Rudolf Steiner
CUNOAȘTEREA SUFLETULUI ȘI A SPIRITULUI
GA 56
NOTE
Izvoarele folosite: Conferințele au fost stenografiate de diferite persoane (Franz Seiler, Walter Vegelahn, Georg Klenk ș.a.) și transcrise în text clar. Aceste texte transcrise
după stenograme stau la baza volumului de față. Stenograme originale nu s-au păstrat. Pe alocuri, textele transcrise sunt deficitare. A fost necesar să lăsăm unele goluri și câteva pasaje
probabil greșite, fiindcă n-am vrut să facem completări sau modificări arbitrare. În cazul conferințelor IV (Bărbat și femeie în lumina științei spirituale), IX (Ipohondria) și X (Febra
sănătății în lumina științei spirituale), au fost folosite în locul cópiilor nesatisfăcătoare de la conferințele ținute la Berlin, cele luate la conferințele cu aceleași teme prezentate la
München.
Pentru ediția a 2-a din Opere Complete, volumul de față a fost revizuit și prevăzut cu trimiteri în text suplimentare.
Titlurile conferințelor au fost date de Rudolf Steiner și au fost anunțate în toamna lui 1907 pentru semestrul de iarnă.
Ca titlu global, editorul a ales titlul conferinței a treia.
Operele lui Rudolf Steiner din cadrul ediției Operelor Complete (GA) sunt indicate la trimiteri cu numărul bibliografic. Vezi și tabloul general de la
sfârșitul volumului.
- descoperire, cum este aceea a radiului: În anul 1898, făcută de Becquerel ș.a.
- Biblie și înțelepciune: Vezi Cunoașterea suprasensibilului în epoca noastră și importanța ei pentru viața actuală („Die Erkenntnis des Übersinnlichen in unserer
Zeit und deren Bedeutung für das heutige Leben”), GA 55.
- Există o mică scriere: N-a putut fi indentificată.
- Ernst Haeckel, „Țeluri și căi ale evoluționismului actual” („Ziele und Wege der heutigen Entwicklungsgeschichte”), Jena 1875.
- „Este atât de demnă de dispreț... ”: Citatul este extras din lucrarea „Leonardo da Vinci, gânditorul, cercetătorul și poetul” („Leonardo da Vinci, der Denker, Forscher und
Poet”), editată și tradusă de Marie Herzfeld, ediția a 3-a, Jena 1911, p. 10.
- Mathias Jakob Schleiden, botanist german.
- Gustav Robert Kirchhoff, fizician. A descoperit, împreună cu chimistul Robert Bunsen, în anul 1859, analiza spectrală.
- Rudolf Steiner, „Concepții despre lume și viață în secolul al nouăsprezecelea” („Welt- und Lebensanschauungen im neunzehnten Jahrhundert”), două volume, Berlin 1901. Ediție nouă 1914,
cu titlul Enigmele filosofiei („Die Rätsel der Philosophie”), GA 18.
- Șaptezeci de elemente: Rostit în anul 1907! De exemplu, Ernst Haeckel, „Enigmele lumii” („Die Welträtsel”), Bonn 1899, Cap. XII, p. 256 și urm.
Referitor la problema atomismului, vezi Rudolf Steiner, „Atomismul și infirmarea lui”, („Der Atomismus und seine Widerlegung”), ca și „Singura critică posibilă a conceptelor atomiste” („Einzig
mögliche Kritik der atomistischen Begriffe”), în „Contribuții la ediția Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner” („Beiträge zur Rudolf Steiner Gesamtausgabe”), Caietul 63, Dornach, Michaeli
1978.
- Ce-i drept, unii, ca Haeckel: „Enigmele lumii” (Die Welträtsel”), Bonn 1899, Cap. 10: Conștiența sufletului, Secțiunea VI. Teoria atomistă despre conștiență, p. 206.
- Emil Du Bois-Reymond. El a ținut o conferință importantă: „Despre limitele cunoașterii naturii” („Über die Grenzen des Naturerkennens”), Leipzig 1872.
- Cele șapte enigme ale lumii, în „Despre limitele cunoașterii naturii” („Über die Grenzen des Naturerkennens”), 2 conferințe, Leipzig 1907.
- Aceasta este o afirmație pe care Büchner o subliniază mereu: „Forță și materie” („Kraft und Stoff”), Leipzig 1867, p. 10 (nu este citat textual).
- Wilhelm Ostwald, „Depășirea materialismului științific” („Die Überwindung des wissenschaftlichen Materialismus”), conferință, Leipzig 1895.
- devenită prin Darwin atât de populară: Vezi Darwin, „Despre apariția speciilor prin selecție naturală” („Über die Entstehung der Arten durch natürliche Zuchtwahl”), vol. 5 și
6. „Originea omului și selecția sexuală” („Die Abstammung der Menschen und die geschlechtliche Zuchtwahl”), ediția a 6-a, Stuttgart 1876.
- pag. 37/38 – Aici sunt niște lacune evidente în text.
- cristale vii: Aici se pare că e vorba de lucrarea lui Ernst Haeckel: „Sufletele cristalelor. Studii asupra vieții anorganice” („Kristallseelen. Studien über das anorganische
Leben”), ediția a 3-a, Leipzig 1925.
- Henri Antoine Becquerel, a descoperit în 1898 radioactivitatea.
- ministrul englez Balfour: „Concepția noastră actuală despre lume” („Unsere heutige Weltanschauung”), Leipzig 1904. Comp. cu R. Steiner: Prim-ministrul englez Balfour.
Științele naturii și teosofia („Der englische Premierminister Balfour. Die Naturwissenschaft und die Theosophie”), în „Luzifer-Gnosis 1903-1908”, GA 34.
- Conciliul de la Constantinopol: La al optulea conciliu ecumenic de la Constantinopol (869) s-a hotărât că omul trebuie considerat o ființă constând din trup și suflet și că
sufletul ar avea „unele însușiri spirituale”. Prin aceasta, așa cum arată R. Steiner cu diferite ocazii, omul ca ființă spirituală a fost alungat din evoluția lumii occidentale.
- Friedrich Albert Lange, „Istoria materialismului” („Die Geschichte des Materialismus”), 1866, Cartea a 2-a, Secțiunea a 3-a.
- „De n-ar fi ochiul plăsmuit solar”: Din: „Schiță pentru o teorie asupra culorilor” („Entwurf zu einer Farbenlehre”) 1810, în Goethe, Scrierile
de științe ale naturii („Naturwissenschaftlichen Schriften”), editate și comentate de Rudolf Steiner în „Literatura națională germană” („Deutsche National-Literatur”) a lui
Kürschner 1884-1897, 5 volume, tipărite la Dornach 1975, GA 1 a-e, vol. III, p. 88.
- conferința de acum paisprezece zile: Prima conferință din acest volum.
- „Dar nu căutați nimic în dosul fenomenelor...”: „Informați-vă asupra fenomenului, luați-l cât mai exact cu putință și vedeți cât de departe puteți ajunge cu aceasta în
privința înțelegerii și aplicării practice și lăsați în pace problema. Fizicienii procedează invers: ei se reped direct asupra problemei și, pe drum, se încurcă în atâtea dificultăți, încât
până la urmă le dispare orice perspectivă.” În Goethe, Scrierile de științe ale naturii („Naturwissenschaftlichen Schriften”), vezi și
nota 22, vol. IV, 2, p. 417.
- sufletul plantei: Vezi Gustav Theodor Fechner, „Nanna sau despre viața sufletească a plantelor” („Nanna oder über das Seelenleben der Pflanzen”), Leipzig 1848.
- numele inexprimabil al lui Dumnezeu: 2 Moise 3, 14: „Eu sunt Eu-suntul.”
- Francisc din Assisi, întemeietorul ordinului franciscanilor.
- Cei mai mulți dintre oameni: „Dar cei mai mulți dintre oameni ar prefera să se considere o bucată de lavă din Lună, decât un Eu.” Din: J. G. Fichte: „Baza epistemologiei
generale” („Grundlage der gesamten Wissenschaftslehre”), 1794, notă la § 4.
- conferință despre sufletul animalelor: Vezi conferința a VIII-a.
- „Doar de corp acele puteri aparțin”: Schiller, „Idealul și viața” („Das Ideal und das Leben”), strofa a 3-a.
- Bărbat și femeie în lumina științei spirituale: În locul conferinței prezentate la Berlin, de la care nu a rămas nici o stenogramă utilizabilă, au fost folosite notițele, în
orice caz, tot lacunare, luate în aceeași perioadă la o conferință de la München.
- Rosa Mayreder, „Critica feminității” („Zur Kritik der Weiblichkeit”), 1905.
- Otto Weininger, „Sex și caracter” („Geschlecht und Charakter”), ediția a 17-a, Viena / Leipzig 1918.
- „un gânditor cum e Fichte spune”: „Nu urechea aude...”: J. G. Fichte, „Prelegeri introductive în epistemologie” („Einleitungsvorlesungen in die Wissenschaftslehr”), Berlin
1813.
- Omul nu plânge...: Propoziția îi aparține filosofului american William James („Principii de Psihologie” – „Principles of Psychology”, 1890, trad. germană 1909), vezi și
Ebbinghaus, „Compendiu de psihologie” („Abriß der Psychologie”), Leipzig 1908, p. 145.
- Juno Ludovisi: La Roma, în Museo Nazionale delle Terme.
- capul lui Zeus: Zeus din Otricoli, în Muzeul Vaticanului.
- Moartea e artificiul naturii...: Goethe, „Natura” („Die Natur”), sub formă aforistică, pe la 1780: „Viața este invenția ei cea mai frumoasă, iar moartea este artificiul prin
care ea poate avea mai multă viață”. Goethe, „Scrierile de științe ale naturii” („Naturwissenschaftlichen Schriften”), vezi trimiterea la p. 68, vol. II, p. 8.
- „Etern-femininul ne trage-n tării”: Goethe, „Faust”, Partea a 2-a, Cor final.
- „Tainele” („Die Geheimnisse”). Un fragment, 1784.
- „Ochiul a fost creat în contact cu lumina, pentru lumină”: Goethe, Introducere la „Schiță pentru o teorie asupra culorilor” („Entwurf einer Farbenlehre”), vezi nota
22, vol. III, p. 88.
- „Nu urechea aude...”: Vezi nota 34.
- Nici unul dintre aceia care nu cunosc geometrie... : Aceste cuvinte înscrise pe frontispiciul Academiei platoniciene nu ne-au fost lăsate nici de Platon însuși, nici de
contemporanii săi greci sau romani. Ele pot fi găsite abia la comentatorii lui Aristotel din secolul al 6-lea după Christos, astfel, la: Elias, Aristotelis Categorias commentaria, ed. A. Busse
(Comm. in Arist. Graeca XVIII, pars 1) (Berlin 1900) 118.18. Și: Philoponus Joannes, Aristoteles de Anima Libris commentaria, ed. M. Hayduck (Comm. in Arist. Graeca XV) (Berlin 1897) 117.19.
- Planta originară, animalul originar al lui Goethe: Planta originară: Goethe, „Scrierile de științe ale naturii” („Naturwissenschaftlichen Schriften”), vezi trimiterea la p.
68, vol. 1; Urmare: Eveniment fericit. Animalul originar: Despre Morfologie. Conținutul răspunde ... (Verfolg: Glückliches Ereignis. Urtier loc. cit. Zur Morphologie. Der Inhalt bevorwortet
...) „Astfel, am căutat să găsesc animalul originar, adică, totuși, până la urmă: conceptul, ideea de animal.” (p. 15)
- convorbirea dintre Goethe și Schiller: Vezi nota precedentă.
- Hegel se pare că a spus, anume: Comp. Martha Asmus, „Hegel, materialistul” („Hegel der Materialist”), în „Das Magazin für Literatur” (editat de Rudolf Steiner), an 69, nr. 67
din 7 iulie 1900, coloana 685: „Dintre elevii mei, doar unul m-a înțeles, și acela m-a înțeles greșit.”
- G. F. W. Hegel, „Prelegeri de filosofia istoriei” („Vorlesungen über die Philosophie der Geschichte”), volumul IX din „Ediția Completă” a operelor lui Hegel, Berlin 1832-1844.
- Filosofia libertății („Die Philosophie der Freiheit”), (1894), GA 4.
- Maximei goetheene: „Faust”, Partea a 2-a, Actul 5, Cor final.
- cel care a întemeiat științele moderne ale naturii: E vorba, probabil, de Aristotel. Stenograma e lacunară.
- Afirmația lui Platon: „Timaios”, Cap. VIII, p. 36 B, § 42-56, în Operele lui Platon, traduse de Franz Susemihl, Stuttgart 1856.
- Mapa: „Imagini ale unor peceți și coloane oculte” („Bilder okkulter Siegel und Säulen”), Berlin 1907. Acum, în Imagini ale unor peceți și coloane oculte. Congresul de
Rusalii de la München, 1907 („Bilder okkulte Siegel und Säulen. Der Münchner Kongreß Pfingsten 1907”), GA 284.
- „Se-ntrece-n cântec vechiul Soare”: „Faust”, Partea 1, Prolog în Cer.
- Faptul că idealurile nu pot fi aplicate în mod nemijlocit: „Faptul că idealurile nu pot fi redate în realitate, acest lucru noi, ceilalți, îl știm la fel de bine ca și ei,
poate și mai bine. Noi afirmăm doar că în legătură cu realitatea trebuie să judecăm după ele și că ea trebuie modificată după ele de aceia care simt că au puterea pentru aceasta. Presupunând
că ei nu se pot convinge nici de acest lucru, ei pierd, de vreme ce sunt ceea ce sunt, foarte puțin; iar omenirea nu pierde nimic. De aici devine clar doar faptul că în planul de înnobilare a
omenirii nu s-a contat pe ei. Aceasta își va urma, fără îndoială, drumul ei; asupra lor, fie ca natura cea bună să domnească și să le dea la timp ploaie și soare, hrană prielnică și o
circulație nestânjenită a umorilor și, în plus, gânduri înțelepte!” J. G. Fichte, din cuvântul înainte la „Menirea învățatului” („Über die Bestimmung des Gelehrten”), apărut prima dată în
1794.
- Colegiul căilor ferate: Vezi Dr. Max Kemmerich, „Curiozități ale civilizației” („Kultur-Kuriosa”), München 1909, precum și „Profeții” („Prophezeichnungen”) de același autor,
München 1911.
- Rowland Hill, reformator al poștei engleze.
- Pe cât e de adevărat că este un Dumnezeu în cer..., în piesa „O lovitură de pumn” („Ein Faustschlag”) de Ludwig Anzengruber, (act 3, scena 6), citim: „... Scutiți-mă de toate
tradițiile învechite, la mine nu merge, căci – pe cât e de adevărat că Dumnezeu trăiește! – eu sunt ateu!”
- „Enigmele lumii” a lui Haeckel: Vezi nota 10.
- Albrecht von Haller, naturalist elvețian.
- „Noi trebuie mereu, privind natura”: Goethe, „Epirrhema”.
- La conferința „Bărbat, femeie și copil” e vorba de niște notițe foarte lacunare luate de un participant.
- Un romantic german: Novalis, în „Discipoli la Sais” („Lehrlinge zu Sais”).
- așa cum a arătat Goethe: Vezi trimiterea 44.
- Străfulgerare a lui Schopenhauer: Vezi „Lumea ca voință și reprezentare” („Welt als Wille und Vorstellung”), Capitolul 43, în ediția îngrijită de Rudolf Steiner (Cotta),
vol. 6, p. 69 și urm., p. 88.
- „De Ieri îți stă deschis și clar”: Goethe, „Xenii blânde” („Zahme Xenien”).
- Cartesius (René Descartes), „Meditații asupra bazei filosofiei, cu toate obiecțiile posibile” („Meditationen über die Grundlage der Philosophie mit den sämtlichen
Einwänden”), Opere filosofice (Philosophische Werke), vol. 1, p. 358 și urm., Leipzig 1922.
- conform unui cuvânt al lui Goethe: „Căci tocmai unde conceptele lipsesc, / Acolo apare un cuvânt la momentul potrivit.” („Faust”, Partea 1, Camera de studiu, Scena
studentului)
- Așa a încercat odată un cercetător: E vorba de experimentele entomologului francez J. H. Fabre.
- Când omul își îndreaptă privirile în afară, în natură: Citatul sună așa: „Când natura sănătoasă a omului ar reacționa ca un tot, când el s-ar simți în lume ca în sânul unui
tot mare, frumos, demn și prețios, când o stare de armonioasă mulțumire i-ar produce o încântare pură, liberă; atunci universul, dacă s-ar putea percepe pe sine, simțindu-se ajuns la ținta
lui, ar jubila până la cer și ar admira culmea propriei sale existențe și deveniri esențiale.
Căci la ce folosește întreaga risipă de sori și planete și lumi, de stele și căi lactee, de comete și nebuloase, de lumi devenite și în devenire, dacă până la urmă un om fericit nu se bucură
în mod inconștient de existența lui?”, Goethe, „Winckelmann”.
- Paracelsus: Citatul este o redare liberă a unui text din Paracelsus, „A patra defensiune” („Die vierte Defension”), Opere Alese, volumul 11, editat de Sudhoff, München 1924,
p. 145/46. Comp. și GA 54, p. 454.
- Oken ... Astfel, el spune despre sepie: „Manual de filosofia naturii” („Lehrbuch der Naturphilosophie”), Jena 1831, Cartea 14. Zoologie, p. 424, 466, 496. E vorba de o redare
liberă făcută de Rudolf Steiner.
- Goethe spune: Scrierile de științe ale naturii („Naturwissenschaftlichen Schriften”), vezi nota 22,
„Schiță pentru o introducere în anatomia comparată” („Entwurf zu einer Einleitung in die vergleichende Anatomie”), vol. 1, p. 265 și urm.
- Bucură-te, supremă creatură a naturii: E vorba, se pare, de același pasaj des citat de Rudolf Steiner din „Winckelmann”, care a fost redat mai sus.
- Pentru această conferință au fost preferate notele de la München. Compară cu nota 31.
- „Căci orice putere tinde înainte…”: vezi nota 40.
- Heinrich Lahmann, întemeietorul metodei de terapie fizică prin dietă, pe care a aplicat-o în cunoscutul sanatoriu „Weißer Hirsch” din Dresda.
- un medic renumit: medicul și antropologul vienez Moritz Benedikt. Exemplele sunt extrase din autobiografia sa „Din viața mea”, Viena 1906.
- Rudolf Wagner, zoolog și fiziolog. Carl Vogt, geolog și zoolog, „Credință oarbă și știință. Un pamflet împotriva lui Hofrat Rudolf Wagner din Göttingen”. Ed.a
2-a, Gießen 1855.
- Platon spune: vezi nota 51.
- de aceea definește Aristotel: în „Poetica” sa.
- Febra sănătății… vezi nota 31.
- „În armonie cu infinitul”: titlu al unei lucrări a autorului american Ralph Waldo Trine.
- Goethe a rostit-o deja: vezi nota 41.
- Răspunsul unui întemeietor de religie: expresia se pare că îi aparține lui Luther.
- Paracelsus a exprimat așa de frumos: citat liber după „Theophrastus Paracelsus. Cele mai importante lucruri referitoare la viața, învățătura și lucrările lui” de P.Raymund
Netzhammer OSB, Einsiedeln 1901, pag. 56.
- un mult citat cercetător al naturii: Alfred Russel Wallace, zoolog englez, citat de Haeckel în „Enigmele lumii”, Bonn 1899, cap.I, pag.8.
- Există un om care a scris o carte: funcționarul ministerial Kolb, „Muncitor în America”, Berlin 1905.
- bucurie și iubire: cuvintele lui Pylade din „Iphigenia” lui Goethe.
- „Blestemată fie mama…”: nu a putut fi descoperit.
- „Dărăpănată în pădure…”: poezie de Heinrich von Reder, în culegerea „Azi și mâine”, Leipzig 1896.
- Robert Owen, reformator social și industrial englez.
- cu aceasta trebuie să culmineze considerațiile noastre: vezi în acest sens Rudolf Steiner: Curs de economie națională,
GA 340.
- În viața socială este folositor numai ceea ce…: vezi formularea „Legii sociale principale” în Știința spirituală și problema
socială a lui Rudolf Steiner, ediție separată Dornach 1977, și în „Lucifer-Gnosis. Articole reunite dintre 1903-1908” GA 34.
- De puterea ce înlănțuie toate ființele: vezi nota 40.
- Ceea ce a spus Fichte: în: ”Indicații pentru o viață fericită”, Berlin 1806, prima prelegere.
- Eduard Brückner, a scris mai multe lucrări asupra oscilațiilor climatice.
- Constelațiile sunt zei: Aristotel, „Metafizica”, vol.XII, cap.9
- unul dintre cunoscătorii și continuatorii: astronomul Simon Newcomb scria: ”Procesele din natură par, în cea mai mare parte, dacă le urmărim retroactiv, să conducă doar
la ipoteza conform căreia modul de a merge al unui ceas dovedește doar că a fost tras cândva” citat de Ginzel, „Formarea lumii conform ideilor de la Kant până în prezent”, Berlin, 1893,
pag.8.
- Conferință la Freien Deutschen Hochstift: „Concepția despre lume a lui Goethe, conform cu cele mai recente publicații din arhiva Goethe” în Bazele metodice ale
antroposofiei 1884 – 1901 GA 30, pag.69
- Ce voia Goethe să spună: vezi Scrieri de știință naturală, relativ la Teoria
culorilor, Cuvânt înainte. Vezi nota 22.
- Nu-mi pălăvrăgiți atât: Schiller, „Către astronomi” (Tabele votive)
- O, ce ar fi miile de milioane de sori: Citat textual: „Căci la ce servește toată această risipă…”. Vezi nota 69 (Goethe, „Winckelmann”).
- Rămână așadar Soarele: „Faust”, II, prima scenă.
- Johann Gottlieb Fichte: „Idealul în viața reală…”, vezi nota 54.
- „Ochi spirituali, urechi spirituale”: „Noua zi este născută / Răsunând pentru urechile spirituale” („Faust” II, prima scenă). Apoi, „Anume nu vedeam cu ochii trupului, ci cu
ai spiritului…” în „Adevăr și poezie”, partea a III-a, cartea 11.
- ceea ce a spus Fichte: vezi nota 34.
- William James, filosof american.
- Binefăcătoare este puterea focului: „Clopotele” de Schiller.
- Prefața la cartea lui Dante de Pochhammer: „Divina comedie” a lui Dante, prelucrată liber în grupe a câte opt versuri de către Paul Pochhammer, ediția a doua, Leipzig 1907,
cuvânt înainte la prima ediție, pag. XV.
- „O parte din acea putere,…” și „Dacă aș spune clipei…”: „Faust”, partea I, camera de studiu.
- Francesco Redi, cercetător italian de științele naturii și medic. „Osservazioni intorno agli animali viventi che si trovano negli animali viventi”, 1648.
- Aurelius Augustinus: vezi „Mărturisiri”, cartea 13, cap.21.
- Giordano Bruno, călugăr și filosof, a murit în 1600, ars pe rug, ca victimă a inchiziției.
- Moritz Benedikt: vezi nota 77.
- „Creat de către lumină și pentru lumină”: vezi nota 41.
- „Dacă aș spune clipei…”: vezi nota 110.
- Dante, ultimele versuri din „Infernul” (În traducerea lui Pochhammer):
În coridorul șiroind de ape,
Păși acum Virgiliu. Conștient de țel eu îl urmam.
Membrele-mi spre odihnă nu mai tindeau,
Și auzeam cum inima îmi bate-n piept.
Apoi mi s-a părut că lumini rătăcitoare mă tachinau
Prin deschiderea rotundă, până când, plin de bucurie
Am pășit afară, și din depărtarea cerului
Mă-nconjurară iarăși stelele luminoase!
- August Forel, medic neurolog. „Viață și moarte”, conferință la München 1908 (citatul nu este textual).
- Revista „Lucifer-Gnosis”: „Întrebări vitale ale mișcării teosofice” și „Prejudecăți ale pretinsei științe” în „Lucifer-Gnosis” 1903-1908, GA 34.
- „Există o credință…”: vezi Ernst Haeckel, „Minunile vieții”, studii pe înțelesul tuturor asupra filosofiei biologice, Stuttgart 1904, cap.5, pag.124 (citatul nu este
textual).
- Lucrarea: Cum dobândim cunoașterea lumilor superioare? : publicată mai întâi în revista „Lucifer-Gnosis”, începând din 1910,
apare drept carte, GA 10.
- în revista mea: „Lucifer-Gnosis” nr.13-28 (iunie 1904 până în sept. 1905) – vezi nota precedentă.
- De aceea spune Goethe: vezi nota 72.
- William Thomson, 1824-1907, fizician englez.
- Rudolf Clausius, 1822-1888, fizician german.
- Nicolas Léonard Sadi Carnot, 1796-1832, fizician francez. „Réflexions sur la puissance motrice du feu et des machines propres a développer cette puissance”, Paris, 1824, în
lb.germ. de Osterwald 1892.
- Ernst Haeckel asupra legii entropiei: vezi Ernst Haeckel, „Enigmele lumii”. Studii pe înțelesul tuturor asupra filosofiei moniste”, cap.13, „Istoria devenirii lumii”: „…dacă
această teorie a entropiei ar fi corectă, atunci presupusului „sfârșit al lumii” ar trebui să-i corespundă și un „început” inițial asemănător, un minim de entropie, în care diferențele de
temperatură dintre părțile separate ale Universului erau cele mai mari. Ambele reprezentări sunt conform concepției noastre moniste strict consecvente, de nesusținut, căci amândouă
contravin legii substanței. Există la fel de puțin un început al lumii, ca și un sfârșit al ei.”
- Orest Danilovici Chwolson, profesor la Universitatea regală din Petersburg, „Hegel, Haeckel, Kossuth și a douăsprezecea poruncă”. Un studiu critic, Braunschweig 1906.
- „Cine vrea să recunoască și să descrie viul…”: „Faust” I, camera de studiu, scena discipolului.
Acasă
Lucrări
OnlineIndex GA56PrecedentaUrmătoarea
