Operele lui Rudolf Steiner care au apărut în cadrul Operelor Complete (GA) sunt indicate în note cu numărul bibliografic.
„«Țelul este să transformăm întreaga omenire, în forma sa ultimă, într-o împărăție de frați care, urmând numai motivațiile cele mai nobile, merg înainte împreună. Cine urmărește istoria pe harta Europei, însă, ar putea crede că o ucidere reciprocă generală trebuie să se împlinească în viitorul nostru imediat», dar numai gândul că «o cale spre adevăratele bunuri ale vieții umane trebuie să fie găsită» poate menține sentimentul de demnitate umane. Și acest gând este unul «care nu pare să fie în armonie cu enorma noastră înarmare militară și cu cele ale vecinilor noștri; este însă unul în care eu cred și care trebuie să ne lumineze, dacă nu ar fi oare mai bine să abolim viața umană printr-o hotărâre comună și să stabilim o zi oficială pentru sinucidere.» (Așadar, Herman Grimm în 1888 la pag. 46 a cărții sale: «Cincisprezece eseuri. Vol. 4. Din ultimii cinci ani.»)"
„Cu cât diviziunea muncii avansează mai departe, cu atât mai mult se ajunge ca oamenii să lucreze unii pentru alţii, pentru societatea generală, niciodată pentru sine. Aceasta însă înseamnă, cu alte cuvinte: Prin apariţia diviziunii moderne a muncii economia, în privinţa activităţilor economice, trebuie să se bizuie pe stârpirea din rădăcină a egoismul. Vă rog, nu înţelegeți aceasta în mod etic, ci pur economic! Din punct de vedere economic egoismul este imposibil. Cu cât diviziunea muncii înaintează, cu atât mai mult omul nu mai poate face nimic pentru sine, ci el trebuie să facă totul pentru ceilalţi.
Practic altruismul ca cerință a apărut mai repede în domeniul economic, prin condiţiile exterioare, decât a fost el înțeles în domeniul religios-etic. Pentru acest lucru există un fapt istoric care poate fi uşor sezizat.
Cuvântul egoism îl veţi găsi ca fiind destul de vechi, chiar dacă poate nu cu semnificaţia lui aspră actuală, dar îl veţi găsi ca fiind destul de vechi. Opusul acestuia, cuvântul altruism, faptul de a te gândi la celălalt, abia dacă are o vechime de o sută de ani, a fost inventat ca termen abia foarte târziu, iar din acest motiv putem spune – nu vrem să ne sprijinim prea tare pe acest fapt exterior, dar o considerare istorică ar arăta aceasta –: Reflecţia etică era încă departe de a ajunge la totala recunoaștere a valorii altruismului, când prin diviziunea muncii preţuirea economică a altruismului era deja prezentă. – Iar dacă examinăm acum această cerinţă a altruismului ca fiind o cerinţă economică, atunci avem nemijlocit ceea ce rezultă mai departe din aceasta: Trebuie să găsim calea spre economia modernă, prin care niciun om nu trebuie să se îngrijească de sine însuși, ci numai de celălalt, și cum pe această cale de asemenea se are grijă în mod optim de fiecare individ. Acest lucru ar putea fi luat drept idealism; dar vă atrag încă o dată atenţia asupra următorului lucru: în această conferinţă nu vorbesc nici idealist, nici etic, ci economic. Iar ceea ce am spus acum este spus doar în sens economic. Nu un Dumnezeu, nu o lege morală, nu un instinct cer în viaţa economică modernă altruismul în muncă, în producerea bunurilor, ci pur şi simplu diviziunea modernă a muncii. Deci o categorie cu totul economică cere aceasta.”
