Biblioteca antroposofică

CăutareLucrări OnlineIndex GA107PrecedentaUrmătoarea

Corecturi

Rudolf Steiner
OMUL ÎNTRE CREATURĂ ȘI CREATOR

GA 107

NOTE


Referitor la conferințe: Conferințele au fost ținute în Ramura-Besant a Societății Teosofice din Berlin în semestrul de iarnă 1908/1909 și au făcut parte și au fost o continuare a muncii de Ramură, având pe atunci o vechime neîntreruptă de peste șapte ani.

Suporturile de text: Conferințele au fost stenografiate și transpuse în clartext de mai mulți auditori, dintre care doar Walter Vegelahn și Franz Seiler sunt mai cunoscuți. Aceste transcrieri în clartext au stat la baza tiparului. Dintre stenogramele originale nu s-au mai păstrat decât cele ale lui Walter Vegelahn. Stenogramele lasă pe alocuri de dorit.

Pentru prima apariție (1915) s-a tipărit o parte a acestor conferințe (III, VII, X, XI, XIII, XVII, XVIII, XIX) drept „Ciclul A”. Această denumire poate fi înțeleasă astăzi greșit, câtă vreme nu este vorba de un ciclu de conferințe unitar, independentei nici de o redare completă a tuturor conferințelor legate de această temă. Probabil că pe atunci nu au stat încă la dispoziție toate stenogramele de la conferințe.

Pentru a doua apariție (prima ediție în cadrul ediției operelor complete, 1959, s-au putut tipări pentru prima dată cele nouăsprezece conferințe, în ordinea dată de Rudolf Steiner. S-au tipărit unsprezece noi conferințe, textele au fost comparate cu notițele existente, iar în anexă s-au adăugat notele la text ale editorului.

Pentru a treia apariție (1973) s-a revăzut textul pe baza noilor stenograme mai detaliate, parvenite atunci arhivei Administrației operei complete a lui Rudolf Steiner. Modificările de text, parțial majore, în special la conferințele I, VI și XI, se datorează acestei redactări. Notele au fost extinse.

Pentru a cincea apariție (1988) acest volum a fost din nou revizuit de către David Hoffman și adăugit cu Note suplimentare, cu un index de nume și cu un Cuprins detaliat.

Titlurile conferințelor trebuie să fi provenit de la Rudolf Steiner. Câteva au fost anunțate în „Mitteilungen für die Mitglieder der deutschen Sektion der Theosophischen Gesellschaft” (Comunicări pentru membrii secțiunii germane a Societății Teosofice), ed. Mathilde Scholl. Titlurile din stenogramele auditorilor și din prima apariție au fost ușor reformulate de către editori în apariția a doua.

Cui i se datorează titlul volumului, Antropologie spiritual-științifică, nu se știe, totuși cu siguranță el a fost ales, pentru prima apariție din 1915, de comun acord cu Rudolf Steiner.

Pe vremea când Rudolf Steiner ținea aceste conferințe, el se afla încă, cu Știința sa spirituală orientată antroposofic, în cadrul Societății Teosofice de atunci și a utilizat expresiile „Teosofie” și „teosofic”, însă întotdeauna în sensul Științei sale spirituale, de la bun început orientată antroposofic. Conform unei indicații ulterioare a lui Rudolf Steiner, aceste denumiri au fost înlocuite în general cu cuvintele „Știință spirituală” sau „Antroposofic”, „spiritual-științific” sau „antroposofic”.

Tipăriri în reviste

Berlin, 19, 21, 26, 27 octombrie 1908, în „Nachrichtenblatt”: „Was in der Antroposophischen Gesellschaft vorgeht” (Filă de știri: Ce se întâmplă în Societatea Antroposofică), 1946, nr. 26–34.

Berlin, 10 noiembrie 1908, conferința I în caietul VI din seria de documente ale Secțiunii de Medicină de la Goetheanum „Über Krankheitsformen und Krankheitsursachen” (Despre forme de boală și cauze ale bolii), Dornach 1948.

Berlin, 16 noiembrie 1908 și 26 ianuarie 1909, în caietul 1 din seria de documente medicale, partea a doua „Wesen und Bedeutung der Zehn Gebote. Krankheit und Karma” (Esența și semnificația celor Zece Porunci. Boală și Karmă), Basel 1951.

Berlin, 21 decembrie 1908, 12 ianuarie 1909, „Über den Rhythmus der menschlichen Leiber. (Despre ritmurile corpurilor omenești), seria de documente ale Secțiunii medicale de la Goetheanum, caietul 7, Dornach 1948.

Ediții separate

Berlin 1 ianuarie și 22 martie 1909, „Die Christustat und die widerstrebenden geistigen Mächte Luzifer, Ahriman, Asuras”. (Fapta christică și puterile spirituale adverse Lucifer, Ahriman, Asuras), Dornach 1954.

Berlin, 15 februarie 1909, „Das Christentum im Entwicklungsgang unserer gegerwärtigen Menschheit. Führende Individualitäten und avatarische Weserheiten” (Creștinismul în cursul evolutiv al omenirii noastre actuale. Individualități conducătoare și ființe-avatar), Dornach f.a. (1937). În afară de aceasta, conferința mai este conținută și în „Das Prinzip der spirituellen Ökonomie im Zusammenhang mit Wiederverkörperungsfragen” (Principiul economiei spirituale în legătură cu probleme de reîncorporare), GA 109.

Berlin, 27 aprilie 1909 în „Die Ausdrucksfähigkeit des Menschen in Sprache, Lachen und Weinen” (Capacitatea de exprimare a omului prin limbă, râs și plâns) Dornach 1970, 1979.

Operele lui Rudolf Steiner apărute în ediția operelor complete (GA), sunt indicate în Note cu numărul bibliografic.


  1. Adunarea generală care va avea loc în curând: Pe 26 octombrie 1908.
  2. cum noi am pornit de la un mic cerc, cu șase-șapte ani în urmă: Primele două serii de conferințe de la Biblioteca teosofică din Berlin au avut loc în lunile de iarnă ale anului 1900/1901 sub titlul „Mistica” și în anul 1901/1902 sub titlu „Creștinismul ca fapt mistic”. De la acestea au luat naștere ulterior cele două lucrări ale lui Rudolf Steiner: Mistica la începutul vieții spirituale contemporane și legătura ei cu concepția modernă despre lume GA 7 și Creștinismul ca fapt mistic și Misteriile antichității GA 8.
  3. Friedrich Nietzsche (1844–1900) s-a prăbușit din punct de vedere al sănătății în primele zile ale lunii ianuarie 1889 la Torino / (germ. = Turin).
  4. „Aici trăiește un Zeu în Torino…”: Exprimare conform sensului, nu textuală, după scrisoarea lui Nietzsche către Jacob Burckhardt din 6 ianuarie 1889.
  5. „Și Zeul Dionisos merge pe râul Pad”/ (germ. = Po): Exprimare conform sensului, nu textuală, din lucrarea lui Friedrich Nietzsche „Ecce homo”, cap. „Amurgul idolilor”, §3.
  6. El se închipuie când ca regele Carlo Alberto... s-a identificat cu respectivii ucigași de femei: În scrisoarea indicată către Jacob Burckhardt.
  7. cuvintele lui Goethe: „Doar ceea ce este fecund este adevărat!”: Poezia „Testament”.
  8. conferință, care încă face parte din introducerile... la „Campania Adunării generale”: Adunarea generală propriu-zisă s-a desfășurat o săptămână mai târziu, pe 26 octombrie 1908. În perioada Adunării generale au avut loc însă și alte manifestări.
  9. o mare realizare a lui Goethe în domeniul plantelor: în „Scrierile de știință naturală ale lui Goethe” redactată și comentată de Rudolf Steiner în ediția Kürschner „Deutsche National-Literatur” (Literatura națională germană), 1884/1897, 5 volume, reeditate – Dornach 1975, GA 1a-e, volumul I: „Formarea și transformarea naturilor organice”, „Metamorfoza plantelor”, pag. 17 ș.u.
  10. Dacă mâine vom putea prezenta anumite lucruri relativ la noțiunea de spațiu cvadridimensional: Conferința din 22 octombrie 1908 despre a patra dimensiune, de la care pentru tipar s-au păstrat doar niște notițe nesatisfăcătoare.
  11.  „Mai bine un cerșetor pe Pământ...”: Homer „Odiseea”, Cântul XI, 489–491.
  12. În articolele „Cum se dobândesc cunoștințele despre lumile superioare?”: 1904–1908 apărute ca o succesiune de articole în revista „Lucifer-Gnosis”; prima apariție sub formă de carte 1909, GA 10.
  13.  Vă amintiți indicațiile și interpretările care au fost date cu privire la „Basmul” lui Goethe: Două conferințe publice ținute la Casa arhitecților pe 22 octombrie 1908 despre „Revelația ocultă a lui Goethe (exoteric)” și pe 24 octombrie 1908 despre „Revelația ocultă a lui Goethe (esoteric)”, în cadrul ediției complete (GA) a se vedea în Unde și cum găsim spiritul?, GA 57. Vezi și articolul lui Rudolf Steiner „Revelația ocultă a lui Goethe. La aniversarea a o sută cincizeci de ani de la nașterea lui Goethe: 28 august 1899”, conținut în Bazele metodice ale Antroposofiei. Culegere de articole 1884—1901, GA 30; de asemenea, lucrarea ulterioară Spiritualitatea lui Goethe și revelarea ei prin «Faustul» său și prin Basmul despre șarpe și crin (1918), GA 22; de asemenea ediția specială „Revelația ocultă a lui Goethe în Basmul său «Despre șarpe și frumosul crin»”, un articol și unsprezece conferințe din anii 1904–1909, Dornach 1982.
  14. Savonarola, 1452–1498, dominican, reformator al Ordinului și moralist de succes și predicator pentru pocăință în Florența, La îndemnul papei Alexandru al-IV-lea – Borgia a fost excomunicat, arestat, torturat și executat ca eretic. – În aceeași zi când Rudolf Steiner ținea prezenta conferință, el a mai ținut o conferință pentru membrii „Despre misiunea lui Savonarola”, conținută în GA 108, Die Beantwortung von Welt- und Lebensfragen durch Anthroposophie (Răspunsul la întrebări despre lume și viață prin antroposofie).
  15. lucruri, care dintr-o anumită latură vă sunt cunoscute: În legătură cu sufletele-grup omenești Rudolf Steiner a vorbit deja adesea, în primul rând în legătură cu pecețile din Apocalipsa lui Ioan. Comp. Imagini ale peceților oculte și ale coloanelor. Congresul de Rusalii 1907 de la München și repercusiunile sale, GA 284, și Apocalipsa lui Ioan (13 conferințe ținute la Nürnberg 1908), GA 104.
  16. Căci a afirma cumva că planta, printr-o anumită memorie inconștientă: Comp. aici, de ex. Cartea lui Gustav Eichhorn, „Vererbung, Gedächtnis und transzendentale Erinnerungen vom Standpunkte des Physikers” (Ereditate, memorie și amintire transcendentală din punctul de vedere al fizicianului), Stuttgart 1909, pag. 41–63, cap. „Gedächtnis” existentă în biblioteca lui Rudolf Steiner și de asemenea cartea lui Gustav Theodor Fechner „Nanna oder über das Seelenleben der Pflanzen” (Nanna sau despre viața sufletească a plantelor), ed. a 4-a, Hamburg și Leipzig 1908, menționată și în alte locuri de Rudolf Steiner.
  17.  „Sângele este un suc cu totul deosebit”: „Faust”, partea I, Odaie de studiu, versul 1740. Vezi aici conferința cu același nume ținută la Berlin pe 25 octombrie 1906, în GA 55 Cunoașterea suprasensibilului în epoca noastră și importanța ei pentru viața actuală; apariție separată Dornach 1982.
  18. rinichii drept Venus, plămânii drept Mercur: În loc de „rinichii drept Mercur” la ediția precedentă. Corectură în conformitate cu sensul pentru ediția a 4-a 1979.
  19. Paracelsus, 1493–1541.
  20. „Căci este o mare rătăcire”: Paracelsus, „ Opus paramirum”, Cartea a 3-a, tratatul al 2-lea.
  21. în ultimele două conferințe publice: Berlin 12 și 14 noiembrie 1908 despre „Biblie și înțelepciune” (Vechiul și Noul Testament), în Unde și cum găsim spiritul?, GA 57.
  22. Amintiți-vă doar că despre aceasta s-a putut atrage atenția: Vezi conferința „Biblie și înțelepciune I”, Berlin 12 noiembrie 1908 (ibid.).
  23. „Cele ce urmează descriu neamurile sau...”: Cartea întâi a lui Moise (Facerea) 2, 4, în traducerea lui Rudolf Steiner. Comp. aici conferința indicată „Biblie și înțelepciune I”.
  24. „Iată acum cartea neamurilor…”: Cartea întâi a lui Moise 5, 1.
  25. „Eu sunt Eu sunt-ul!”: Cartea a 2-a a lui Moise (Ieșirea) 3, 14.
  26. Poporul evreu se simțea unit cu Dumnezeul lui Avraam, Isac și Iacov: Comp. Cartea a 2-a a lui Moise, 3, 6.
  27. „Eu voi abate orice boală de la voi…”: Cartea a 2-a a lui Moise 23, 25–26
  28. o cărticică populară… spune printre altele despre cele Zece Porunci: Rudolf Steiner se referă probabil la broșura existentă în biblioteca sa: Dr. Ludwig Wulff-Parchim, „Decalogul și Tatăl nostru”, Parchim 1907. Pasajul citat nu se regăsește însă sub această formă în această cărticică.
  29. În prima dintre conferințele din această serie avută aici în vedere: Este vorba despre conferința din 10 noiembrie 1908, a opta din acest volum.
  30. iar apoi, ultima dată, ne-am străduit să aducem înaintea sufletului: Conferința din 16 noiembrie 1908 „Esența și importanța celor Zece Porunci”, a noua din acest volum.
  31. Arthur Schopenhauer, 1788–1860. Referitor la pasajul citat, comp. „Lumea ca voință și reprezentare”, cartea a 4-a, §55. Opere complete cu o introducere de Rudolf Steiner din Biblioteca pentru Literatură Universală-Cotta, Stuttgart, f.a. (1894). Vol. 3, pag. 148 ș.u.
  32. cursurile ce merg în paralel cu aceste conferințe de ramură: Cele optsprezece conferințe publice ținute la Casa arhitecților din Berlin între 15 octombrie 1908 și 6 mai 1909, editate sub titlul Unde și cum găsim spiritul? GA 57.
  33. conferințe publice, conferința despre „Superstiție din punct de vedere al Științei spirituale”. Berlin 10 decembrie 1908, în Unde și cum găsim spiritul? GA 57.
  34. în conferințele despre Goethe: Rudolf Steiner a vorbit extraordinar de des despre Goethe și poemul Faust. Despre scenele cu Mumele el a vorbit mai pe larg în Explicații spiritual-științifice la «Faustul» lui Goethe, vol. I: Faust omul năzuitor (14 conferințe 1911/16 în diverse locuri), GA272, și vol. II: Problema-Faust. Noaptea Valpurgiei clasică și romantică (12 conferințe, Dornach 1916/19), GA 273.
  35. „Coboară deci! Aș putea la fel de bine spune: urcă!”: „Faust” II, Actul întâi, Galerie întunecată, versul 6275.
  36. „În Nimicul tău eu sper să găsesc totul!”: „Faust” II, Actul întâi, Galerie întunecată, versul 6256.
  37. lăcașe ale Oracolelor, despre care v-am vorbit ultima oară: Conferința din 28 decembrie 1908, de la care s-au păstrat doar scurte notițe, din care reiese că s-a vorbit despre Misteriile Atlantidei.
  38. „Mârlanii nu-l adulmecă pe Dracu nici dacă i-ar gâdila la gâlci!”: „Faust” partea I, Pivnița lui Auerbach din Leipzig, versul 2181.
  39. conferința despre „Interiorul Pământului”: Rudolf Steiner a dezbătut această temă în diverse locuri în anul 1906, prima dată la Berlin pe 16 aprilie 1906 cu ocazia erupției Vezuviului. Vezi Impulsurile de la originea Științei spiritului, GA 96.
  40. penultima dintre conferințele noastre: Se referă la conferința din 21 decembrie 1908, a unsprezecea din acest volum.
  41. În urmă cu două săptămâni: Vezi nota anterioară.
  42. Chiar și într-o conferință publică: Vezi nota 33.
  43. într-una dintre conferințele de Ramură ținute aici în această iarnă: Se referă la conferința a opta din acest volum.
  44. „De nu veți fi precum pruncii…”: Matei 18, 3.
  45. Dintr-o conferință ținută aici despre problemele mai complicate ale reîncorporării: Conferința din 28 decembrie 1908. Nu există nicio stenogramă, deoarece la această conferință nu s-a permis luarea de notițe. Din câteva puncte consemnate ulterior din memorie de către un participant, reiese însă că a fost vorba despre aceleași expuneri făcute și în alte locuri imediat după aceea. Acestea au fost rezumate în Principiul economiei spirituale, GA 109.
  46. povestirea țesută în jurul lui Noe: Cartea 1 a lui Moise, cap. 6.
  47. ora amintită deja la început: Vezi nota 45.
  48. Irineus, 177/78, episcop de Lyon, de copil a mai apucat să audă el însuși predicile episcopului și martirului Polycarp, care, ca și Papias, trecea drept un discipol al apostolilor. Vezi aici la J.P. Migne fragmentul 12 din „Patrologia Graeca”, Vol. 7, pag. 1227. Irineus, în opera sa „Adversus haereses”, care îi combătea pe gnostici, desemna succesiunea neîntreruptă a apostolilor și episcopilor (succesiunea apostolică) drept garanție pentru adevărul învățăturii creștine.
  49. Papias, născut în jurul anului 70 d.Chr., episcop de Hieropolis din Frigia, probabil un auditor al apostolului Ioan, însoțitor al lui Polycarp.
  50. Augustin, 354–430. Citatul este o redare liberă din Contr. epist. Manich. 5. Textual, acesta sună astfel: „Evangelio non crederem, nisi me ecclesiae commoveret auctoritas”. Citat după Otto Willmann, „Geschichte des Idealismus” (Istoria idealismului), vol. I, Braunschweig 1896, pag. 256.
  51. Heliand: „Altsächsische Evangelien-Harmonie” (Veche armonie evanghelică saxonă). Autorul este necunoscut, probabil un preot erudit din școala Fulda.
  52. Căci corpul astral al omului: Această frază n-a fost înregistrată ca atare, ea sună diferit în diferite notări. S-a ales versiunea cea mai potrivită sensului.
  53. Francisc de Assisi, 1182–1226.
  54. Elisabeta de Turingia, 1207–1231.
  55. Meister Eckhart, în jur de 1260–1327.
  56. Johannes Tauler, 1300–1361.
  57. „Acesta este trupul meu și acesta este sângele meu... ”: Matei 26, 26 și 28.
  58. Nikolaus Kopernikus, 1473–1543.
  59. Giordano Bruno, 1548–1600.
  60. Ernst Haeckel, 1834–1919.
  61. Charles Darwin, 1809–1882.
  62. Emil Du Bois-Reymond, 1815–1896.
  63. Thomas Henry Huxley, 1825–1895.
  64. David Friedrich Strauss, 1808–1874.
  65. „Dumnezeu nu se lasă batjocorit! Ceea ce tu ai semănat, aceea trebuie să și culegi”: Gal. 6, 7.
  66. „În dureri îți vei naște copiii!”: Cartea întâi a lui Moise 3, 16.
  67. „Ehjeh asher ehjeh”: adică „Eu sunt Eu sunt-ul”, Cartea a 2-a a lui Moise 3, 14.
  68. „Mai bine un cerșetor pe Pământ”: Homer „Odiseea”, Cântul XI, 489–491.
  69. „Voi veți fi luminați cu noul Spirit”: Vezi de ex. Marcu 13, 11 și Ioan 14,26.
  70. Meister Eckhart a rostit acest frumos cuvânt: Textual: „Căci dacă aș fi un rege, dar eu însumi nu aș ști aceasta, atunci n-aș mai fi niciun rege”; Meister Eckhart, „Deutsche Predigten und Traktate” (Predici și tratate germane), ed. și trad. din latină de Josef Quint, München 1963, Zürich 1979, pag. 323, predica 36 „Scitote, quia prope est regnum dei (Luca 21,31)”.
  71. Dacă domnii erudiți ne spun că ceea ce afirmă orientaliștii despre Buddha, cum că el s-ar fi prăpădit din cauza unui consum prea mare de carne de porc: Rudolf Steiner se referă aici la H.P. Blavatsky, „Doctrina ocultă”, vol. 3.
  72. Dacă însă, pe de altă parte, nouă ni se spune că nimeni nu ar putea înțelege că Ioan ar fi primit Apocalipsa sub fulger și tunet pe insula Patmos: Acest pasaj se referă la respingerea de către H.P. Blavatsky a acestui fapt ocult în cartea sa „Doctrina ocultă”, vol. 3.
  73. că corpul astral al lui Buddha a fost păstrat și încorporat mai târziu lui Shankaracharya: Rudolf Steiner se referă aici din nou la „Doctrina ocultă” a lui H.P. Blavatsky, vol. 3, cap. XLIII, Secretul lui Buddha.
  74. Shankaracharya, 788-820 d.Ch. Reformator al Vedelor și al științei vechi indiene.
  75. conferința despre natura temperamentelor: Berlin, 4 martie 1909, în GA 57, vezi nota care urmează. Comp. și „Taina temperamentelor omenești”, Basel 1975.
  76. animal… suflet-grup: Vezi aici și conferința de la Berlin din 23 ianuarie 1908 „Sufletul animalelor în lumina Științei spirituale”, conferința a 8-a, în Cunoașterea sufletului și a spiritului, GA 56.
  77. Și Dumnezeu a suflat... omului Nephesch-ul: Cartea întâi a lui Moise 2, 7.
  78. vorbele lui Homer, care spune despre Andromaca: Iliada, cântul 6, versul 484.
  79. cercetările din Cronica Akasha: În loc de „Cronica Akasha” ca mai înainte; completare a editorului pentru ediția a 3-a, conform sensului.
  80. o anumită literatură: Se referă la o bibliografie a Societății teosofice de la acea vreme.


AcasăLucrări OnlineIndex GA107PrecedentaUrmătoarea