Rudolf Steiner

DEZVOLTAREA SĂNĂTOASĂ A FIINȚEI UMANE
O INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIA ȘI DIDACTICA ANTROPOSIFICĂ

Curs de Crăciun pentru educatori și dascăli

GA 303

16 conferințe prezentate la Dornach între 23 decembrie 1921 și 7 ianuarie 1922
Discuții cu dascălii din 1, 3 și 5 ianuarie 1922

Traducere după:
Rudolf Steiner
DIE GESUNDE ENTWICKELUNG DES MENSCHENWESENS
Editura Rudolf Steiner, Dornach/Elveția 1987
GA 303

S-a folosit și varianta în limba franceză, publicată de Edition Anthroposophiques Romandes, Geneva 1988

Traducător: Ligia Sălăjanu

©2001 Editura TRIADE Cluj-Napoca
ISBN 973-9196-99-3

EDITURA TRIADE
Str. Cetății Nr. 9, 400166 Cluj Napoca

Despre publicarea conferințelor lui Rudolf Steiner

Baza științei spirituale orientată antroposofic este constituită din lucrările scrise de Rudolf Steiner (1861-1925). Alături de acestea el a ținut, între anii 1900 și 1924, numeroase conferințe și cursuri, atât publice cât și pentru membrii Societății Teosofice, iar mai târziu, ai Societății Antroposofice. Inițial el voia ca aceste conferințe, ținute totdeauna liber, să nu fie fixate în scris, ele fiind concepute „drept comunicări orale, nedestinate tipăririi”. Dar când textele acestor conferințe au început să fie răspândite sub diverse forme și cu greșeli, fiind redactate de unii dintre auditorii săi, el s-a simțit răspunzător de a le ordona. Această sarcină i-a încredințat-o Mariei Steiner von Sivers. Ei îi revenea alegerea stenografilor, administrarea textelor și corectarea lor în vederea editării. Deoarece, din dipsă de timp, Rudolf Steiner nu a putut să corecteze el însuși textele decât într-un număr foarte mic de cazuri, trebuie ținut cont de rezerva sa față de toate scrierile de acest gen: „Totuși, trebuie luat în considerare faptul că în stenogramele nerevizuite de mine există greșeli „.

În lucrarea sa autobiografică Cursul vieții mele (capitolul 35) el se exprimă asupra raportului conferințelor pentru membrii, care la început nu au fost accesibile decât sub formă de manuscris tipărit, față de scrierile sale publice. Pasajul respectiv este redat la sfârșitul acestui volum. Ceea ce este spus acolo este valabil, în același fel, și pentru cursurile referitoare le diverse specialități, cursuri care se adresau unui număr mic de participanți, familiarizați cu bazele științei spirituale.

După moartea Mariei Steiner (1867-1948) s-a început, conform liniilor directoare date de ea, editarea operelor complete ale lui Rudolf Steiner. Prezentul volum face parte din această ediție. Date mai amănunțite referitoare la text se găsesc, atât cât este necesar, la începutul capitolului „Note”.

CUPRINS

CONFERINȚA I — Dornach, 23 decembrie 1921

Istoria mișcării antroposofice. Trei faze: 1. Mișcare religioasă teoretică, asociată Societății Teosofice. 2. Efort pentru a intra în domeniul artei. Goetheanumul. 3. Aplicații practice în toate domeniile: social, pedagogic, științific...

CONFERINȚA a II-a — Dornach, 24 decembrie 1921

Gândirea modernă este științifică și intelectualistă. Spencer. Actuala viziune asupra lumii este incapabilă să explice ființa umană. Intelectualismul nu poate sesiza realitatea. Oamenii nu mai sunt altceva decât niște capete uriașe.

CONFERINȚA a III-a — Dornach, 25 decembrie 1921

Darwin. Haeckel. Du Bois-Reymond. Limitele cunoașterii. Contradicție între intelectualism și rousseauism. Gândirea modernă trebuie să-și extindă cercetările asupra vieții de somn și de vis. Cunoașterea omului, bază a pedagogiei.

CONFERINȚA a IV-a — Dornach, 26 decembrie 1921

Spiritul nostru trebuie să se miște tot atât de liber în timp, ca și în spațiu: în clipa prezentă, a vedea trecutul și viitorul. Animalul trece în mod direct de la copilărie la bătrânețe; omul se caracterizează printr-o foarte lungă perioadă intermediară. Anomalii: senectute precoce, copilărie prelungită. Imaginația, Inspirația, Intuiția se dezvoltă pe baza calităților proprii celor trei vârste ale vieții: prospețime și vitalitate, gândire clară, dăruire de sine.

CONFERINȚA a V-a — Dornach, 27 decembrie 1921

Percepția spirituală trebuie să fie tot atât de liberă și de intensă ca percepția senzorială. Raport între Imaginație și creația artistică, Inspirație și idealul moral, Intuiție și sentimentul religios. Interacțiune dintre sufletesc-spiritual și corporal-fizic. Tulburări cauzate de o solicitare excesivă sau insuficientă a memoriei; unghiile lungi.

CONFERINȚA a VI-a — Dornach, 28 decembrie 1921

Sănătate și boală. Tripartiția organismului uman; între polul neuro-senzorial și polul metabolic-locomotor, ritmul respirator și ritmul circulator. Doar o gândire mobilă poate sesiza omul în totalitatea sa. Înțelepciunea inconștientă a copilului. Învățătorul trebuie să alterneze activitatea capului cu aceea a membrelor.

CONFERINȚA a VII-a — Dornach, 29 decembrie 1921

Copilul sub șapte ani. Până la a doua dentiție, corpul eteric este ocupat cu modelarea organismului. Anumite forțe se eliberează de această muncă în jurul vârstei de doi ani și jumătate (cap), spre cinci ani (trunchi), spre șapte ani (metabolism și membre). Înainte de doi ani și jumătate, copilul învață să meargă, să vorbească. Imitarea a tot ceea ce se gândește, se simte, se face în jurul lui. În jurul vârstei de doi ani și jumătate, apariția memoriei și a imaginației. Jucăriile. În jurul vârstei de cinci ani, sentimentul autorității.

CONFERINȚA a VIII-a — Dornach, 30 decembrie 1921

Școala Waldorf: folosirea timpului. Cursul principal. Limbile străine. Lucrul manual. Această pedagogie este o metodă și ea se bazează pe antroposofie. Învățătorul trebuie să fie un artist care dezvoltă instinctul și simțul practic. Cursul de religie. Disciplina. Limbile clasice. După-amiază, gimnastică, euritmie, cursuri artistice. Slujba duminicală. Certificatele.

CONFERINȚA a IX-a — Dornach, 31 decembrie 1921

Copilul între șase și nouă ani: ritmurile respirator și circulator se intensifică. Copilul își construiește musculatura și scheletul ca un muzician; întreaga lui ființă vibrează ca o vioară. La această vârstă, întregul proces de învățământ trebuie să fie artistic: lectură, scris, calcul. Principiul autorității.

CONFERINȚA a X-a — Dornach, 1 ianuarie 1922

La nouă ani, copilul trece un prag: el încetează să se mai confunde cu lumea înconjurătoare. Atunci poate să înceapă predarea științelor naturii: se observă lumea vegetală în legătura ei cu Pământul, cea animală în legătura ei cu omul. Memoria. Mașinile de calcul. Temele de casă.

CONFERINȚA a XI-a — Dornach, 2 ianuarie 1922

Copilul între zece și paisprezece ani. Dezvoltarea memoriei. Oboseala elevului: surmenaj nervos, metabolic sau motor. Remediu: ritmul. În jurul vârstei de doisprezece ani, musculatura se leagă de schelet. Gândirea devine abstractă. Studiu al naturii anorganice: mineralogie, fizică, chimie. Predarea istoriei.

CONFERINȚA a XII-a — Dornach, 3 ianuarie 1922

O dezvoltare fizico-eterică sănătoasă, bază a liberei înfloriri sufletesc-spirituale. Este vorba nu atât de ceea ce știi, cât de ceea ce ești. Importanța artelor: muzică vocală și instrumentală, pictură. Limbile. Gramatica. Matematicile. Temperamentele. Umorul.

CONFERINȚA a XIII-a — Dornach, 4 ianuarie 1922

Tinerii și tinerele la paisprezece ani. Nașterea corpului astral și a imaginației creatoare. Revoltă față de această lume absurdă. Diferență între sexe: schimbare a vocii, dragoste. Orient și Occident. Poezia dramatică. Istoria: abordare masculină, epimeteică, și abordare feminină, prometeică.

CONFERINȚA a XIV-a — Dornach, 5 ianuarie 1922

Educația estetică. Tors, țesut. Inițiere în viața practică. Trezire a simțului frumosului. Brodat: rochie, pernă, sac de lucru. Geniul limbii. Probleme de traducere. Inițiere în retorică.

CONFERINȚA a XV-a — Dornach, 6 ianuarie 1922

Educația fizică: un domeniu complex în care învățătorul trebuie să-și exerseze instinctul și să dezvolte un fel de simptomatologie. Trebuie să se ferească de orice fanatism. Alimentație: alimente hrănitoare și nehrănitoare. Termoreglarea: efecte ale frigului și ale căldurii. Mișcarea: gimnastică, jocuri în aer liber. Anemia.

CONFERINȚA a XVI-a — Dornach, 7 ianuarie 1922

Educația religioasă și morală. Fuziune între domeniul sufletesc-spiritual și cel corporal-fizic: euritmia. Școala Waldorf este deschisă tuturor, spiritului simplu, ca și geniului. Pentru a trezi viața religioasă și morală, fără dogmă și poruncă, această pedagogie face să pătrundă viața sentimentului în gândire și în voință: ea apelează la recunoștință, la iubire și la sentimentul datoriei.

Întrebări și răspunsuri:

Extrase din discuțiile din 1 ianuarie 1922
Extrase din discuțiile din 3 ianuarie 1922
Extrase din discuțiile din 5 ianuarie 1922

Note

DESENELE LA TABLĂ

Rudolf Steiner despre stenogramele conferințelor sale

Lista lucrărilor lui Rudolf Steiner despre educație

Ediția Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner

AcasăIndex GALucrări OnlineUrmătoarea