Biblioteca antroposofică

CăutareIndex GALucrări OnlineUrmătoarea

Rudolf Steiner

TREZIREA LA COMUNITATE
Formarea Comunității Antroposofice

GA 257

Tehnoredactor: Mihaela TUDOR

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României STEINER, RUDOLF Trezirea la Comunitate : Formarea Comunității Antroposofice / Rudolf Steiner; trad.: Delia Popescu. — București: Univers Enciclopedic Gold ; 2021 ISBN 978-606-704-996-1 I. Popescu, Delia (trad.)

UNIVERS ENCICLOPEDIC BOOKS
UNIVERS ENCICLOPEDIC INIȚIERI
Str. Luigi Cazzavillan nr. 17, sector 1, București, 010784
e-mail: difuzare@universenciclopedic.ro
www.universenciclopedic.ro

Societatea antroposofică din România
Strada Vișinilor nr. 17, sector 2, București
www.antroposofie.ro

COPERTA IV

Suntem fermi în înţelegerea lucrurilor spirituale doar atunci când nu ne mulţumim cu concepte spirituale abstracte şi cu capacitatea de a le exprima teoretic, ci creştem în convingerea sigură că fiinţele superioare sunt prezente cu noi într-o comunitate a spiritului atunci când ne angajăm în studiul spiritual. Nicio măsură externă nu poate determina crearea unei comunităţi antroposofice. Trebuie să o chemi din cele mai profunde adâncuri ale conştienţei umane.

Rudolf Steiner

CUPRINS

CONFERINȚA I — Stuttgart 23 ianuarie 1923

Pierderea clădirii. Reclădirea presupune o Comunitate puternică. Adversarii. Societatea până în 1918 și ulterior, întemeierile din sfera Societății. Raportul dintre «mamă» și «fiică» a dus la periclitarea Mișcării antroposofice. Mișcarea pentru înnoire religioasă, Uniunea pentru tripartiție socială, Uniunea universitară. Pericole ale restrângerii și limitării prin specializare într-un domeniu în care se aplică antroposofia. «Cele șase virtuți». Ruinele clădirii de la Dornach, ruinele din Societate. Cuvinte de durere, de cercetare a conștiinței, cuvinte de conștientizare a responsabilității

CONFERINȚA a II-a — Stuttgart 30 ianuarie 1923

Formarea judecății pe baza realităților. Dubla retopire, reformare a unei judecăți spiritual-științifice. Multe judecăți incorecte datorită adevărurilor izolate și a speculațiilor false. Eliminarea egoității din judecată. Spiritualul nu poate fi dovedit, ci numai trăit. Disputa atomismului în «Die Drei». «Filosofia libertății». Gândire, libertate, creștinism. Antroposofia începe cu știință, își vivifiază artistic reprezentările și se încheie cu aprofundarea religioasă.

CONFERINȚA a III-a — Stuttgart 6 februarie 1923

Revoluția copernicană în știință: Pământul a devenit «un grăunte de praf». Antroposofia vrea să recunoască din nou spiritul din Univers. Noua gândire și noua voire. «Filosofia libertății». Trăirea trezirii. Voința în gândire. Reprezentarea antroposofiei pe baza autorității sau prin convingere. Neînțelegeri și conflicte din cauza evoluției incorecte a Societății. Cele trei faze al muncii antroposofice, 1902-09, 1910-17, 1918-23, și conținuturile lor. Crizele din cea de-a treia fază în urma noilor întemeieri. Polemici nerodnice, programe neîndeplinite. Societatea trebuie să fie purtătoare a muncii antroposofice.

CONFERINȚA a IV-a — Stuttgart 13 februarie 1923

Dezvoltarea Comunității antroposofice. Drama sufletească a antroposofilor: Interiorizarea direcției volitive; căutarea unui mod nou de cunoaștere; trăirea destinului timpului, înstrăinare și durere. Antroposofia nu atât drept «înțelepciune despre om», cât «conștiență despre omenia deplină». Succesiunea și alăturarea fazelor vieții din Societatea Antroposofică. Discrepanța dintre viața de gândire și sentiment pe de o parte, și viața de voință pe de altă parte, în cea de-a treia fază. Două rele ale omenirii moderne: teama de suprasensibil și slăbiciunea voinței. Scindarea în buni practicieni și antroposofi deficitari.

CONFERINȚA a V-a — Stuttgart 22 februarie 1923

Idealurile. Clădirea pierdută ca expresie a idealurilor științific, artistic și religios. Cele trei idealuri în vechiul Orient și la greci; reconfigurarea lor orientată spre viitor ca sarcină a prezentului. Congresul delegaților trebuie să contribuie la noua vivifiere necesară a Societății Antroposofice.

CONFERINȚA a VI-a — Stuttgart 27 februarie 1923

Prima conferință de la Adunarea delegaților. Gânduri pline de durere cu privire la clădirea pierdută. Nevoia formării de Comunități. Mișcarea de tineret. Comunitatea creștină. Forțe formatoare de Comunitate: Limbajul, amintirile comune. Vivifierea amintirilor prenatale ca forță formatoare de Comunitate a cultului. Societatea Antroposofică are nevoie ca trăire în Comunitate de «trezirea față de celălalt om». În felul acesta, sensibilul este înălțat în suprasensibil, în timp ce cultul coboară suprasensibilul în sensibil. Cele două grupuri care nu se înțeleg: Mai bine separare cu ideal comun, decât haos comun.

CONFERINȚA a VII-a — Stuttgart 28 februarie 1923

A doua conferință de la Adunarea delegaților. Elementul fraternității ca atmosferă morală în Comunitatea spirituală este premisa unității la care tindem din lumea spirituală. Cu toate acestea, există în permanență conflicte, deoarece dispoziția sufletească lăuntrică este purtată în considerarea realităților spirituale. Ar fi necesară o măsură cu mult mai mare de toleranță. Antroposofia necesită transformare sufletească. Problema adversarilor. Cercetătorului spiritual i se impune să se apere de adversari, ca să fie abătut de la sarcinile sale propriu-zise. Conferințele de la Viena și Oxford: Nu s-a folosit niciodată cuvântul antroposofie. Aspectele negative și pozitive ale formării de Comunitate. Mișcare și Societate: Conținut și vas. Numai atunci când stările de conștiență nu se amestecă într-un mod inadmisibil, poate fi întemeiată o Comunitate antroposofică.

CONFERINȚA a VIII-a — Stuttgart 2 martie 1923

Modificările din Societate datorită întemeierilor care au avut loc începând din 1919. Venirea tinerilor. Devenirea inactivă a principiului autorității în secolul XIX. Gregor Mendel. Rontgen. Tineretul se simte respins de Societatea Antroposofică. Birocratismul. Cum a decurs adunarea delegaților. Munca în două Comunități. «Problema croitorului».

CONFERINȚA a IX-a — Stuttgart 3 martie 1923

Relatare despre conferința de la Stuttgart din 27 februarie. Formarea de Comunitate. Pierderea vechilor legături sociale. Impulsul spre propria personalitate și spre omenescul pur. Comunitatea Creștină: Vivifierea Impulsului lui Christos pornind de la antroposofie. Formarea de Comunitate prin cult și formarea de Comunitate prin trezirea față de spiritual-sufletescul celuilalt om. Calea studiilor și calea spiritului în ramurile antroposofice. Evitarea pericolului fanatismului cuvântului exterior.

CONFERINȚA a X-a — Stuttgart 4 martie 1923

Relatare despre conferința de la Stuttgart din 28 februarie. Lipsa de fraternitate din Comunitățile al căror țel este cultivarea fraternității. Cele trei stări de conștiență: visare (și somn), conștiență de zi și conștiență de veghe sporită și constituțiile sufletești corespunzătoare lor. Confuzie spirituală și egoism datorită purtării constituțiilor sufletești în starea de conștiență care nu le corespunde. Despre toleranță și interesul necesar pentru condițiile de viață din Societatea Antroposofică. Relatare despre modul de tratare a problemei adversarilor la Stuttgart. Încercare de a lucra în Comunitate în doi curenți alăturați.

ANEXĂ

I. Scrisoare circulară a Comitetului de conducere: «Către membrii Societății Antroposofice din Germania», 13 februarie 1923

II. Rudolf Steiner: Schiță a principiilor fundamentale ale unei Comunități antroposofice, 1912

Indicații. Relativ la această ediție

Note referitoare la text

DESENELE LA TABLĂ

AcasăIndex GALucrări OnlineUrmătoarea