Biblioteca antroposofică

CăutareLucrări OnlineIndex GA235PrecedentaUrmătoarea
Corecturi

Rudolf Steiner

CONSIDERAȚII ESOTERICE ASUPRA LEGĂTURILOR KARMICE
VOLUMUL I

GA 235

NOTE

La această ediție

Izvoarele folosite: Conferințele au fost stenografiate și transpuse în text normal de către stenografa de profesie Helene Finckh (1883-1960), care, începând din 1916, a transcris, ca stenografă oficială, majoritatea conferințelor lui Rudolf Steiner. Pentru ediția a 5-a din 1970, transcrierea a fost confruntată cu stenograma originală, ceea ce a permis realizarea unor corecturi față de textul edițiilor 1-4. Ediția a 7-a din 1984 este identică cu edițiile 5 și 6, dacă facem abstracție de corecturile mai mici care au rezultat în urma revizuirii textului.

Între paranteze pătrate [ ] sunt incluse indicațiile editorului, pentru clarificare.

Subtitlurile nu sunt date de Rudolf Steiner, ci provin, în majoritatea lor, din edițiile realizate de Marie Steiner în anii '30 și '40.

Despre desenele de pe tablă: Desenele originale realizate la tablă și înscrisurile originale ale lui Rudolf Steiner care țin de aceste conferințe s-au păstrat, dat fiind faptul că tablele au fost la acea vreme acoperite cu coli de hârtie neagră. Ele apar, drept completări la conferințe, micșorate, în volumul al XVI-lea al seriei «Rudolf Steiner, desene la tablă realizate cu ocazia conferințelor» («Rudolf Steiner, Wandtafelzeichnungen zum Vortragswerk»). Desenele inserate în text în edițiile anterioare au fost păstrate și în această ediție. La pasajele respective din text, se atrage întotdeauna atenția, prin observații marginale, asupra planșelor originale corespunzătoare.

Trimiteri în text

Operele lui Rudolf Steiner din cadrul ediției Operelor Complete (GA) sunt însoțite la trimiteri de indicele bibliografic corespunzător. Vezi și privirea de ansamblu de la sfârșitul volumului.

  1. Jules Verne, 1828-1905, scriitor francez; a conceput niște romane utopice foarte îndrăgite, cu caracter tehnic-științific, de exemplu, «Ocolul Pământului în 80 de zile» ș.a.
  2. Sir Oliver Lodge, 1851-1940, fizician englez. Comp. «Eterul cosmic» («Der Weltäther»), Braunschweig, 1911.
  3. cum eu, în descrierea vieții mele ... am spus: Vezi Cursul vieții mele («Mein Lebensgang»), Capitolul III, GA 28..
  4. Arhimede, cca 287-212 î. Chr., matematician și fizician grec.
  5. una dintre cele mai mari catastrofe elementare din ultimul timp: Așa cum indică Leopold Müller (Salzburg) în «Mitteilungen aus der Anthroposophischer Arbeit in Deutschland» (Crăciun, 1964), această remarcă se referă la ruperea barajului văii Gleno din Alpi la 1 decembrie 1923, prima mare catastrofă de această natură din istoria tehnicii, care a făcut mai multe sute de victime.
  6. prieten din tinerețe: nu a fost identificat.
  7. desen: În original, peste cercul cu săgeți a mai fost scris ceva, și numai cu greu a putut fi recunoscut.
  8. „Datorie, tu, nume mare și sublim...”: În «Critica rațiunii practice» («Kritik der praktischen Vernunft»), Partea 1, Secțiunea 3.
  9. Eu am citat acest pasaj în Filosofia libertății: În Capitolul IX: Ideea de libertate («Philosophie der Freiheit» -Die Idee der Freiheit). GA 4.
  10. „Eu bucuros le slujesc prietenilor”: «Xenii»: «Scrupule» («Xenien»: «Gewissenskrupel»).
  11. am scris ... o introducere la operele lui Jean Paul: A se vedea Opere Alese de Jean Paul în 8 volume (Cotta), cu o introducere de Rudolf Steiner, Stuttgart o.J. (1897). În Biografii și schițe biografice 1894-1905 («Biographien und biographische Skizzen 1894-1905»). GA 33
  12. Preßburg: Bratislava, capitala Slovaciei.
  13. Referitor la conferința din 2 martie 1924: Înainte de a începe conferința, Rudolf Steiner a spus câteva cuvinte despre unele probleme interne ale Societății, care au fost reproduse în volumul Constituirea Societății Antroposofice Generale («Die Konstitution der Allgemeinen Anthroposophischen Geselschaft»). GA 260a.
  14. „und es wallet...”: Din poezia lui Schiller «Clopotul» («Die Glocke»).
  15. Angelus Silesius: (Johannn Scheffler) 1624-1677. Citat din «Călătorul heruvimic» («Cherubinischer Wandersmann»), Cartea 1, Aforismul 8.
  16. Friedrich Theodor Vischer, 1807-1887, estetician și poet.
  17. o mustrare severă din partea guvernului din Stuttgart: Prin ordinul din 14 februarie 1845, Vischer a fost suspendat pentru doi ani din funcțiile sale de profesor. – Ilse Frapan scrie despre aceasta în «Amintiri despre Vischer. Afirmații și cuvinte» («Vischer Erinnerungen. Äußerungen und Worte»), Stuttgart 1889, p. 158: „După cum se știe, Friedrich Vischer, celebrul estetician din Tübingen, a fost pus la punct de către guvern, și anume a fost suspendat pentru doi ani din funcția sa. În aceeași zi în care i-a parvenit ordinul respectiv al ministerului, i s-a născut un fiu. Vischer s-a dus să-și țină prelegerea și a început: Domnii mei! Azi, eu am primit un Vischer mic și un Wischer mare. Fiul său Robert s-a născut abia la 22 februarie 1847.”
  18. un delicios articol scris de el: «Despre podobootism sau comportarea necuviincioasă a picioarelor în tren» («Über Podoböotismus oder Fußlegelei auf der Eisenbahn») («Stuttgarter Neues Tagblatt», decembrie 1879); sub titlul «Publicistică» («Publizistisches»), în «Lucruri vechi și noi» («Altes und Neues»), Caietul 3, Stuttgart 1882.
  19. «Modă și cinism. Contribuții la cunoașterea formelor noastre de cultură și a noțiunilor noastre morale» («Mode und Zynismus. Beiträge zur Kenntnis unserer Kulturformen und Sittenbegriffe»), Stuttgart 1878.
  20. «Estetica sau știința frumosului» («Aesthetik oder die Wissenschaft des Schönen»), 6 volume, Stuttgart 1846-1857, ediția a 2-a în 5 volume 1922/23.
  21. «Itinerarii critice» («Kritische Gänge»), 2 volume, Tübingen 1844. – Serie nouă (Neue Folge), 6 Caiete, Stuttgart 1860-1875; Caietele 5 și 6 conțin autocritica propriei sale «Estetici».
  22. «Lucruri vechi și noi» («Altes und Neues»), 3 Caiete, Stutttgart 1881-82.
  23. culegere de poeme sub pseudonimul „Schartenmayer”: «Războiul german din 1870/71, un poem eroic din moștenirea răposatului Philipp Ulrich Schartenmayer, editat de un prieten al celui trecut la cele veșnice» («Der deutsche Krieg 1870/71, ein Heldengedicht aus dem Nachlaß des seligen Philipp Ulrich Schartenmayer, herausgegeben von einem Freunde des Verwigten»), Stuttgart 1872.
  24. «Faust. Partea a treia a tragediei. Scrisă fidel în spiritul părții a doua a Faustului lui Goethe, compusă de Deutobald Symbolizetti Allegoriowitsch Mystifizinsky» («Faust. Der Tragödie dritter Teil. Treu im Geiste des zweiten Teils des Goetheschen Faust, gedichtet von Deutobald Symbolizetti Allegoriowitsch Mystifizinsky»), Stuttgart, 1862.
  25. Emil Du Bois-Reymond, 1818-1896. Discursul rectorului din 15 octombrie 1882 la universitatea din Berlin: «Goethe și nici un sfârșit» («Goethe und kein Ende»), în: «Cuvântări, prima serie» («Reden, erste Folge»), Leipzig 1886.
  26. Franz Schubert, 1797-1828.
  27. Baronul Joseph, Cavaler von Spaun, 1788-1865.
  28. Moritz von Schwind, 1804-1871, pictor și desenator
  29. Franz Grillparzer, 1791-1872, poet austriac.
  30. acest lucru îl descrie ... Baronul de Spaun, în mod fidel: «Amintiri despre Schubert. Prima descriere a vieții făcută de J. de Spaun» («Erinnerungen an Schubert. J. v. Spauns erste Lebensbeschreibung»), editată de Georg Schünemann, Berlin 1936, ediția a 2-a 1938
  31. Pauline Anna Milder-Hauptmann, 1785-1838, soprană.
  32. Johann Michael Vogl, 1768-1840, cântăreț de operă și de lieduri.
  33. Eugen Dühring, 1813-1921.
  34. Dühring și-a luat doctoratul cu o lucrare științifică interesantă: «De tempore, spatio, cauzalitate atque de analysis infinitesimalis logica», Berlin 1861.
  35. apoi, într-o carte ... el a scris tot despre acest subiect: «Dialectica naturii. Noi fundamentări logice ale științei și filosofiei» («Natürliche Dialektik. Neue logische Grundlegungen der Wissenschaft und Philosophie»), Berlin 1865.
  36. premiu pentru istoria mecanicii: «Istorie critică a principiilor generale ale mecanicii» («Kritische Gesichte der allgemeinen Prinzipien der Mechanik»), Berlin 1873; a fost încununată de Facultatea de Filosofie a universității din Göttingen cu premiul 1 al Fundației Beneke. A doua ediție, revizuită și amplificată, apare la Leipzig în 1877.
  37. Julius Robert Mayer, 1814-1878, medic și naturalist.
  38. Dühring și-a scris lucrarea: «Robert Mayer, Galilei al secolului al nouăsprezecelea și crimele savanților împotriva unor mari deschizători de drumuri în știință» («Robert Mayer, der Galilei des neunzehnten Jahrhunderts und die Gelehrtenuntaten gegen bahnbrechende Wissenschaftsgrößen»), 2 Părți, Chemnitz 1880.
  39. El a scris ... broșura: «Supraestimarea lui Lessing și pledoaria sa în favoarea evreilor» («Die Überschäzung Lessings und dessen Anwaltschaft für die Juden»), Karlsruhe 1881.
  40. «Marii oameni ai literaturii moderne» («Die Größen der modernen Literatur»), 2 volume, ediția a doua, Leipzig 1904-1910.
  41. Friedrich Nietzsche, 1844-1900, vezi și «Rudolf Steiner și Arhiva-Nietzsche» («Rudolf Steiner und Nietzsche-Archiv», Rudolf Steiner Studien, volumul VI), Dornach 1993.
  42. Elisabeth Förster-Nietzsche, 1846-1935.
  43. să deschidem filosofia realului a lui Dühring: «Curs de filosofie drept concepție despre lume și modelare a vieții riguros științifică» («Kursus der Philosophie als streng wissenschaftlicher Weltanschauung und Lebensgestaltung»), Leipzig 1875, p. 84. Comp. Cursul vieții mele («Mein Lebensgang»), GA 28, p. 261 și urm.
  44. Hermann von Helmholtz, 1821-1894, naturalist.
  45. el a editat ... un ziar: «Personalist und Emancipator», bilunar pentru o atitudine spirituală capabilă de acțiune și împotriva unei științe corupte.
  46. Baruch (Benedikt) Spinoza, 1632-1677.
  47. lucrările ... lui Dühring: «Noi mijloace fundamentale și invenții în domeniul analizei, algebrei, calculului funcțiilor și geometriei aferente, precum și principii asupra reformei matematice, alături de o îndrumare pentru studierea și predarea matematicii» («Neue Grundmittel und Erfindungen zur Analysis, Algebra, Funktionsrechnung und zugehorigen Geometrie, sowie Prinzipien zur mathematischen Reform nebst einer Anleitung zum Studieren und Lehren der Mathematik»), de Dr. Eugen și Ulrich Dühring, Leipzig 1884. «Cauză, viață, dușmani» («Sache, Leben und Feinde»), Karlsruhe 1882.
  48. Carl Vogt, 1817-1895, naturalist. Ludwig Büchner, 1824-1899, medic.
    Jakob Moleschott, 1822-1893, medic și naturalist.
    Philipp Spiller, 1800-1879, fizician.
    Alexander Wießner, autor al lucrării «Atomul sau elementul de forță al direcției» («Das Atom oder das Kraftelement der Richtung»), 1875.
  49. Gottfried August Bürger, 1748-1794.
  50. Eduard von Hartmann, 1842-1906.
  51. într-o altă serie de conferințe: Rudolf Steiner se referă aici, probabil, la conferințele pe care el le-a ținut la universitatea Populară din Berlin, de la 18 octombrie la 20 decembrie 1904, «Istoria Evului Mediu până la marile descoperiri și invenții», în Despre filosofie, istorie și literatură («Gesichte des Mittelalters bis zu den großen Erfindungen und Entdeckungen», in «Über Philosophie, Gesichte und Literatur 1901-05»), GA 51.
  52. «Filosofia Inconștientului – Încercare a unei concepții despre lume» («Philosophie des Unbewußten – Versuch einer Weltanschauung»), Berlin 1869 (ediția a 10-a, completată, în trei părți, Leipzig 1889).
  53. Arthur Schopenhauer, 1788-1860.
  54. a se nimici, într-o zi, această întreagă evoluție pământească: Comp. volumul 2, Capitolul XIV: Scopul procesului cosmic și importanța conștienței (Das Ziel des Weltprozesses und die Bedeutung des Bewußtseins).
  55. «Fenomenologia conștienței morale»: «Phänomenologie des sittlichen Bewußtseins», Berlin 1879; Titlul ediției ulterioare: «Conștiența morală» («Das sittliche Bewußtsein»).
  56. El a scris după aceea o carte...: «Filosofia religiei» («Religionsphilosophie») 2 volume, ediția Leipzig 1888 (Partea I: «Conștiența religioasă a omenirii» – «Das religiöse Bewußtsein der Menschheit»; Partea a II-a: «Religia spiritului» – «Religion des Geistes»), «Estetica» («Aesthetik»), 2 volume, Berlin 1886-87.
  57. Friedrich Nietzsche, 1844-1900: ... eu nu l-am văzut decât o singură dată: Vezi Cursul vieții mele («Mein Lebensgang»), Capitolul XVIII, GA 28.
  58. «Nașterea tragediei din spiritul muzicii» («Die Geburt der Tragödie aus dem Geiste der Musik»), Leipzig 1872.
  59. «David Friedrich Strauß, mărturisitorul și scriitorul» («David Friedrich Strauß, der Bekenner und der Schriftsteller»), Leipzig 1873.
    «Schopenhauer ca educator» («Schopenhauer als Erzieher»), Leipzig 1874.
    «Despre foloasele și dezavantajele istoriei pentru viață» («Vom Nutzen und Nachteil der Historie für das Leben»), Leiozig 1874.
    «Richard Wagner la Bayreuth» («Richard Wagner in Bayreuth»), Chemnitz 1876.
  60. «Omenesc, prea omenesc. O carte pentru spiritele libere» («Menschliches, Allzumenschliches. Ein Buch fur freie Geister»), Chemnitz 1879; Ediție nouă în 2 volume, 1886.
    «Aurora, reflecții asupra prejudecăților morale» («Morgenröte, Gedanken über die moralischen Vorurteile»), Chemnitz 1881.
    «Știința veselă» («Fröhliche Wissenschaft»), Chemnitz 1882.
  61. el chiar i-a dedicat lui Voltaire o carte: Prima ediție a cărții «Omenesc, prea omenesc» («Menschliches, Allzumenschliches»), Chemnitz 1878, a cărei foaie de titlu mai purta și dedicația: „În memoria lui Voltaire, cu ocazia ceremoniei de comemorare a zilei morții sale, 30 mai 1778.”
  62. «Așa grăit-a Zarathustra» – O carte pentru toți și pentru nimeni («Also sprach Zarathustra» – Ein Buch für Alle und Keinen). Părțile I-III, Chemnitz 1883-1884, Partea a IV-a, Leipzig 1885.
  63. «Cazul Wagner. O problemă a muzicienilor» («Der Fall Wagner. Ein Musikanten-Problem»), Leipzig 1889.
  64. «Amurgul idolilor, sau: Cum să filosofezi cu ciocanul» («Götzen-Dämmerung, oder: Wie man mit dem Hammer philosophiert»), Leipzig 1889.
  65. Jules Michelet, 1798-1874, istoric și filosof francez. Citat de Nietzsche, în «Amurgul idolilor» – Peregrinările unui om neadecvat epocii sale («Götzen-Dämmerung» – Streifzüge eines Unzeitgemäßen -1).
  66. Georg Brandes, 1842-1927, scriitor și critic literar danez. A corespondat cu Nietzsche începând din anul 1887; vezi ultimele scrisori ale lui Nieztzsche din ianuarie 1889.
  67. Mahomed, cca 570-632.
  68. Carol cel Mare, 742-814.
  69. Harun-al-Rashid, 766-809, calif al Bagdadului.
  70. Einhard (Eginhart), cca 770-840. Istoric, arhitect și biograf al lui Carol cel Mare; «Vita Caroli Magni».
  71. Wulfila (Ulfila), 311-382 episcop gotic. A tradus Biblia în gotică; fragmente din ea sunt păstrate în celebrul «Codex argenteus» la Upsala, altele la Milano, Roma, Turin și Wolfenbüttel.
  72. Karl Martell, cca 688-741. A oprit definitiv pătrunderea arabilor prin luptele de la Tours și de la Poitiers din 732 și de la Narbonne din 737.
  73. în cultura artistică: În edițiile anterioare este scris greșit: „în natura artistică”; corectura s-a făcut după stenogramă.
  74. Friedrich Theodor Vischer, vezi trimiterea la p. 97.
    Franz Schubert, 1797-1828.
  75. Francis Bacon de Verulam, 1516-1616, om de stat și filosof englez.
  76. Tarik, i-a învins în 711, la Jerez de la Frontera, pe vizigoții comandați de Roderich, într-o bătălie care a durat șapte zile.
  77. Charles Darwin, 1809-1882.
  78. Mamun, fiul lui Harun-al-Rashid; calif între 813-833.
  79. Pierre Simon Laplace, 1749-1827, matematician și astronom francez.
  80. Alexandru cel Mare, 356-323 î. Chr.
  81. Mu’âvja, calif între 661-680, a mutat capitala de la Medina la Damasc.
  82. Woodrow Wilson, 1856-1924. Președinte al Statelor Unite între 1913-1921.
  83. Giuseppe Garibaldi, 1807-1882. Pregătitorul și adevăratul creator al statului italian.
  84. Victor Emanuel II, 1820-1878, rege al Italiei începând din 1861.
  85. Gotthold Ephraim Lessing, 1729-1781.
  86. «Laokoon, sau despre limitele picturii și poeziei» («Laokoon, oder über die Grenzen der Malerei und Poesie»), Berlin 1766.
  87. «Nathan Înțeleptul» («Nathan der Weise»), dramă, Braunschweig 1779.
  88. «Ernst și Falk, dialoguri pentru francmasoni» («Ernst und Falk, Gespräche für Freimaurer»), Wolfenbüttel 1778-1780.
  89. Erich Schmidt, născut în 1835. «Lessing, Gesichte seines Lebens und seiner Schriften» (Lessing, istoria vieții și a scrierilor sale»), Berlin 1884-92, 2 volume.
  90. «Dramaturgia de la Hamburg» («Hamburgische Dramaturgie»), 1767.
  91. ceea ce a scris Lessing într-o scrisoare: La 31 decembrie la Eschenburg: „Bucuria mea a fost prea scurtă. Și eu l-am pierdut cu atâta durere, pe acest fiu! Căci el era atât de inteligent! atât de inteligent! – ... Nu era oare inteligență faptul că a trebuit să vină pe lume cu forcepsul? Faptul că el a observat atât de curând mizeria? Nu era oare inteligență faptul că el a prins prima ocazie ca să dispară din nou? – Cu siguranță, micuțul spiriduș mi-o răpește astfel și pe mama sa. – ...”
  92. Cristoph Friedrich Nicolai, 1733-1811, scriitor. A întemeiat, împreună cu Lessing și Moses Mendelssohn în 1759 la Berlin «Briefe, die neueste Literatur betreffend».
  93. Fichte a scris o lucrare foarte interesantă împotriva lui Nicolai: «Viața și opiniile bizare ale lui Friedrich Nicolai» («Fiedrich Nicolai’s Leben und sonderbare Meinungen»), 1801.
  94. Gottfried Wilhelm, Baron von Leibnitz, 1646-1716.
  95. «Educarea neamului omenesc» («Die Erziehung des Menschengeschlechts»), 1780.
  96. George Noël Gordon Lord Byron, 1788-1824.
  97. Marie Eugenie Delle Grazie, 1864-1931.
  98. Eugen Heinrich Schmitt, 1851-1916. «Misterul dialecticii hegeliene» («Das Geheimnis der Hegelschen Dialektik»), 1888.
  99. Unii dintre cei care s-au ocupat de istoria antroposofiei, vor fi dat, desigur, de numele lui Eugen Heinrich Schmitt: Eugen Heinrich Schmitt a colaborat la «Magazin für Literatur» în perioada în care îl edita Rudolf Steiner. Despre lucrarea sa «Gnoza» («Die Gnosis»), Rudolf Steiner a scris în «Luzifer», iulie 1903, o cronică (Luzifer-Gnosis, GA 34, p. 411). Într-un răspuns la întrebări care au urmat conferinței din 30 martie 1905 (până acum netipărită), la întrebarea „Ce credeți despre dr. Eugen Heinrich Schmitt”, Rudolf Steiner a răspuns următoarele: „El manifestă simpatie față de teosofie și, după ce a publicat scrierea referitoare la misterul dialecticii hegeliene, a mai scris câte ceva despre teosofie, dar gândirea sa este prea constructiv matematică și se bazează prea puțin pe percepția concretă. Gândirea sa este, de asemenea, prea puțin tolerantă față de alte concepții.”
  100. acest profesor al meu la care țineam mult: Georg Kosak, 1836-1914. Profesor la Școala Reală Superioară din Wiener-Neustadt. – Vezi Cursul vieții mele («Mein Lebensgang»), Capitolul II, GA 28.
  101. Giuseppe Mazzini, 1806-1872.
  102. Contele Camillo Benso di Cavour, 1810-1801, om de stat italian.
  103. Ernst Haeckel, 1834-1919.
  104. îl găsim pe acel papă: Hildebrand a fost ales papă în 1073 sub numele de Gregorius al VII-lea.
  105. Citiți, vă rog, frumosul său tratat: «Cum își imaginau cei vechi moartea» («Wie din Alten den Tod gebildet»), 1769.
  106. Și dacă Dumnezeu ar ține în mâna sa dreaptă... : Citat din scrierea teosofică: «Un răspuns la o replică» («Eine Duplik»), Secțiunea 1.
  107. Alexander, baron von Bernus, 1880-1963, poet și cercetător alchimist. În revista «Das Reich», München, a apărut în 1917/18, anul 2, Cărțile 3 și 4, anul 3, Cartea 1, articolul lui Rudolf Steiner despre Nunta Chimică a lui Christian Rosenkreutz («Die Chymische Hochzeit des Christian Rosenkreutz»). Republicat în Filosofie și Antroposofie («Philosophie und Anthroposophie»), GA 35.
  108. Johann Valentin Andreae, 1586-1654.
  109. faptul că cercul este locul geometric: Despre locul geometric al câturilor constante» («Über den geometrischen Ort des constanten Quotienten»), Articol-program din cel de-al doilea raport anual prezentat de Georg Kosak; vezi trimiterea la p. 159.
  110. Împăratul Constantin, 274-377. Consacrarea solemnă a Constantinopolului a avut loc în mai 330.
  111. Țarul Petru cel Mare, 1672-1725.

AcasăLucrări OnlineIndex GA235PrecedentaUrmătoarea