Biblioteca antroposofică

CăutareIndex GALucrări OnlineUrmătoarea

Rudolf Steiner
CUM DOBÂNDIM ÎNȚELEGERE PENTRU LUMEA SPIRITUALĂ?

Acțiunea impulsurilor spirituale din lumea morților

GA 154

CUPRINS [Notă]

I. CUM DOBÂNDIM ÎNȚELEGERE PENTRU LUMEA SPIRITUALĂ (I) — Berlin, 18 aprilie 1914

Despre esenţa visului. Despre halucinaţii. Substanţă eterică şi substanţă sufletească intensificată. Despre scrierea ocultă. Gândire obişnuită şi gândire suprasensibilă. Vechii întemeietori de religii şi ştiinţa spirituală recentă. Fiinţa lui Christos. Alte lucruri despre vis. Esenţa trupului astral. Reprezentarea Eului ca centru de greutate al trăirii spirituale. Clarvederea atavică şi judecata sănătoasă. Reprezentările clare – condiţie în ştiinţa spirituală.

II. ROBERT HAMERLING, POET, GÂNDITOR ȘI OM — Berlin, 26 aprilie 1914

III. TREZIREA GÂNDURILOR SPIRITUALE CA CERINȚĂ A EPOCII — Basel, 5 mai 1914

Despre somn. Contrastul dintre sânge şi nervi pe de o parte şi restul organismului de cealaltă parte, în timpul somnului. Bacili şi fantome. Esenţa bacililor. Gândurile spirituale ca hrană pentru morţi. Învingerea egoismului în relaţia cu morţii. Despre moartea unui prieten (Christian Morgenstern). Întemeietorii de religii şi însemnătatea lor. Devenirea matură a omenirii moderne. Fapta lui Christos. Esenţa lumii exterioare. Ideea mai profundă a clădirii de la Dornach. Dezvoltarea gândirii ca sarcină a timpului nostru. Excluderea unui membru şi motivaţia acestei excluderi.

IV. CUM DOBÂNDIM ÎNȚELEGERE PENTRU LUMEA SPIRITUALĂ (II) — Berlin, 12 mai 1914

Relaţia lui Johann Gottlieb Fichte cu lumea spirituală şi cu lumea umană înconjurătoare. Deosebirea dintre percepţia sensibilă şi cea spirituală. Destinul unei persoane prietene (Maria von Strauch-Spettini) şi înălţarea ei la rangul de spirit ocrotitor al dramelor-misterii. Poetul prieten decedat (Christian Morgenstern) şi fiinţa sa în viaţa de după moarte. Descrierea clădirii de la Dornach în presa mondială. Formarea judecăţii din însăşi ştiinţa spirituală.

V. ACȚIUNEA LUMII SPIRITUALE ÎN EXISTENȚA NOASTRĂ  — Paris, 25 mai 1914

Conştienţa clarvăzătoare şi visul. Diferenţa dintre înfăţişare şi modul de acţiune la un decedat. Însuşirea noilor concepte pentru înţelegerea lumii spirituale. O persoană decedată (Maria von Strauch-Spettini) ca înger păzitor al reprezentaţiilor dramelor-misterii. Fecioara din Orleans. Despre trăirea Îngerilor (blândeţe) şi a Arhanghelilor (putere). Fiinţa unui prieten poet decedat (Christian Morgenstern) după moarte. Trăirea lumii spirituale. Îngeri, Arhangheli, Lucifer şi Ahriman. Transformarea trăirilor în lumea fizică şi cea spirituală. Îmbogăţirea vieţii de reprezentare. Esenţa clădirii de la Dornach. Substanţa de bază a Mişcării antroposofice. Inaugurarea clădirii.

VI. ȘTIINȚA SPIRITUALĂ CA UNIRE A ȘTIINȚEI, INTELIGENȚEI ȘI CERCETĂRII SPIRITUALE  — Conferinţă publică, Paris, 26 mai 1914 

Ştiinţa spirituală drept „chimie spirituală”. Concentrare şi meditaţie. Perceperea cuvântului lăuntric. Iluzie şi cunoaştere de sine. Esenţa întâlnirii cu cei decedaţi. Fructificarea propriei simţiri şi voiri de către o prietenă decedată (Oda Waller). Autonomizarea gândirii. Perfecţionarea logicii în cunoaşterea suprasensibilă. Concordanţa dintre inteligenţă şi clarvedere. Firmament spaţial şi temporal şi străpungerea lor la Giordano Bruno şi în ştiinţa spirituală. Graniţe ale cunoaşterii şi combaterea lor. Esenţa ştiinţei spirituale ca unire a ştiinţei, inteligenţei şi cercetarării clarvăzătoare.

VII. CREDINȚĂ ȘI CUNOAȘTERE. SĂRBĂTOAREA DE SÂNZIENE ȘI SĂRBĂTOAREA DE PAȘTI — Notiţe dintr-o conferinţă, Praga, 17 aprilie 1914 

Marii întemeietori de religii şi sarcina lor. Reprezentări care distrug şi care clădesc. Fostul „cred” şi actualul „cred ceea ce cunosc”. Exprimarea lui Max Müller despre vestirea divină. Omul ca entitate luminoasă după moarte. Însemnătatea miturilor şi basmelor pentru viaţă. Întâlnire cu doi preoţi. Procesul vederii. Reprezentări moarte şi vii. Zicala „Într-un corp sănătos locuieşte un suflet sănătos”. Concepţia senzației vizuale și auditive ca mişcare oscilatorie. Sărbătoarea Sf. Ioan şi sărbătoarea Paştelui.

Note

AcasăIndex GALucrări OnlineUrmătoarea