Biblioteca antroposofică

CăutareLucrări OnlineIndex GA239PrecedentaUrmătoarea
Corecturi

Rudolf Steiner

CONSIDERAȚII ESOTERICE ASUPRA LEGĂTURILOR KARMICE
VOLUMUL V

GA 239

NOTE

Izvoarele folosite: Conferințele sunt tipărite pe baza notelor care se găsesc în Arhiva Rudolf Steiner-Nachlaßverwaltung. Stenogramele originale nu s-au păstrat. Au luat stenograme la Praga, după spusele Helenei Finckh, Dr. Eiselt și D-ra Prinke, la Paris Karl Day și la Breslau Kurt Walther. Conferințele din 29 martie, 23 mai și 7 iunie au fost precedate de niște explicații cu privire la problemele Societății, care au fost tipărite în „Constituirea Societății Antroposofice Generale și a Școlii Superioare Libere de Știință Spirituală” („Die Konstitution der Allgemeinen Anthroposophischen Gesellschaft und der Freien Hochschule für Geisteswissenschaft”), GA 37/260a. Acolo se găsesc și cuvintele de rămas bun de la Praga, rostite după conferința din 5 aprilie. La această a doua ediție, în cadrul culegerii nu apar modificări, în afară de cele din cuprinsul notelor.

Desenele din text, care reproduc desenele de pe tablă făcute de Rudolf Steiner, au fost executate după niște schițe pe care stenograful le-a inserat în notele sale.

Operele lui Rudolf Steiner din cadrul ediției Operelor Complete (GA) sunt însoțite la note de indicele bibliografic corespunzător. Vezi și privirea de ansamblu de la sfârșitul volumului.

  1. Aș vrea să încep aceste conferințe pentru membri: Rudolf Steiner a vorbit, în chip de introducere, despre Congresul de Crăciun, și această introducere a fost tipărită în Constituirea Societății Antroposofice Generale și a Școlii Superioare Libere de Știință Spirituală („Die Konstitution der Allgemeinen Anthroposophischen Gesellschaft und der Freien Hochschule für Geisteswissenschaft”), p. 181. GA 37/260a, 1966.
  2. doamna dr. Kolisko: Lily Kolisko (1889-1976) conducea pe atunci la Stuttgart Institutul de cercetări biologice. „Funcția splinei și problema plachetelor” („Milzfunktion und Plättchensfrage”), Stuttgart 1922.
  3. mișcare literară care se bazează pe legătura Lunii cu Pământul: Ce înseamnă aceasta, nu s­a putut descoperi.
  4. Paul Deussen, 1845-1919. Filosof și indolog.
  5. Giuseppe Garibaldi, 1807-1882. Luptător pentru libertate și adevăratul creator al statului italian.
  6. Ipocricale (germ. Schlicholigisches): Este vorba despre filosoful Eugen Dühring (1833-1921), menționat adesea de Rudolf Steiner.
  7. când noi am întemeiat la Berlin Secția Teosofică: În anul 1902. Vezi Cursul vieții mele („Mein Lebensgang”), GA 28.
  8. „Exerciții practice cu privire la karmă”: Cu ocazia întemeierii Secției Germane a Societății Teosofice, Rudolf Steiner a ales pentru conferința sa din 20 octombrie 1902 titlul „Exerciții practice cu privire la karmă” („Praktische Karma- Übungen”). Comp. GA 236, volumul II al Considerațiilor asupra karmei, p. 99, precum și conferința din 16.04.24 (Berna) din GA 240, volumul VI (mai înainte în volumul II).
  9. Harun al Rashid, 786-809, calif al Bagdadului.
  10. Ernst Haeckel, 1834-1919.
  11. Gregorius VII (Hildebrand), 1020-1085.
  12. Baco de Verulam (Francis Bacon), 1561-1626, filosof, scriitor, om politic și înalt funcționar de stat sub Iacob I al Angliei.
  13. Amos Comenius, 1592-1670, preot al Comunității Fraților Moravi, reformator al sistemului pedagogic, este considerat întemeietorul educației moderne.
  14. profesorul Hauffen: Profesorul Hauffen și soția sa au fost gazdele lui Rudolf Steiner cu ocazia șederii sale la Praga. Doamna Hauffen conducea de ani de zile Ramura Bolzano din Praga.
  15. Victor Emmanuel II de Savoya, 1820-1878, a devenit în 1861 rege al Italiei.
  16. Giuseppe Mazzini, 1805-1872, poet, scriitor, luptător pentru libertatea și unitatea Italiei.
    Contele Camillo Cavour, 1810-1861, om politic italian, unul dintre conducătorii mișcării Risorgimento, considerat întemeietorul regatului Italiei.
  17. Bonifaciu, 675-754, pe adevăratul său nume Winfried, așa-numitul apostol al germanilor. Papa l­a însărcinat cu o importantă activitate misionară și cu organizarea Bisericii în Germania.
  18. profesor de geometrie: Profesorul Georg Kosak (1836-1914). Începând din clasa a 2-a, profesor al lui Rudolf Steiner la geometrie descriptivă și desen geometric la Școala Reală Superioară din Wiener-Neustadt.
  19. Lord George Gordon Noel Byron, 1988-1834, poet englez, a murit ca luptător pentru eliberarea Greciei de sub jugul turcesc.
  20. palladiumul: Vezi Pietre de construcție pentru o cunoaștere a Misterului de pe Golgotha („Bausteine zu einer Erkenntnis des Mysterium von Golgatha”), conferința a 6-a, GA 175.
  21. Karl Marx, 1818-1883.
  22. Cursul de la Helsingfors: Bazele oculte ale Bhagavad Gitei („Die okkulten Grundlagen der Bhagavad Gita”) (1913), GA 146, conferința 5.
  23. Muawija, calif între 661-680, a mutat capitala de la Medina la Damasc.
  24. Woodrow Wilson, 1856-1924. Președinte al Statelor Unite între 1913-1921. Este la originea creării Societății Națiunilor.
  25. cele paisprezece puncte cunoscute: programul lui Wilson pentru pace după primul război mondial. Proclamat pentru prima dată într­un mesaj la Congresului american la 8 ianuarie 1918.
  26. conferința publică de acum câteva zile: 3 aprilie 1924: „Știința actuală și antroposofia” („Die Wissenschaft der Gegenwart und die Anthroposophie”) (nu s-a păstrat nici o notă de la această conferință).
  27. Iulian Apostatul (Flavius Claudius Iulianus, zis Apostatul), 332-363, a domnit între 361-361.
  28. John Scotus Erigena, 810-877, traducător al scrierilor lui Dionysius Areopagitul și autor al lucrării „De divisione naturae”. Comp., printre altele, conferințele lui Rudolf Steiner Perspective ale evoluției omenirii („Perspektiven der Menschheitsentwickelung”) (1921), GA 204.
  29. Dante Alighieri, 1265-1321.
    Brunetto Latini, 1220-1294, profesor al lui Dante, poet, scriitor și om de stat florentin.
  30. Maurice Maetrelinck, 1862-1949, scriitor flamand de limbă franceză.
    „Marele secret”: „Le grand secret”, Paris, 1929.
  31. Georg Christoph Lichtenberg, 1742-1799, fizician din Göttingen, scriitor satiric, maestru al aforismului.
  32. D-ra Alice Sauerwein (decedată în 1931), după întemeierea Societății Antroposofice din Franța, Secretar general între 1923-1930.
  33. Dr. Jules Sauerwein, născut în 1880, fratele d-rei Sauerwein, cunoscut ziarist francez. A făcut cunoștință cu Rudolf Steiner în 1906 la Viena și a tradus de nenumărate ori conferințele lui Rudolf Steiner pentru auditorii francezi și, de asemenea, a tradus diferite opere ale lui Steiner în franceză.
  34. să desenez pe tablă: Desenul menționat în text nu s­a păstrat.
  35. o personalitate care acum e decedată: Este vorba de Gideon Spicker (1840-1912), profesor de filosofie la Münster, Westfalia. Autor al unei lucrări amintite de Rudolf Steiner cu diferite ocazii, „De la mănăstire la catedra academică” („Von Kloster ins akademische Lehramt”), Stuttgart 1908.
  36. „L’Initiation”: Traducerea franceză a cărții „Cum dobândim cunoștințe despre lumile superioare?” („Wie erlangt mad Erkenntnisse der höheren Welten?”), realizată de Jules Sauerwein (vezi nota de la p. 79), Paris 1909.
  37. Voltaire (François Marie Arouet), 1694-1778.
  38. Victor Hugo, 1802-1885.
  39. Eliphas Lévi, pseudonim al lui Alphonse Louis Constant, 1810-1875. Autor a numeroase lucrări de ocultism.
  40. Karl Ludwig von Knebel, 1744-1834, prieten al lui Goethe. Cuvintele citate cu diferite ocazii de Rudolf Steiner sună astfel: „Printr-o observare exactă, vom găsi în viața majorității oamenilor un anumit plan care pare să fi fost prevăzut fie prin propria lor natură, fie datorită unor împrejurări. Aceste împrejurări ale vieții lor, oricât de schimbătoare și variabile ar fi ele, totuși, în cele din urmă apare un întreg care permite să se observe o anumită concordanță. – Mâna unui anumit destin, oricât de ascunsă ar fi ea, se revelează tot atât de exact, condusă fie de o influență exterioară, fie de o mișcare lăuntrică: da, chiar și niște motive contradictorii duc, adesea, în această direcție. Oricât de confuz i-ar fi cursul, totuși, întotdeauna se revelează o bază și o orientare.
    (Moștenirea literară a lui Knebel și schimb de scrisori, ediția a 2-a, volumul 3, p. 452)”
  41. modelul lui Strader: Comp. nota 35.
  42. chiar dacă nu acum: Expresia ar putea fi explicată prin lipsa de bani apărută la sfârșitul inflației din Germania (noiembrie 1923).
  43. Eu am avut bucuria de a vorbi ... la Breslau în urmă cu șapte ani: Cu ocazia acestei vizite se pare că nu au fost ținute nici conferințe publice, nici conferințe în cadrul ramurii.
  44. Heinrich Heine, 1797-1856.
  45. Aurelius Augustinus, 354-430, sfânt creștin, părinte al Bisericii.
  46. Voltaire: Comp. nota 37.
  47. „Exerciții practice cu privire la karmă”: Comp. nota 8.
  48. Toatl, Quetzalkoatl, ș.a.m.d.: Zeități mexicane (aztece). Vezi Rudolf Steiner, „Istorie cosmică și umană” („Kosmische und menschliche Geschichte”), volumul II: Impulsuri lăuntrice ale evoluției omenirii („Innere Entwicklungsimpulse der Menscheit”), 5 conferințe, GA 171.
  49. Eliphas Lévi: Comp. nota 39.
  50. Friedrich Schiller, 1759-1805.
  51. Cum europenii, acești „oameni mai buni”: parafrază la poezia lui G. Seume „Sălbaticul” („Der Wilde”), în care se spune: „Vedeți, noi, sălbaticii, suntem, totuși, oameni mai buni...”
  52. faptul că la cincisprezece ani eu încă nu știam să scriu corect din punct de vedere ortografic: Vezi Rudolf Steiner, „Scrisori” („Briefe”), volumul I, p. 17, Dornach 1948 (Schiță a unei biografii succinte – Skizze eines Lebensabrisses –, Conferința din 4 februarie 1913).
  53. Ernst Haeckel, papa Gregorius: Comp. notele 10, 11.
  54. două statui uriașe: Comp., în acest sens, Rudolf Steiner, Forme misteriale (Mysteriengestaltungen”) (1923), 7 conferințe, GA 232.
  55. Victor Hugo: Comp. nota 39.
  56. Eu sunt ceea ce a fost...: La Plutarh, în „Despre Isis și Osiris”, capitolul 9, se spune: „Astfel, statuia Minervei de la Sais, care era considerată ca Zeitate și drept Isis, avea următoarea inscripție: «Eu sunt totul, ce a fost, ce este, și ce va fi; încă nici un muritor nu mi­a ridicat vălul».” 
  57. o carte de geometrie pe care o primisem chiar din mâinile profesorului meu: Acest profesor (propriu-zis, profesor suplinitor) din Neudörfl se numește Heinrich Gangl. Cât despre cartea de geometrie, este vorba de o lucrare a lui Franz Mocnik. Comp. conferința lui Rudolf Steiner din 4 februarie 1913, tipărită în „Scrisori” („Briefe”), volumul I, Dornach, 1948, p. 17.
  58. profesor de geometrie: Comp. nota 18.
  59. Lord Byron: Comp. nota 19.
  60. Testamentul lui Petru cel Mare: Așa-numitul Testament al lui Petru cel Mare al Rusiei (1672-1725) este considerat de istorici un fals. Comp., printre altele, Ludwig Polzer-Hoditz, „Lupta împotriva spiritului și Testamentul lui Petru cel Mare” („Der Kampf gegen den Geist und das Testament Peters des Großen”), Stuttgart, 1922.
  61. Garibaldi, Victor Emmanuel, Cavour, Mazzini: Comp. notele 5 și 15, 16
  62. Jean Paul (Jean Paul Friedrich Richter), 1763-1825, romancier, autor al unor scrieri pedagogice.
  63. Carol cel Mare, Harun al Rashid: Comp. nota 9.
  64. Muawija, Wilson: Comp. notele 23, 24.
  65. profesor de istorie: Comp. conferința din 18 mai 1924 din volumul II al acestei serii.
  66. profesor, care a devenit director: Numele profesorilor lui Rudolf Steiner sunt cunoscute, în cea mai mare parte, pe baza certificatelor sale școlare care s-au mai păstrat. Ar putea fi vorba de Albert Löger. Comp., în acest sens, „Contribuții la «Viața mea»” („Beiträge zu «Mein Lebensgang»”), în „Contribuții la Operele Complete ale lui Rudolf Steiner” („Beiträge zur Rudolf Steiner Gesamtausgabe”), Caietul 49/50, Paști 1975.
  67. Johann Heinrich Pestalozzi, 1746-1827, scriitor și pedagog elvețian
  68. membru al Comitetului director de la Dornach: Albert Steffen (1884-1963), autor al dramei „Pestalozzi”.
  69. Unul dintre acești orientali: Până acum nu s-a putut stabili despre cine este vorba.

AcasăLucrări OnlineIndex GA239PrecedentaUrmătoarea