Biblioteca antroposofică

CăutareIndex GALucrări OnlineUrmătoarea

Rudolf Steiner

MISIUNEA LUI MIHAIL
Revelația tainelor entității umane

GA 194

COLECȚIA INIȚIERI
Seria Biblioteca antroposofică

Coordonatorul colecției: biolog dr. PETRE PAPACOSTEA
Redactor: MARIA STANCIU
Tehnoredactor: DOMNICA VASILACHE, OFELIA COŞMAN
Concepția grafică a copertei: VENIAMIN & VENIAMIN

ISBN 973-9436-87-0

Societatea antroposofică din România
Strada Vișinilor nr. 17, sector 2, București
www.antroposofie.ro

---

COPERTA IV

„În vechime, misiunea lui Mihail a fost aceea de a trezi starea de conştiență a omului la procesul prin care Spiritul se manifestă pretutindeni în materia care este, de fapt, numai o formă exterioară a Sa. În timpuri străvechi Cuvântul trăia în mod duhovnicesc, dar «el s-a făcut trup şi s-a sălăşluit printre noi». În prezent, în conştiența omului trebuie să se instaleze forța care-i permite să vadă cum omul preia ceea ce s-a unit din lumile spirituale, prin impulsul hristic, cu Pământul şi care trebuie să se unească cu omul, pentru ca acesta să nu se distrugă o dată cu Pământul. Omul fizic trebuie să preia spiritualul nu numai în capul său, ci să se pătrundă integral cu spiritualitate. Aceasta nu se poate face fără impulsul hristic, dar este necesară şi interpretarea acestuia prin impulsul mihailic. Atunci, cuvintelor evanghelistului li se vor adăuga următoarele: Va trebui să vină timpul în care carnea va redeveni cuvânt şi va învăța să sălăşluiască în Împărăția Cuvântului.”

Rudolf Steiner

---

CUPRINS

Treptele adevărului (biolog dr. Petre Papacostea)

În legătură cu publicarea conferințelor lui Rudolf Steiner

CONFERINȚA I — Dornach, 21 noiembrie 1919

Puterea mihailică şi misiunea mihailică în cultura prezentului. Opoziția dintre dezvoltarea capului şi restul organismului. Importanța treimii şi a doimii cu privire la înțelegerea lumii şi a omului. Eliminarea trihotomiei la Conciliul de la Constantinopol, în 869. Impulsul hristic ca impuls al echilibrului între luciferic şi ahrimanic.

CONFERINȚA a II-a — Dornach, 22 noiembrie 1919

Involuția capului, evoluția ascendentă a restului organismului. Revelații precreştine: prin intermediul capului ca revelații ale zilei (Lucifer), prin intermediul restului organismului ca revelații ale nopții (Iahve). Mihail ca față a lui Iahve şi transformarea lui dintr-un spirit al nopții într-un spirit al zilei. Sarcina lui Mihail în trecut şi în viitor: întruparea Cuvântului în carne, spiritualizarea cărnii.

CONFERINȚA a III-a — Dornach, 23 noiembrie 1919

Acțiuni luciferice şi ahrimanice în domeniile fizic şi sufletesc în legătură cu dezvoltarea capului şi a restului organismului. Gândirea mihailică, concepție spirituală despre om şi Pământ, de exemplu, prin conceptul real al evoluției: există nu numai evoluție ascendentă, ci şi evoluție descendentă; tot astfel, în artă, nu există în realitate numai frumusețe unilaterală, ci lupta dintre frumos si urât.

CONFERINȚA a IV-a — Dornach, 28 noiembrie 1919

Misteriul de pe Golgota, centru de greutate al evoluției Pământului. Pregătirea lui prin gândirea greacă ca ultim lăstar al vechii culturi a Misteriilor. Scolastica medievală, continuatoarea gândirii greceşti şi mijloc de înțelegere a Misteriului de pe Golgota. Timpul de pregătire pentru o nouă cultură a Misteriilor cu începere din secolul al XV-lea. Impregnarea inimii cu impulsul hristic, pentru a crea starea de echilibru între impulsul luciferic care influențează organizația capului şi cel ahrimanic care acționează în organizația membrelor.

CONFERINȚA a V-a — Dornach, 29 noiembrie 1919

Deosebirea dintre predispozițiile sufleteşti în diferitele epoci ale evoluției umanității. Problema necesității naturale şi a libertății. Dezvoltarea conceptului de Dumnezeu între secolele al IV-lea şi al XVI-lea. Fapta mihailică şi influența mihailică ca pol opus influenței ahrimanice. Necesitatea impulsului hristic.

CONFERINȚA a VI-a — Dornach, 30 noiembrie 1919

Modul de implicare a omului, ca om-cap şi ca rest al organismului uman, în evoluția postatlanteană. Vechea cultură Yoga (proces sufletesc aerian) şi noua voință Yoga (proces sufletesc luminos). Obținerea unei ştiințe noi despre preexistență, în calitate de cultură mihailică a viitorului.

CONFERINȚA a VII-a — Dornach, 6 decembrie 1919

Sistemele cap, torace, membre şi legătura lor cu gândirea, afectivitatea şi voința. Întrețeserea lumii elementare în destinul omului prin revenirea ritmică a unor întâmplări în sfera afectelor. Interacțiunea evenimentelor care se petrec în sistemul membrelor cu ambianța spirituală; reverberația lor în viețile pământene următoare. Importanța acestor reveniri periodice ale evenimentelor pentru pedagogie. Moduri moderne de a gândi istoria şi Misteriul de pe Golgota. Evoluția descendentă a Pământului şi evoluția viitoare a umanității.

CONFERINȚA a VIII-a — Dornach, 7 decembrie 1919

Dezvoltarea culturii începând din secolul al XV-lea. Omul şi ambianța. Fenomenul amintirii, confruntare a omului cu întregul Univers. Lipsa de concordanță dintre om şi regnurile naturale şi absența lui din cunoaşterea ştiințelor naturale actuale. Inutilitatea gândirii în ştiințele naturale pentru reconstrucția socială.

CONFERINȚA a IX-a — Dornach, 12 decembrie 1919

Construcția de la Dornach. Dualismul în viață şi filosofie, care trebuie să fie înlocuit cu treimea Lucifer-Hristos-Ahriman. Principiul metamorfozei în legătură cu evoluția şi involuția, ilustrat cu exemplul formei coloanelor din clădirea de la Dornach.

CONFERINȚA a X-a — Dornach, 13 decembrie 1919

Stilurile arhitecturale, expresie a evoluției umanității: templul grec, domul gotic, templul Graalului, clădirea de la Dornach.

CONFERINȚA a XI-a — Dornach, 14 decembrie 1919

Degenerarea şi amurgul culturii noastre. Izbucnirea războiului din 1914. Suprimarea timpului prin gândirea şi simțirea retrospectivă ca o pregătire pentru pătrunderea în lumea spirituală. Natura gândirii şi voinței în legătură cu necesitatea şi libertatea. Intervenția unor forțe spirituale în lumea fizică în legătură cu forțele de moarte ale capului şi forțele vitale ale restului organismului. Acțiunea forțelor suprasensibile ale lui Goethe, în trei etape, în cultura noastră pământeană actuală.

CONFERINȚA a XII-a — Dornach, 15 decembrie 1919

Interacționarea haotică actuală a spiritului, statului şi economiei. Originea vieții spiritului, a dreptului şi a economiei în vechile Misterii ale luminii, spațiului, Pământului. Primele începuturi ale vieții libere a spiritului şi a dreptului în Europa Centrală, la Goethe şi Wilhelm von Humboldt. Revărsarea curentului vieții spiritului în abisul minciunii (Ahriman), a vieții dreptului în abisul egoismului (Lucifer), a vieții economice în boala şi moartea culturii (Asuras). Pentru salvarea de la distrugere a culturii euro-americane a prezentului este necesară întoarcerea spre tripartiția organismului social.

Note

DESENELE ȘI NOTAȚIILE LA TABLĂ

AcasăIndex GALucrări OnlineUrmătoarea