Biblioteca antroposofică

CăutareIndex GALucrări OnlineUrmătoarea

Rudolf Steiner

CONSIDERAȚII ESOTERICE ASUPRA LEGĂTURILOR KARMICE
VOLUMUL VI

GA 240

Traducere după:
Rudolf Steiner
Esoteriche Betrachtungen karmischer Zusammenhänge. Sechster Band
Editura Rudolf Steiner, Dornach/Elveția 1985
GA 240

În limba franceză:
Le Karma – considérations ésotériques, VI
Traducerea în limba franceză: Henriette Bideau

EDITURA TRIADE
Str. Cetății Nr. 9, 400166 Cluj Napoca

Considerații esoterice asupra legăturilor karmice

În legătură cu tema „Reîncarnare și karmă” indicăm și următoarele volume din Operele Complete ale lui Rudolf Steiner:

Reîncarnare și karmă, reprezentări necesare din punctul de vedere al științelor moderne ale naturii – Cum acționează karma, 1903 (în volumul «Lucifer-Gnosis», GA 34, și ca lucrare separată)
Principiul economiei spirituale cu privire unele probleme ale reîncarnării – Un aspect al conducerii spirituale a omenirii, 1909 (GA 109/111)
Manifestările karmei, 1910 (GA 120)
Istorie ocultă. Considerații esoterice asupra unor raporturi karmice ale unor personalități și evenimente din istoria lumii, 1911 (GA 126)
Reîncarnare și karmă și importanța lor pentru cultura și civilizația actuală, 1912 (GA 135)

Despre publicarea conferințelor lui Rudolf Steiner

Ansamblul operelor lui Rudolf Steiner (1861 – 1925) se împarte în trei mari secțiuni: lucrări scrise, conferințe, opere de artă (vezi privirea generală de la sfârșitul volumului).

Între anii 1900 și 1924, Rudolf Steiner a ținut numeroase conferințe și cursuri, atât publice cât și pentru membrii Societății Teosofice, mai târziu, ai Societății Antroposofice. Inițial, el nu voia ca aceste conferințe, prezentate întotdeauna liber, să fie fixate în scris, ele fiind concepute „drept comunicări orale, nedestinate tipăririi”. Dar când textele acestor conferințe au început să fie răspândite sub diverse forme incomplete și cu greșeli, fiind redactate de unii dintre auditorii săi, el s-a simțit răspunzător să pună în ordine aceste notițe. I-a încredințat această sarcină Mariei Steiner von Sivers. Ei îi revenea alegerea stenografilor, revizuirea textelor și corectarea lor în vederea editării. Deoarece, din lipsă de timp, Rudolf Steiner nu a putut să corecteze el însuși textele decât într-un număr foarte mic de cazuri, trebuie să se țină seama de rezerva sa față de toate conferințele tipărite în acest fel: „Trebuie totuși să se țină seama de faptul că în stenogramele nerevizuite de mine există greșeli”.

În lucrarea autobiografică Cursul vieții mele (capitolul 35), el face referiri la raportul dintre conferințele pentru membri, care la început nu au fost accesibile decât sub formă de manuscrise tipărite având un caracter particular, și scrierile sale cu caracter public. Pasajul respectiv este redat la sfârșitul acestui volum. Ceea ce este spus acolo este valabil, și pentru cursurile referitoare le diferite domenii particulare, cursuri care se adresau unui număr mic de participanți, familiarizați cu bazele științei spirituale.

După moartea Mariei Steiner (1867-1948) s-a început, conform îndrumărilor date de ea, editarea Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner. Prezentul volum face parte din această ediție. Informații mai precise referitoare la documentele care stau la baza textului de față se găsesc, atât cât este necesar, la începutul capitolului „Note”.

CUPRINS [Notă]

I. SEMNIFICAȚIA CORPURILOR CEREȘTI DIN JURUL PĂMÂNTULUI PENTRU VIAȚA OMULUI

PRIMA CONFERINȚĂ — Berna, 25 ianuarie 1924

Luna și Soarele, cele două porți ale lumii spirituale. Trecut (individualitate) și viitor (general-uman). Necesitate și libertate: Existența cosmică lunară și existența cosmică solară.

CONFERINȚA A DOUA — Berna, 16 aprilie 1924

Noul impuls esoteric din cadrul Mișcării antroposofice. Probleme practice cu privire la karmă. Evoluția istorică a omenirii. Știință a naturii și arabism. Misterele Tatălui, Fiului și Spiritului la cei din vechime. Impulsul libertății în creștinism, impulsul opus în mahomedanism. Curtea lui Harun al Rashid. «Pansophia» lui Amos Comenius. Conrad Ferdinand Meyer și Heinrich Pestalozzi.

CONFERINȚA A TREIA — Zürich, 28 ianuarie 1924 (incompletă)

Poarta Soarelui și poarta Lunii. Învățătorii originari de pe Lună țin registrul faptelor umane trecute. Ierarhiile superioare de pe Soare pregătesc viitorul uman. Oamenii de care suntem legați karmic în opoziție cu aceia de care nu suntem legați karmic, în viața dintre moarte și o nouă naștere. Congresul de Crăciun.

CONFERINȚA A PATRA — Stuttgart, 6 februarie 1924

Luna și Soarele, două porți spre lumea spirituală. Elementul lunar acționează pornind din trecut, elementul solar, în direcția viitorului. Necesitatea legată de trup și destinul sunt legate de elementul lunar, libertatea, de elementul solar. Boala apare când omul nu poate transforma forțele mediului pământesc înconjurător. – Impulsul Congresului de Crăciun trebuie să se manifeste ca realitate a vieții antroposofice și a spiritului viu.

II. CONSIDERAȚII KARMICE CU PRIVIRE LA DEVENIREA ISTORICĂ A OMENIRII

PRIMA CONFERINȚĂ — Stuttgart, 9 aprilie 1924

Harun al Rashid și consilierul său: Baco de Verulam și Comenius. Garibaldi, inițiatul în Misteriile irlandeze și omul politic vizionar din secolul al 19-lea. Lordul Byron și profesorul de geometrie. Palladiumul. Marx și Engels. Muawija, Wilson.

CONFERINȚA A DOUA — Stuttgart, 1 iunie 1924

Starea de veghe și starea de somn a omului. Viziunea retrospectivă a vieții după moarte și copiile negative ale evenimentelor pământești. Învățătorii originari. Experiențele trăite în Cosmos și primul germene al karmei. Viața în comun cu sufletele defuncților și cu Ierarhiile. Munca în domeniul karmei împreună cu entitățile sistemului planetar. Exemple concrete: Schiller, Goethe, Heine, Eliphas Lévi.

III. KARMA SOCIETĂȚII ANTROPOSOFICE ȘI CONȚINUTUL MIȘCĂRII ANTROPOSOFICE

PRIMA CONFERINȚĂ — Arnheim, 18 iulie 1924

Predestinarea pentru Mișcarea antroposofică. Acțiunea comună anterioară în spiritual. Cultivarea unui cult suprasensibil în Imaginațiuni puternice ca preludiu al învățământului mihaelic pe Pământ. Curentul lui Mihael și noul creștinism. Cele două grupuri: sufletele sătule de Christos și sufletele însetate după Christos. Comparația dintre platonicieni și aristotelicieni.

CONFERINȚA A DOUA — Arnheim, 19 iulie 1924

Câteva aspecte ale evoluției entităților spirituale legate de omenire. Epoca mihaelică. Intelectualitate cerească și gândire personală. Inteligența căzută din Soare. Arabism și știință a naturii. Harun al Rashid și Baco de Verulam. Școala de la Chartres și scolastica. Pregătirile din lumea spirituală în vederea spiritualizării inteligenței căzute pe Pământ. Opoziția puterilor demonic-ahrimanice.

CONFERINȚA A TREIA — Arnheim, 20 iulie 1924

Școala suprasensibilă a lui Mihael din secolul al 15-lea până în secolul al 18-lea. Contrașcoala ahrimanică. Inteligența devenită pe Pământ șarpe trebuie să fie cucerită și spiritualizată de Mihael. Spiritul antroposofic trebuie să slujească acestui țel cu vigilență.

IV. APROFUNDAREA CREȘTINISMULUI PRIN PUTERILE SOLARE ALE LUI MIHAEL

PRIMA CONFERINȚĂ — Torquay, 12 august 1924

Cuvinte de salut. Despre Congresul de Crăciun ca impuls spiritual viu. Înțelegerea aprofundată a impulsurilor istorice prin învățătura despre viețile pământești succesive. Impulsuri determinante ale epocii noastre: creștinismul și știința încă neimpregnată de creștinism a epocii noastre. Bacon, Darwin. Zorii epocii lui Mihael și sfârșitul erei Kali-Yuga. Probleme legate de Societate. Secții și clase.

CONFERINȚA A DOUA — Torquay, 14 august 1924

Carol cel Mare, Harun al Rashid. Curtea lui Harun al Rashid ca centru unde se cultiva o grandioasă cultură spiritual-cosmică. Înțeleptul consilier al lui Harun al Rashid. Întâlnirea spirituală dintre Harun al Rashid și consilierul său cu Aristotel și Alexandru în lumea suprasensibilă aproximativ în epoca celui de-al optulea Sinod ecumenic din 869. Înțelegerea de către Aristotel și Alexandru a impulsului mihaelic ce tinde spre un creștinism aprofundat în perspectiva unei noi epoci a lui Mihael. Harun al Rashid și consilierul său acționează prin intermediul mahomedanismului.

CONFERINȚA A TREIA — Torquay, 21 august 1924

Prin Mihael, forțe cosmice solare pătrund în trupurile fizic și eteric ale omului. Inteligența cosmică, administrată odinioară de Mihael, i-a scăpat acestuia. Ea se revarsă în sufletele umane mai întâi sub formă de inteligență personală. Mihael trebuie să o regăsească în inimile umane. La Tintagel, unde se înălța odinioară castelul lui Arthur, poate fi contemplată și astăzi în urzirea naturii acțiunea Soarelui în materia pământească. Aceasta era aici esența evlaviei păgâne. Grupul celor doisprezece cavaleri ai lui Arthur luptă pentru civilizația exterioară. La polul opus față de curentul lui Arthur se situează curentul Graalului, care caută elementul spiritual al Soarelui numai în inimile umane. Școala de la Chartres se situa între curentul lui Arthur și curentul Graalului. Întâlnirea dintre învățătorii de la Chartres, care părăseau Pământul, cu aristotelicienii care coborau spre Pământ. Școala lui Mihael în lumea spirituală.

V. KARMA ÎN OMUL INDIVIDUAL ȘI A EVOLUȚIEI OMENIRII

PRIMA CONFERINȚĂ — Londra, 24 august 1924 (fără încheiere)

Contemplarea karmei era o realitate a conștienței pentru oamenii timpurilor trecute. Stingerea conștienței karmei, care devine erudiție, de exemplu, în Vechiul Egipt. Traversarea viziunii astrale la trezire și la adormire. Datorită noii științe inițiatice se poate reveni la cunoașterea pierdută.

CONFERINȚA A DOUA — Londra, 24 august 1924

Dificultăți ale cercetării karmei. Karma istorică. Byron, Voltaire, Swedenborg, Laurence Oliphant. Genii ale lui Marte și genii ale lui Mercur. Considerații cosmice cu privire la viața de voință a omului.

CONFERINȚA A TREIA — Londra, 27 august 1924

Dezvoltarea treptată a creștinismului în legătură cu Mișcarea antroposofică. Tintagel și Misteriile irlandeze. Creștinismul precreștin: Cristos ca Erou Solar – curentul lui Arthur. Creștinismul creștin: Pornind din Palestina, prin Evenimentul de pe Golgotha, curentul Graalului care cuprinde sângele și inimile omenirii. Întâlnirea celor două curente în Europa – curentul lui Mihael.

NOTE

Rudolf Steiner despre stenogramele conferințelor sale

DESENELE LA TABLĂ

Ediția operelor complete ale lui Rudolf Steiner

AcasăIndex GALucrări OnlineUrmătoarea