Biblioteca antroposofică

CăutareLucrări OnlineIndex GA240PrecedentaUrmătoarea
Corecturi

Rudolf Steiner

CONSIDERAȚII ESOTERICE ASUPRA LEGĂTURILOR KARMICE
VOLUMUL VI

GA 240

NOTE

Sursele folosite: Conferințele au fost stenografiate. Textul tipărit se bazează pe transpunerile în text clar, așa cum au fost făcute de stenografii respectivi. Stenogramele au fost luate la Berna, Torquay și Londra de către stenografa de profesie Helene Finckh, care a notat, ca stenografă oficială, majoritatea conferințelor lui Rudolf Steiner, începând din 1916. Stenogramele ei pot fi considerate foarte demne de încredere și fidele. La Berna a stenografiat Rudolf Hahn, la Arnheim Walter Vegelahn. Stenografii de la Zürich și Stuttgart nu sunt cunoscuți. Din notele stenografice originale s-au păstrat doar cele ale Helenei Finckh.

Titlurile intermediare nu provin de la Rudolf Steiner, ci, în cea mai mare parte, de la volumele separate editate de Marie Steiner în anii treizeci și patruzeci (vezi mai jos).

Acele expuneri care se referă la Societatea Antroposofică întemeiată din nou în 1923 sunt cuprinse în cea mai mare parte și în GA 260a (Constituirea Societății Antroposofice Generale și a Școlii Superioare Libere pentru Știință Spirituală. Reconstruirea Goetheanumului – «Die Konstitution der Allgemeinen Anthroposophischen Gesellschaft und der Freien Hochschule für Geisteswissenschaft. Der Wiederbau des Goetheanum»). Finalul primei conferințe din 24 august 1924 e tipărit numai în volumul 260a.

Referitor la desenele de pe tablă: Desenele originale de pe tablă și notațiile originale la desenele de pe tablă ale lui Rudolf Steiner din cadrul acestor conferințe s-au păstrat, deoarece pe atunci tablele se acopereau cu hârtie neagră. Ele se află, drept completări la conferințe, în volumul XVI al seriei Rudolf Steiner, desene la tablă referitoare la conferințe («Rudolf Steiner, Wandtafelzeichnungen zum Vortragswerk»), reproduse la dimensiuni micșorate. Forma sub care au fost inserate în text desenele în edițiile anterioare a fost păstrată și în această ediție. Asupra originalelor corespunzătoare de pe tablă s-a atras atenția în locurile respective din text prin observații marginale.

Ediții separate:
1) Berna, 25 ianuarie, 16 aprilie 1924: Poarta Lunii și poarta Soarelui. Acțiunea individualității în devenirea istorică (Das Tor des Mondes und das Tor der Sonne. Das Wirken der Individualität im geschichtlichen Werden), Dornach 1940, 1970, 1982
2) Stuttgart, 6 februarie 1924: Semnificația corpurilor cerești din jurul Pământului pentru viața și existența omului (Die Bedeutung der die Erde umgebenden Himmelskörper für das Leben und Dasein des Menschen), Dornach 1940
3) Stuttgart, 1 iunie 1924: Trăiri compensatoare după moarte. Imaginile negative ale vieții (Ausgleichserlebnisse nach dem Tode. Die negativen Bilder des Lebens), Dornach 1940
4) Arnheim, 18-20 iulie 1924: Karma Societății Antroposofice și conținutul Mișcării antroposofice (Das Karma der Anthroposophische Gesellschaft und der Inhalt der anthroposophischen Bewegung), Dornach 1940
5) Torquay, 12, 14, 21 august 1924: Aprofundarea creștinismului prin puterile solare ale lui Mihael (Die Vertiefung des Christentums durch die Sonnenkräfte Michaels), Dornach 1950
6) Londra, 24, 24, 27 august 1924: Considerații esoterice asupra karmei în omul individual și în evoluția omenirii (Esoterische Betrachtungen über das Karma im einzelnen Menschen und in der Menschheits-Entwickelung), Dornach 1936.


Note referitoare la text

Operele lui Rudolf Steiner din cadrul ediției Operelor Complete (GA) vor fi însoțite la note de indicele bibliografic corespunzător.

  1. poemul Vedelor: Cele mai vechi mărturii ale literaturii hinduse (cântece, maxime, ritualuri).
  2. filosofia Vedanta: Cunoscută și sub numele de Upanishade: lucrări de filosofie speculativă ale Școlii brahmanice.
  3. pentru aceasta am încercat noi să dăm impulsurile prin Congresul de Crăciun de la Goetheanum: Vezi în acest sens Congresul de Crăciun pentru întemeierea Societății Antroposofice Generale. Punerea Pietrei fundamentale, Conferințe și Cuvântări, Discutarea Statutului, din 24 decembrie 1923 până la 1 ianuarie 1924 («Die Weihnachtstagung zur Begründung der Allgemeinen Anthroposophischen Gesellschaft. Grundsteinlegung, Vorträge und Ansprachen, Statutenberatung vom 24 December 1923 bis 1 Ianuar 1924»), GA 260.
  4. Foaia informativă: Primul număr al publicației «Foaie informativă» sau «Foaie de comunicări»: «Ce se întâmplă în Societatea Antroposofică. Știri pentru membri» a apărut la 13 ianuarie 1924. Publicația apare ca supliment al săptămânalului «Das Goetheanum», fondat în 1921.
  5. După ce eu în 1912... am predat ... conducerea personală: Când, în 1912/13 a avut loc separarea de Theosophical Society (Adyar), în cadrul căreia Rudolf Steiner fusese secretar general al Secției Germane, el nu și-a asumat nici o funcție de conducere în cadrul Societății Antroposofice nou întemeiate.
  6. că... în sânul Societății Antroposofice apăruseră tot felul de inițiative: Vezi, în acest sens, volumul Formarea Societății Antroposofice («Anthroposophische Gemeinschaftsbildung»), GA 257, precum și Constituirea Societății Antroposofice Generale și a Școlii Superioare Libere de Știință Spirituală («Die Konstitution der Allgemeinen Anthroposophischen Gesellschaft und der Freien Hochschule für Geisteswissenschaft»), GA 260a.
  7. formularea săptămânală a unor teze călăuzitoare: Vezi Teze antroposofice («Anthroposophische Leitsätze») (1924/25), GA 26.
  8. Eu am subliniat ... de la Goetheanum din Dornach cum trebuie să fie concepută această Comunitate pentru Reînnoire Creștină în raport cu Societatea Antroposofică: Vezi în acest sens conferința din 30 decembrie 1922 în Raportul lumii astrelor cu omul și al omului cu lumea astrelor («Das Verhältnis der Sternenwelt zum Menschen und des Menschen zur Sternenwelt»), GA 219.
  9. adversități ș.a.: Comp. nota 6.
  10. Titlul era: «Exerciții practice cu privire la karmă» («Praktische Karma-Übungen»): Conferința din 20 octombrie  1902 cu ocazia adunării generale de constituire a Secției Germane a Societății Teosofice. De la această conferință nu există nici o stenogramă.
  11. Harun al Rashid, 786-809, calif al Bagdadului.
    Carol cel Mare, 742-814.
  12. Francis Baco de Verulam, 1561-1626, om politic și filosof englez.
  13. Ian Amos Comenius, 1592-1670, pedagog, filosof, teolog, întemeietorul educației moderne, episcop al Comunității Fraților Moravi. – «Pansophiae prodromus», Oxford 1631.
  14. Conrad Ferdinand Meyer, 1825-1898. «Sfântul», nuvelă, Leipzig 1880; «Jürg Jenatsch», o povestire dintr-un canton elvețian, Leipzig 1876.
  15. Thomas Becket, 1118-1170, arhiepiscop. A fost asasinat în fața altarului catedralei din Canterbury la 29 decembrie 1170.
  16. Johann Heinrich Pestalozzi, 1745-1827, pedagog elvețian.
  17. Foaia de comunicări: Vezi nota 4.
  18. există niște vechi imagini: De ex. pe plafonul pictat al bisericii romanice din Zillis (Cantonul Grison) apare figura lui Ilie în spatele lui Ioan Botezătorul.
  19. De aceea... a trebuit să dăm Societății un caracter absolut public: Vezi nota 3, acolo în special paginile 38 și 46, 1963.
  20. Noi am avut și înainte în Societatea Teosofică asemenea principii:
    1. A forma sâmburele unei frății generale a omenirii, fără deosebire de credință, națiune, stare socială, sex.
    2. A cultiva cunoașterea sâmburelui de adevăr al tuturor religiilor.
    3. A cerceta puterile spirituale mai profunde care zac în stare latentă în natura umană și în restul lumii.
  21. liniile călăuzitoare... sub formă de teze: Teze Antroposofice («Anthroposophische Leitsätze») (1924/25), GA 26.
  22. opoziție care lucrează sistematic, în deplină conștiență, organizat: În anul 1922, activității lui Rudolf Steiner de prezentare a unor conferințe publice în Germania i s-a pus capăt prin acțiuni perturbatoare sistematice. Comp. Louis M. J. Werbeck, «O opoziție ca fenomen de decădere a culturii» («Eine Gegnerschaft als Kultur-Verfallserscheinung»), 2 volume, Stuttgart 1924.
  23. Dr. Kolisko: Dr. med. Eugen Kolisko, 1893-1939, până în 1920 profesor și medic școlar la Școala Liberă Waldorf din Stuttgart, între 1923-35, în conducerea al Secției Germane a Societății.
  24. Gotthold Ephraim Lessing, 1729-1781. «Educarea neamului omenesc» («Die Erziehung des Menschengeschlechts»), 1780.
  25. când noi... am întreprins: Întemeierea Secției Germane a Societății Teosofice, cu Rudolf Steiner ca secretar general, a avut loc în octombrie 1902.
  26. Carol Martell, aproximativ 688-741; bătălia de la Tours și Poitiers, 732.
  27. când el... nu scrie despre Haeckel condamnându-l: Comp. «Haeckel și dușmanii săi» («Haeckel und seine Gegner»), în volumul Baze metodice ale antroposofiei din 1884 până în 1901. Culegere de articole în domeniul filosofiei, științelor naturii, esteticii și științei sufletului («Metodische Grundlagen der Anthroposophie 1884 bis 1901. Gesammelte Aufsätze zur Philosophie, Naturwissenschaft, Ästetik und Seelenkunde»), GA 30, p. 152 și urm.
  28. Giuseppe Garibaldi, 1807-1882. Viața sa este descrisă, ținându-se seama de spusele lui Rudolf Steiner, în cartea lui M. J. Krück von Poturzyn «Garibaldi. O biografie» «Garibaldi. Eine Biographie»), ediția a 2-a, Stuttgart 1964.
  29. Victor Emmanuel: Victor Emmanuel II, 1820-1878. Din 1861, rege al Italiei.
  30. Cavour: Contele Camillo Benso di Cavour, 1810-1861, om de stat, ministru.
    Giuseppe Mazzini, 1805-1872, republican radical, și-a petrecut o mare parte din viață în exil.
  31. profesor de geometrie: Georg Kosak, 1836-1914. Profesor la Școala Reală Superioară din Wiener-Neustadt. Vezi capitolul II din Cursul vieții mele («Mein Lebensgang») (1923-25), GA 28.
  32. Byron: George Noël Gordon Byron, 1788-1834.
  33. palladium: Vezi în acest sens Pietre de construcție pentru o cunoaștere a Misteriului de pe Golgotha. Metamorfoză cosmică și umană («Bausteine zu einer Erkenntnis des Mysterium von Golgatha. Kosmische und menschliche Metamorphose»), GA 175.
  34. Karl Marx, 1818-1883.
  35. Friedrich Engels, 1820-1895, politician și scriitor socialist, prietenul, tovarășul de luptă și sprijinitorul lui Karl Marx de-a lungul întregii vieți.
  36. Muawija: calif între 661-680. A mutat capitala de la Medina la Damasc.
  37. Woodrow Wilson, 1856-1924, președinte al Statelor Unite între 1913-1921.
  38. în celebrele Paisprezece Puncte: programul lui Wilson pentru pace după Primul Război Mondial. Proclamat pentru prima dată într-un mesaj la Congresului american la 8 ianuarie 1918.
  39. ceea ce pe vremuri, în 1902, cu ocazia întemeierii Secției Germane: Vezi nota 25.
  40. Dr. Unger: Dr.-ing. Carl Unger, 1878-1929, personalitate conducătoare din sânul Mișcării antroposofice de la Stuttgart începând din 1905. Orator și scriitor, deținător a numeroase funcții în cadrul vieții Societății. În 1929 a fost ucis de un bolnav mintal.
  41. personajele misteriilor mele: Vezi «Patru drame-misterii» («Vier Mysteriendramen» (1910-13), GA 14: Poarta inițierii, Încercarea sufletului, Păzitorul Pragului, Trezirea sufletelor.
  42. A existat o personalitate: Călugărul capucin de odinioară, mai târziu profesor de filosofie, Gideon Spicker (1840-1912). Comp. Considerații esoterice... volumul IV («Esoterische Betrachtungen... »), GA 238, 1974, p. 108.
  43. Friedrich Schiller, 1759-1805.
  44. Johann Wolfgang Goethe, 1749-1832.
  45. Heinrich Heine, 1797-1856.
  46. Quetzalcoatl, Taotl, ș.a.m.d.: Zeități mexicane aztece. Comp. Rudolf Steiner, «Istorie cosmică și umană» (Kosmische und menschliche Geschichte»), volumul II: Impulsuri lăuntrice ale evoluției omenirii («Innere Entwicklungsimpulse der Menschheit»), GA 171.
  47. Eliphas Lévi, pseudonim al lui Alphonse Louis Constant, 1810-1875. Autor a numeroase lucrări de ocultism («Dogmă și ritual al înaltei magii» – «Dogme et rituel de la haute magie» ș.a.).
  48. ciclurile, așa cum au fost anunțate atunci, la Crăciun: Comp. Congresul de Crăciun pentru întemeierea Societății Antroposofice Generale 1923/24 («Die Weihnachtstagung zur Begründung der Allgemeinen Anthroposophischen Gesellschaft 1923/24»), GA 260, 1963, p. 38 și urm.
  49. tot felul de inițiative: Despre numeroasele inițiative din cercul Societății și despre pericolele legate de acestea vorbește Rudolf Steiner la începutul anului 1923 în conferințele intitulate Formarea Societății Antroposofice («Anthroposophische Gemeinschaftsbildung»), GA 257, în special în conferința din 23 ianuarie 1923.
  50. Pedro de Compostella. Autor al scrierii «De consolatione rationis» (mijlocul secolului al 12-lea). Comp. și nota de la p. 92 în volumul «Considerații esoterice... » («Esoterische Betrachtungen... »), volumul III, GA 237.
  51. Bernardus de Chartres: Bernardus Carnotensis, mort aproximativ în 1130.
    Bernardus Sylvestris: Bernhard de Tours, mort aproximativ în 1150.
    John Salisbury: Mort. în 1180 ca episcop de Chartres.
    Alanus ab Insulis, aproximativ 1128-1201.
  52. Ordinul Cistercienilor: Întemeiat în 1098 de benedictinul Robert de Citeaux (la Dijon).
  53. Dominicani: Ordinul Dominicanilor a fost întemeiat de preotul spaniol Dominicus (1170-1221).
  54. și acel poet: Henri d’Andeli (secolul al 13-lea). Poemul «Bătălia celor VII arte» («La Bataille des VII arts») a fost creat aproximativ în 1236. Comp. Karl Heyer, «Minunea de la Chartres» («Das Wunder von Chartres»), Basel 1926.
  55. Brunetto Latini, aproximativ 1220-1294.
    Dante Alighieri, 1265-1321. «Divina Commedia» a apărut pentru prima dată în 1472.
  56. Marie Eugenie delle Grazie, 1864-1931, poetă austriacă.
  57. am avut o discuție remarcabilă: Cu prof. Wilhelm Neumann, preot din Ordinul Cistercienilor. Comp. Cursul vieții mele («Mein Lebensgang») (1923-25), GA 28, 1982, p. 125 și urm.
  58. prin populația hindusă, persană, arabă și chaldeo-egipteană: În edițiile anterioare, în loc de „persană” era „chineză”. Aceasta ar putea fi o greșeală de transcriere. Poate avea sens doar „persană”.
  59. Apoi începe... domnia lui Mihael: Epoca lui Mihael este socotită din 1879 până prin 2300. Ceilalți Arhangheli au domnit, conform unei însemnări dintr-un carnet de notițe al lui Rudolf Steiner referitoare la ciclul de conferințe Căi adevărate și false în investigația spirituală («Das Initiaten-Bewußtsein»), Torquay 1924, GA 243:
  60. campaniile lui Alexandru cel Mare, 356-323 î. Chr. Câmpul campaniilor sale s-a întins din Grecia, trecând prin Egipt, Asia Mică și Asia de Sud-Vest până în India.
  61. atunci când înflorește... orașul Alexandria: Epoca de înflorire a Alexandriei a fost sub Ptolemei (secolele 3-1 î.Chr.).
  62. Aristoteles, 384-322 î. Chr.
  63. Scotus Erigena, adesea amintit de mine: aproximativ 810-877. Comp Rudolf Steiner, Enigmele filosofiei în istoria lor prezentată sub formă de compendiu («Die Rätsel der Philosophie in ihrer Gesichte als Umriß dargestellt») (1914), GA 18, precum și conferința din 2 iunie 1921 în Perspective ale evoluției omenirii, («Perspektiven der Menschheitsentwicklung»), GA 204.
  64. Vincenz Knauer, 1828-1894. «Problemele principale ale filosofiei în evoluția lor și rezolvarea lor parțială de la Thales până la Robert Hamerling. Prelegeri prezentate la Universitatea din Viena» («Die Hauptprobleme der Philosophie in ihrer Entwicklung und teilwesen Lösung von Thales bis Robert Hamerling. Vorlesungen, gehalten an der Wiener Universität»), Viena și Leipzig 1892.
  65. ultramontanism: (lat. ultra montes, dincolo de munți). Expresie pentru a desemna dependența catolicismului german în secolul al 19-lea de Roma.
  66. «Basmul despre Șarpele cel verde și frumoasa Floare de Crin» («Märchen von der grünen Schlange und der schönen Lilie»: Comp. Rudolf Steiner, Natura spirituală a lui Goethe în revelerea ei prin Faustul său și prin Basmul «despre Șarpele cel verde și frumoasa Floare de Crin» («Goethes Geistesart in ihrer Offenbarung durch seinen Faust und durch das Märchen „von der grünen Schlange und der schönen Lilie”») (1918), GA 22, precum și conferința din 8 iulie 1924 din Considerații esoterice... volumul III («Esoterische Betrachtungen... »), GA 237, 1975, p. 66 și urm.
  67. Poarta inițierii («Die Pforte der Einweihung»): vezi Rudolf Steiner «Patru drame-misterii» («Vier Mysteriendramen» (1910-13), GA 14, precum și Schițe, fragmente și paralipomene la cele «Patru drame-misterii» («Entwurfe, Fragmente und Paralipomena zu den «Vier Mysteriendramen»), GA 44.
  68. Maurice Maeterlinck, 1862-1949, poet, scriitor, deținător al Premiului Nobel. «Marele secret» («Le grand Secret») vrea să fie o privire de ansamblu asupra literaturii universale în domeniul științelor oculte de la Vede până în epoca modernă. Citatele au fost verificate cu ajutorul textului francez original (25. Tausend, Paris, 1929). Traducerea germană din care citează Rudolf Steiner nu i-a stat editorului la dispoziție. Citatele se găsesc la p. 9, 120 și 253 ale ediției menționate.
  69. Emanuel Swedenborg, 1688-1772.
  70. litera... ultima emanație a vieții spirituale: „Cuvântul literei este natural, căci în cele naturale ca fiind cele mai de jos se termină cele spirituale și cerești, pe ele se construiesc acestea, precum o casă pe fundația sa” (Swedenborg, Scrieri Teologice – Theologische Schriften, traducere și introducere de L. Brieger-Wasservogel, Jena 1904, p. 235).
  71. Friedrich Nietzsche, 1844-1900. «Antichristul», 1888; «Ecce Homo», 1888; «Voința de putere» (neterminată, a apărut postum în 1901). Comp. Rudolf Steiner, Friedrich Nietzsche, un luptător împotriva epocii sale («Friedrich Nietzsche, ein Kämpfer gegen seine Zeit»)(1895), GA 5.
  72. pictură... care în epoca dominicanilor a fixat... imaginea: De ex. de Benozzo Gozzoli la Muzeul Louvre din Paris, și Taddeo Gaddi la Santa Maria Novella din Florența.
  73. Averroës: Ibn Roshid, 1126-1198, celebru medic și filosof.
    Avicenna: Ibn Sina, 980-1037, medic și filosof.
  74. Collison: Harry Collison, 1868-1945. Avocat, pictor, scriitor, traducător al operelor lui Rudolf Steiner în engleză, din 1923 secretar general al Secției engleze.
  75. când Societatea Antroposofică s-a desprins din Societatea Teosofică: Comp. nota 5.
  76. Charles Darwin, 1809-1882.
  77. Cursul vieții mele («Mein Lebensgang»): A apărut prima dată în publicația «Das Goetheanum» (anii 2-4, 1923-25); sub formă de carte – Cursul vieții mele («Mein Lebensgang») (1925), GA 28.
  78. ore de clasă: Conferințe pentru membrii primei clase a Școlii Superioare Libere de Știința Spirituală.
  79. căci filosofia greacă fusese extirpată din Europa: Suprimarea școlii grecești de filosofie de către împăratul Justinian a avut loc în anul 529.
  80. Eginhart: Einhard, 770-840, istoric, arhitect, biograf al lui Carol cel Mare.
  81. Sinodul de la Constantinopol: La cel de-al optulea Sinod ecumenic de la Constantinopol așa-numita trihotomie a fost declarată eretică. Vezi ș. a. Willmann, «Istoria idealismului» («Geschichte des Idealismus»), volumul II, p. 111, ediția 1, Braunschweig 1894. Comp și Considerații esoterice... volumul IV («Esoterische Betrachtungen...»), GA 238, 1975, p. 53 și urm.
  82. Gregorius VII: Papă între 1073 și 1085.
  83. Ernst Haeckel, 1834-1919.
  84. orele din cursul dimineții: E vorba despre ciclul de conferințe Conștiența inițiatului. Căile adevărate și cele false ale cercetării spirituale («Das Initiaten-Bewußtsein. Die wahren und die falschen Wege der geistigen Forschung»), GA 243.
  85. în ultimele întruniri ale membrilor: Se referă cu aceasta la conferințele din 12 și 14 august.
  86. în zilele următoare la Londra: Conferințele din 24-27 august de la sfârșitul acestui volum.
  87. domnia lui Gabriel, domnia lui Mihael: Vezi nota 59.
  88. Toma d’Aquino: 1225-1274.
  89. Tintagel, castelul lui Arthur: Tintagel în Cornwall. Comp. Considerații esoterice... volumul IV, («Esoterische Betrachtungen... »),  GA 238, 1974, p. 49; în afară de aceasta, cuvintele lui Rudolf Steiner dintr-o scrisoare adresată lui A. Steffen, tipărită sub titlul «Tintagel» în  «Wahrspruchworte-Richtspruchworte», Dornach 1951, p. 134.
  90. cele două activități din cursul verii: Cealaltă activitate din cursul verii avusese loc în august 1923 la Penmaenmawr și a apărut în volumul Cunoașterea inițiatică. Evoluția spirituală și fizică a lumii și a omenirii în trecut, prezent și viitor, din punctul de vedere al antroposofiei («Initiations-Erkenntnis. Die geistige und physische Welt- und Menschheitsentwicklung in der Vergangenheit, Gegenwart und Zukunft, vom Gesichtspunkt der Anthroposophie»), GA 227.
  91. Dl. Dunlop, d-ra Merry: Daniel Dunlop (1868-1935), secretar general al Societății Antroposofice din Anglia între 1930-1935. Eleanor Merry (1873-1956), scriitoare, pictoriță.
  92. cu ocazia întemeierii acestei Secții Germane a Societății Teosofice: Vezi nota 25.
  93. ciclu de conferințe: «De la Zarathustra la Nietzsche. Istoria evoluției omenirii pe baza concepțiilor despre lume din cele mai vechi epoci orientale până în prezent» («Von Zarathustra bis Nietzsche. Entwicklungsgesichte der Menschheit an Hand der Weltanschauungen von den ältesten orientalischen Zeiten bis zur Gegenwart, oder Anthroposophie»). Prezentate din octombrie până în decembrie 1902 în cercul «Kommenden». (Nu există nici o notiță.)
  94. după ce această introducere va fi tradusă: Traducerea în engleză a fost făcută de George Adams-Kaufmann (1894-1963). Conferențiarul se întrerupea de fiecare dată câte 20-30 minute, timp în care se făcea traducerea.
  95. comentariu binevoitor: Nu s-a putut descoperi despre ce comentariu este vorba.
  96. «Initiation»: Traducerea în engleză a apărut pentru prima dată sub titlul «The Way of Initiation. Initiation and its Results», traducere Max Gysi, 2 volume, Londra 1908. Acum «Knowledge of the the Higher Worlds. How it is Achieved», ediția a 6-a, Londra 1969.
  97. „Gruneln” („înverzire”). Expresia provine de la Goethe: „Aici adie-o boare delicată, / Începe să-nverzească, parfumul mă îmbată” („Hier weht gar eine weiche Luft / Es grunelt so, und mir behagt der Duft”) (Faust II, Noaptea clasică a Walpurgiei, Marea Egee, Cuvintele ale lui Homunculus).
  98. sfârșitul conferinței: Urmează explicațiile cu privire la Societatea Antroposofică, publicate în GA 260a.
  99. dincolo, la Torquay: Comp. conferințele 10-12 din acest volum.
  100. conferințe de ramură de acum un an: Prezentate la Londra la 2 septembrie 1923. Sunt cuprinse în volumul Știință inițiatică și cunoaștere a astrelor. Omul în trecut, prezent și viitor din punctul de vedere al evoluției conștienței («Initiationswissenschaft und Sternenerkenntnis. Der Menschen in Vergangenheit, Gegenwart und Zukunft vom Gesichtspunkt der Bewußtseinsentwicklung»), GA 228.
  101. împăratul Constantin, Constantin I cel Mare, aproximativ 280-337.
  102. la Penmaenmawr: Vezi ciclul Cunoașterea inițiatică («Initiations-Erkenntnis»), GA 227.
  103. Arrhenius: Svante Arrhenius, 1859-1927. Naturalist suedez, autor al operei citate ocazional de Rudolf Steiner «Devenirea lumii» («Der Werden der Welt»), Leipzig 1908.
  104. Voltaire (François Marie Arouet), 1694-1778.
  105. pe regele Prusiei: Friedrich II cel Mare, la curtea căruia a trăit Voltaire.
  106. lucruri importante în destinul vieții spirituale europene: Comp. conferința lui Rudolf Steiner «Voltaire din punctul de vedere al științei spirituale», în Știința spirituală ca bun al vieții («Voltaire vom Gesichtspunkte der Geisteswissenschaft» in «Geisteswissenschaft als Lebensgut»), GA 63, 1959, p. 292 și urm.
  107. Ignatius de Loyola, 1491-1556. Despre Exerciții, comp. conferințele lui Rudolf Steiner De la Iisus la Christos («Von Jesus zu Christus»), GA 131.
  108. Augustinus, 354-430, În Africa de Nord, Augustinus a fost apropiat de cercul manicheilor.
  109. Laurence Oliphant, 1829-1888, ziarist, scriitor. Cărțile: «Sympneumata. Puteri de evoluție active în prezent în om» («Sympneumata: Evolutionary Forces now active in Man») (1884), «Religie științifică» («Scientific Religion») (1888).
  110. în cartea care... de dr. Wegmann și de mine: Elemente de bază pentru o extindere a artei vindecării conform cunoașterii spiritual-științifice («Grundlegendes fur eine Erweiterung der Heilkunst nach geisteswissenschaftlichen Erkenntnissen») (1925), GA 27.
  111. Ovid: Ovidius Naso, 43 î.Chr.-18 d.Chr.
  112. au făcut afirmații cum este aceasta: Augustinus: „Ceea ce numim în prezent religie creștină a existat deja la cei vechi și nu a lipsit nici la începuturile neamului omenesc, și atunci când Christos a apărut în trup adevărata religie, care exista deja, a primit numele de creștină.” Retractationes L. I. cap. XIII, 3.
  113. dintre diferiții Arhangheli care au condus pe rând cultura: Vezi nota 59.
  114. la Constantinopol, la al optulea Sinod ecumenic: Comp. nota 81.
  115. Școala de la Chartres: Comp. notele 51, 52.

AcasăLucrări OnlineIndex GA240PrecedentaUrmătoarea