Rudolf Steiner
ISTORIE OCULTĂ
Considerații esoterice ale legăturilor karmice dintre personalități și evenimente ale istoriei lumii
GA 126
Șase conferințe ținute la Stuttgart, din 27 decembrie 1910 până pe 1 ianuarie 1911
Traducere: Delia Popescu
Traducere după
RUDOLF STEINER,
Okkulte Geschichte
Esoterische Betrachtungen karmischer Zusammenhänge von Personlichkeiten und Ereignissen der Weltgeschichte
GA 126
1992. Rudolf Steiner Verlag, Dornach/Schweiz
După stenograme nerevizuite de către conferențiar, editate de către Colectivul de administrare a operelor postume ale lui Rudolf Steiner
Toate drepturile pentru traducerea în limba română sunt rezervate
Editurii UNIVERS ENCICLOPEDIC
București 2022
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României
STEINER, RUDOLF
Istorie ocultă / Rudolf Steiner; trad.: Delia Popescu.
— București: Univers Enciclopedic Gold, 2022
ISBN 978-606-096-163-5
I. I. Popescu, Delia (trad.)
14
|
UNIVERS ENCICLOPEDIC BOOKS
UNIVERS ENCICLOPEDIC INIȚIERI
Str. Luigi Cazzavillan nr. 17, sector 1, București, 010784
e-mail: difuzare@universenciclopedic.ro
www.universenciclopedic.ro
Societatea Antroposofică din România
Strada Vișinilor nr. 17, sector 2, București
www.antroposofie.ro
email: secretariat@antroposofie.ro
COPERTA IV
Individualităţile ca instrumente ale fluxului continuu al dezvoltării umane. Alexandru şi Hypatia / Fapta fecioarei din Orleans. Scotus Erigena. Gilgamesh şi Eabani / Modificarea cursului
încarnării prin intervenţia forţelor spirituale. Aristotel. Catharsisul prin frică şi milă / Limbajul primordial. Clădiri de cult bazate pe măsurătorile cerului şi ale omului. Misiunea terestră
a babilonienilor. Cultura misterială caldeeană. Iulian Apostatul / Catastrofa atlanteană şi impulsurile anului 1250. Cicluri ascendente şi descendente în istoria omenirii. Copernic. Oberlin/
Cultura babiloniană. Arta, filosofia şi caracterul popular al grecilor. Individualitatea lui Novalis
CUPRINS
- CONFERINȚA I — Stuttgart, 27 decembrie 1910
- Modul insuficient de considerare istorică obișnuită a evenimentelor. Profunzimile evenimentelor istorice se revelează în mituri. Influența ființelor superioare din lumea spirituală
exercitată prin oameni fizici. Individualități ca instrumente ale fluxului continuu al evoluției omenirii. Semnificația simbolică a anumitor evenimente. Proiecții pe planul fizic a celor
anterior spirituale. Alexandria și Hypatia
- CONFERINȚA a II-a — Stuttgart, 28 decembrie 1910
- Intervenția forțelor suprasensibile mai înalte prin fapta Fecioarei din Orleans, care a făcut posibilă interacțiunea individualităților popoarelor europene și a dat noii istorii un alt chip.
Scotus Erigena. Fundamentele oculte aflate în spatele staturilor lui Gilgamesh și Eabani. Imaginea centaurului.
- CONFERINȚA a III-a — Stuttgart, 29 decembrie 1910
- Modificarea decurgerii încarnării prin intervenția forțelor spirituale din Ierarhiile superioare. Legitatea din contextul karmei individuale și a influenței altor lumi. Deosebirea dintre
obiectivitatea unei revelații și conținutul conștienței. Coborârea culturii bazate pe clarvedere la cea pur personală. Urzirea Eului în Eu. Aristotel. Hypatia. Catarsisul prin teamă și
compasiune.
- CONFERINȚA a IV-a — Stuttgart, 30 decembrie 1910
- În epoca noastră începe o reînălțare la culturile clarvăzătoare. Limbajul primordial în legătura sa dintre gând și structura sunetului. Ecoul acestuia în limba sumeriană. Clădirile de cult
pe baza măsurilor cerești și a măsurilor omenești. Misiunea pe Pământ a babilonienilor. În clădirea turnului babilonian avem simbolul faptului că oamenii au fost limitați la propria lor
personalitate. Cultura misterială caldeeană; tehnica cifrelor. Exprimarea aspectului pur uman în cultura greacă. Iulian Apostatul.
- CONFERINȚA a V-a — Stuttgart, 31 decembrie 1910
- Legătura dintre personalitățile istorice individuale și firele individuale ale întregii evoluții a omenirii. Revărsarea pe parcursul culturilor succesive a spiritelor din Ierarhia următoare
în sufletele omenești. Spiritele formei se revelează în lumea simțurilor prin formele din natură și acționează astfel asupra oamenilor. Puncte nodale ale evoluției; legătura lor cu poziția și
deplasarea Pământului față de corpurile cerești învecinate, cu poziția axei Pământului față de axa eclipticii. Catastrofa atlanteană și impulsurile anului 1250. Cicluri ascendente și
descendente în istoria omenirii; influențele catastrofale din natură legate de acestea și revoluționările spiritelor și sufletelor oamenilor legate de ele. Fluxul și refluxul lor;
intersectarea legității lor de către alte curente puternice; diferențierea prin raporturi speciale. Copernic. Oberlin.
- CONFERINȚA a VI-a — Stuttgart, 1 ianuarie 1911
- Pregătirea omenescului pur ce se exprimă în arta greacă prin cultura babiloniană precedentă și esența misterială a timpurilor preistorice. Ceea ce a devenit aici conținut sufletesc, urzire a
Eului în Eu, a fost la început adus în suflete în sfintele lăcașuri ale templelor de către entitățile superioare și și-a viețuit manifestarea în arta, filosofia și caracterul poporului
grecesc; în entuziasmul înflăcărat cu care s-au opus eroii greci perșilor. În decursul timpului curentul unitar de înțelepciune se descompune în curente separate; interesele vieții de stat,
întrebări privitoare la utilitatea vieții omenești dobândesc supremația în cultura ce decade treptat. În stoicism, epicurism, scepticism, omul este lăsat în seama propriului său suflet. În
neoplatonism omul individual se străduiește din nou înspre adevăr prin înălțarea mistică. Aceasta se fragmentează, până când în 1250 începe o nouă inspirație pentru omenire, care aduce
problema adevărului pe primul loc, fără să-l separe de ceea ce este bun și practic. Aceasta se risipesc abia începând din secolul XVI; la poarta de intrare în noua perioadă de decădere, se
află Kant. – Presimțiri ale reînălțării din instinctele poporului. Fiii zeilor din perioada pre-elenă și înțelepții din perioada elenă; la evrei, trecerea de la Patriarhi la profeți; sfinți ai
popoarelor post-elene, care se înalță din nou în spiritual prin ceea ce trăiește în fizic. Modul în care trece ceva anterior în ceva ulterior îl vedem la individualitatea lui Novalis.
Note: Relativ la această ediție / Referitoare la text
AcasăIndex
GALucrări OnlineUrmătoarea