămada de lemne, când deodată m‑a străbătut ca un fulger din cer viziunea lăuntrică: Eu sunt un Eu, care a rămas de atunci luminoasă în mine: atunci Eul meu s‑a văzut pe sine pentru prima oară şi pentru veşnicie. Amăgiri în privinţa amintirii sunt greu de imaginat aici, deoarece nicio relatare străină nu a putut adăuga amănunte la un eveniment care se petrecuse în sanctuarul cel mai tainic al omului, eveniment a cărui noutate a conferit durată circumstanţelor cotidiene în care s‑a desfăşurat.”
  22. despre această înfăţişare spirituală ideatică: Vezi Rudolf Steiner, Patru drame‑mister (1910‑1913), GA 14, Drama a patra Trezirea sufletelor, Tabloul al doilea: Corul gnomilor, corul silfidelor.
  23. nunţile eterne: Vezi Goethe, «Urmărirea pulverizării, a vaporizării, a condensării», în J. W. Goethe «Lucrări de ştiinţele naturii», 5 volume, editată şi comentată de Rudolf Steiner 1884‑1897 în «Literatura naţională germană» a lui Kürschner, reeditate la Dornach 1975, GA 1 a‑e, volumul I, pag. 163.
  24. îl atrag pe om: Vezi Nota nr. 15.
  25. ceea ce am spus cândva despre vis în «Das Goetheanum»: Vezi Rudolf Steiner, «Despre viaţa sufletului. Fiinţa sufletească în întunericul crepuscular al visului», apărută pentru prima oară în săptămânalul «Das Goetheanum» pe 21 octombrie 1923, anul III de apariţie, nr. 11. În cadrul Operelor complete a apărut în volumul «Ideea Goetheanumului în mijlocul crizei culturale a prezentului. Articole reunite 1921‑1925», GA 36, pag. 249 ş.u.
  26. evoluţia Pământului în Ştiinţa ocultă în schiţă: Vezi Nota nr. 2.
  27. Procust: În mitologia greacă, poreclă a lui Polypemon sau Damastes din Eleusis, fiu al lui Poseidon, care‑şi punea oaspeţii pe o scândură, iar în cazul în care erau mai lungi decât aceasta le tăia din membre, iar în cazul în care erau mai scurţi, le întindea membrele.
  28. Teoria metamorfozei plantelor a lui Goethe: Vezi Goethe, «Metamorfoza plantelor», în J. W. Goethe «Lucrări de ştiinţe ale naturii», vezi Nota nr. 23, ibidem pag. 17 ş.u.
  29. Pitagoreicii: Uniune întemeiată de Pitagora la Kroton (în sudul Italiei) pentru o reformare moral‑religioasă a vieţii. A fost persecutată din cauza atitudinii sale exclusiv aristocratice şi conservatoare, dar s‑a menţinut până la începutul secolului al IV‑lea. Aristotel relatează că pitagoreicii au fost cei dintâi care s‑au preocupat serios de matematică.– În legătură cu orficii, pitagoreicii au propovăduit metempsihoza şi reîncarnarea sufletului.
  30. Fritz Mauthner, 1849‑1923, scriitor şi filosof. Vezi «Contribuţii la o critică a limbajului», trei volume, Stuttgart 1901.
  31. pe care eu am numit‑o în Misteriile mele, ora miezului de noapte: Vezi Rudolf Steiner, Trezirea sufletelor, Tabloul al cincilea şi al şaselea, în Patru drame‑mister, GA 14.
  32. în Cursul: Vezi Rudolf Steiner, Filosofia, cosmologia şi religia în antroposofie, zece conferinţe ţinute la Dornach între 6 şi 15 septembrie 1922, GA 215. De asemenea, Rudolf Steiner, Cosmologie, religie şi filosofie, zece autoreferate la «Cursul francez» ţinut la Goetheanum între 6 şi 15 septembrie 19222, GA 25.
  33. în primăvara anului 1914 la Viena: Vezi Rudolf Steiner, Fiinţa lăuntrică a omului şi viaţa dintre moarte şi o nouă naştere, şase conferinţe ţinute la Viena în aprilie 1914, GA 153. Despre împânzirea civilizaţiei cu tumori spirituale a vorbit Rudolf Steiner în cea de‑a şasea conferinţă.
  34. aşa cum am descris eu în «Das Goetheanum»: Vezi Rudolf Steiner, «Despre viaţa sufletului. IV. Fiinţa sufletului în curajul sufletesc şi în teama sufletească», apărută pentru prima oară în săptămânalul «Das Goetheanum» pe 11 noiembrie 1923, anul trei de apariţie, nr. 11. În cadrul Operelor complete a apărut în «Ideea Goetheanumului în mijlocul crizei culturale a prezentului. Articole reunite 1921‑1925», GA 36, pag. 360 ş.u.
  35. în timpul ciclului de conferinţe de la Helsingfors din 1913: Vezi Rudolf Steiner, Bazele oculte ale Bhagavad Gita, nouă conferinţe ţinute la Helsingfors din 28 mai până pe 8 iunie 1913, GA 146.
  36. Woodrow Wilson, 1856‑1924; între 1913 şi 1921 preşedinte al Statelor Unite ale Americii. Rudolf Steiner a vorbit despre el în cadrul ciclului sus‑menţionat de la Helsingfors, anume în conferinţa din 1 iunie 1913.
  37. Imediat după încheierea conferinţei Rudolf Steiner a vorbit celor prezenţi despre reprezentaţia de euritmie ce urma să aibă loc, şi în care apăreau pentru prima oară bărbaţi ca grup artistic de sine‑stătător. Acest anunţ a fost publicat în: Rudolf Steiner, Euritmie. Revelarea sufletului vorbitor, GA 270, pag. 402.


AcasăLucrări OnlineIndex GA230PrecedentaUrmătoarea