Biblioteca antroposofică

CăutareLucrări OnlineIndex GA310Precedenta
Corecturi

Rudolf Steiner
VALORI UMANE ÎN EDUCAȚIE

GA 310

NOTE

Relativ la această ediție

Conferințele lui Rudolf Steiner conținute în acest volum au fost ținute în cadrul unui simpozion public antroposofic-pedagogic în Arnheim, Olanda. În privința participanților, Rudolf Steiner a relatat următoarele în Foaia de știri pentru membri «Ce se petrece în Societatea Antroposofică» din 3 august 1924 (tipărit în Operele Complete în volumul Constituirea Societății Antroposofice Generale..., GA 260a, pag. 347 ș.u.):

„O parte din conferințele pe care le-am ținut, cele pedagogice și cele publice referitoare la arta vindecării, au fost concepute pentru ne-membri ai Societății Antroposofice. La conferințele pedagogice au participat, în afară de membri, veniți din diverse părți, și mulți ne-membri, astfel încât numărul constant al ascultătorilor a fost de circa 250 de persoane. Conferințele publice au avut un auditoriu numeros.

Comitetul de conducere al Uniunii Olandeze a fost prezent în totalitate. Din comitetul de conducere de la Goetheanum au fost prezenți, în afară de mine, ca secretar, d-na. Dr. I. Wegman, apoi d-na. Marie Steiner, d-ra. Dr. L. Vreede și Dr. Wachsmuth.”

În privința circumstanțelor exterioare ale acestui simpozion, și în special în privința solicitării extreme pe care Rudolf Steiner a preluat-o asupra sa cu această ocazie, vezi Zeylmans van Emmichoven în «Noi l-am viețuit pe Rudolf Steiner», Stuttgart 1956, apoi «Cronica anilor 1924-1925» în «Constituirea Societății Antroposofice Generale», GA 260 a, pag. 589 ș.u.

În privința stabilirii țelului conținutului și a câtorva teme centrale tratate în Curs, s-au spus următoarele în relatarea deja menționată a lui Rudolf Steiner:

„...În conferințele pedagogice, de această dată mi-am stabilit drept sarcină să elaborez esența unei adevărate cunoașteri a omului și a importanței ei pentru educatori și profesori, astfel încât să devină clar cum pot fi inițiate măsurile educatorii prin înțelegerea vie a trupului, sufletului și spiritului, astfel încât să permită dezvoltarea multilaterală a întregului om, în copil. Eu am expus cât anume trebuie să cunoască educatorul în privința omului sănătos și a celui bolnav, și cum acționează în arta pedagogică această dispoziție educațională pătrunsă de această cunoaștere. Eu am expus cât de mult trebuie să acționeze în constituția sufletească a pedagogului concepția despre karmă, a legăturilor de destin ce se revelează în copil. Obiectul expunerilor l-a constituit modul în care măsurile educaționale pot favoriza sau frâna sufletul, și în ce mod constituie corecta dezvoltare a copilului o profilaxie pentru procesele maladive, sau cum pot fi preîntâmpinate acestea dacă s-au instalat. S-a arătat, pe exemplul Școlii Waldorf, cum poate fi adusă în organismul școlar cunoașterea vie a omului. Motivul conducător al ciclului de conferințe a fost ca o adevărată artă pedagogică să înfăptuiască prin viața pe care o dezvoltă educatorul în cunoașterea pe care o are despre oameni, un mod viu de educare, astfel încât copilul să primească realmente viață în trupul, sufletul și spiritul său. Crearea unei vieți pline de viață, prin viață. – A fost ilustrată importanța educării omului în devenire pentru evoluția întregii omeniri.”

Alte două aspecte, anume modul de adresare al lui Rudolf Steiner și problema tipăririi conferințelor sale au fost tratate de Marie Steiner în Cuvântul înainte la prima ediție a Cursului din 1929, și sunt redate în cele ce urmează:

„La editarea acestui ciclu de conferințe despre pedagogie pe care Rudolf Steiner l-a ținut în Olanda, trebuie să menționez, ca și în alte cazuri, că Rudolf Steiner a vorbit la aceste conferințe într-un mod foarte liber, în fața unor ascultători a căror configurație sufletească aparte el a luat-o în considerare, și pentru care și-a modelat și modul de vorbire astfel încât să se poată apropia cel mai bine de specificul țării de acolo: ceva spontan, plin de naturalețe și deschidere ne întâmpină din aceste conferințe. Dacă ar fi fost să scrie o carte, ar fi făcut-o altfel, căci el și-ar fi stabilit alte cerințe de stil. Noi, cei care trebuie să intermediem omenirii gândurile sale creatoare de cultură și promovatoare de cultură, suntem constrânși să luăm în considerare, pe cât a putut-o face și el, această aversiune a sa de a vedea tipărit cuvântul rostit. El a trebuit să meargă pe această cale de jertfă grea pentru sentimentul său față de stil deja din timpul vieții sale, căci omenirea avea nevoie de impulsuri de înnoire în toate domeniile, și amploarea muncii sale nu îi îngăduia să revizuiască și să corecteze notițele luate la conferințele sale. Cu ocazia puținelor încercări în această direcție, el a explicat faptul că ar prefera să scrie din nou o carte, decât să se lupte cu lacunele și lipsurile unor notițe. Totuși, el a adus această jertfă simțului său artistic pentru a satisface cerințele oamenilor după un conținut fixat al conferințelor sale, și ne-a transferat sarcina editării cuvântului său rostit. Acum, noi trebuie să îndeplinim această sarcină față de omenire prin aceea că îi intermediem aceste gânduri dătătoare de viață – deși aceste lucrări nu au fost destinate tipăririi –, care pot opri declinul Occidentului și-l pot ridica la un nou elan cultural. Ele o pot face, pentru că se cufundă în adâncurile cunoașterii existenței Pământului și a omului și cuprind forțele creatoare ale ființei Universului. Ele sunt purtătoare de viitor și formatoare de viitor, pentru că sunt pătrunse de specificul Pământului, de Christos și de spirit.”

Suportul textului: Conferințele au fost stenografiate de Walter Vegelahn (1880-1959). La baza acestei ediții se află transpunerea în text clar a stenogramelor; stenogramele originale nu s-au păstrat.

Titlul volumului corespunde programului sesiunii.

Titlurile conferințelor individuale au fost alese de Marie Steiner pentru prima ediție din 1929, și acestea au fost extinse prin „Indicații amănunțite de conținut” pentru cea de-a patra ediție din 1989.

Desenele la tablă: Desenele originale la tablă ale lui Rudolf Steiner de la aceste conferințe, nu s-au păstrat. Desenele din volum se bazează pe schițele stenografului.

Pentru cea de-a 4-a ediție (1989) textele au fost din nou revizuite și prevăzute cu alte indicații, și cu indicațiile amănunțite de conținut de către Michel Schweizer.


Note referitoare la text

Lucrările lui Rudolf Steiner din cadrul Operelor complete (GA) sunt indicate cu numărul de bibliografie.

  1. Dr. med. F Wîllem Zeylmans van Emmichoven, 1893-1961; întemeietor al Clinicii Rudolf Steiner de la Haga, secretar general al Societății Naționale Olandeze a Societății Antroposofice Generale începând de la întemeierea ei din 1923.
  2. Conferințe în Olanda: Ținute în opt locuri, 1904,1908,1913,1921-1924. Vezi «Privire bibliografică de ansamblu a Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner», registrele III și IV.
  3. Aici în Olanda... a fost întemeiată o mică școală: De Vrije School, Haga, inaugurată în septembrie 1923.
  4. Școala Waldorf de la Stuttgart: Vezi Nota nr. 23.
  5. în conferința publică: «Ce poate dobândi arta vindecării printr-un mod de considerare spiritual-științific?», Arnhem, 17 iulie 1924, în Cunoașterea antroposofică a omului și medicina, GA 319, și edițiile separate.
  6. Teosofie. Introducere în cunoașterea suprasensibilă a lumii și destinul omului (1904), GA 9; Știința ocultă in schiță (1910), GA 13; Cum se dobândesc cunoștințe despre lumile superioare? (1904/05), GA 10.
  7. Goethe era de un albastru-vinețiu când s-a născut: Vezi Bettina von Arnim (după relatarea mamei lui Goethe), Scrisoare adresată lui Goethe pe 4 noiembrie 1810. Vezi și Goethe, «Adevăr și poezie», Cartea I.
  8. Goethe... a numit unul dintre degete „Sepărățilă”, și pe celălalt, „Arătățilă”: Vezi Goethe, «Adevăr și poezie», Cartea a IV a.
  9. Îmbolnăvirea lui Goethe la Leipzig: Vezi Goethe «Adevăr și poezie», Cartea a VIII-a.
  10. Am avut o cunoștință: Ludwig Jacobowski, 1868-1900, scriitor. Vezi Rudolf Steiner, «Ludwig Jakobowski, imaginea vieții și a caracterului poetului», în Biografii și schițe biografice 1894-1905, GA 33.
  11. seminarii: Vezi Cursurile fundamentale ale lui Rudolf Steiner pentru învățătorii nou-întemeiatei Școli Waldorf de la Stuttgart, august/septembrie 1919: Antropologie generală ca bază a pedagogiei, GA 293; Arta educației. Metodica și didactica, GA294; Arta educației. Discuții de seminar și conferințe asupra planului de învățământ, GA 295.
  12. cai care calculează: Vezi, printre alții, Oskar Pfungst, «Calul domnului von Osten (Hans cel deștept). O contribuție la psihologia experimentală, animală și umană», cu o introducere de prof. Dr. C. Stumpf, Leipzig 1907, și Max Ettlinger, «Controversa relativ la caii socotitori», o conferință ținută pe 27 februarie 1913 la München, colecția Natură și cultură, nr. 6, München.
  13. Filosofia libertății (1894), GA 4.
  14. Teoria ham-ham, Teoria bing-bang: denumite și «Teoria hau-hau», teoria «Teoria ding-dang». Acești termeni au fost inventați de celebrul lingvist german care a lucrat la Oxford, Max Müller (1823-1900), pentru teoriile lingviste corespunzătoare, reprezentate parțial deja în antichitatea greacă, între alții de Epicur (341-270 î.Ch.).
  15. Conferințe de pedagogie curativă: Cursul de pedagogie curativă, douăsprezece conferințe, Dornach, 25 iunie-7 iulie 1924, GA 317.
  16. Institutul clinico-terapeutic al doamnei Dr. Wegman: Întemeiat în 1921 la Arlesheim de Ita Wegman (1876 1943), medic, între 1923 și 1935 secretară a Comitetului Central al Societății Antroposofice Generale și conducătoare a Secțiunii medicale.
  17. Cursul de agricultură: Bazele spiritual-științifice pentru prosperarea agriculturii, opt conferințe, o alocuțiune și patru răspunsuri la întrebări, Koberwitz bei Breslau, 7-16 iunie 1924, și o conferință la Dornach 20 iunie 1924, GA 327.
  18. Albert Einstein, 1879-1955, fizician a stabilit în 1905 teoria relativității speciale și în 1915 teoria relativității generale.
  19. Lorenz Oken, 1779-1851, cercetător al naturii și filosof. Profesor la Jena, München și începând din 1832 la Zürich. A întemeiat în 1822 Uniunile cercetătorilor naturii și medicilor; editor al revistei «Isis» 1817-1848.
  20. un fiziolog foarte celebru al prezentului: Emil Abderhalden (1877-1950), fiziolog și chimist fiziolog elvețian, 1911-1945, profesor la Halle. Între altele, lucrări fundamentale de igienă socială și fiziologie socială. Convorbirea a avut loc la Dornach după încheierea unei alocuțiuni a lui Rudolf Steiner referitoare la o reprezentație de euritmie de la Goetheanum. Vezi Consilii pedagogice..., 21 septembrie 1920, GA 300/1 și alocuțiunea la reprezentația de euritmie din 19 august 1922 la Oxford, GA 277 și 305.
  21. Au existat cândva, într-un loc din Europa, doi profesori de filosofie: La Berlin, Karl Ludwig Michelet (1801-1893), filosof, și Eduard Zeller (1814-1908), teolog și filosof. Vezi conferința din 12 octombrie 1922, GA 217.
  22. Teosofi... care au construit un întreg sistem de atomi și molecule: Un grup la München, așa-numitul «Ketterl», și Wilhelm Hübbe-Schleiden (1846-1916) la Hannovra. Vezi conferința din 15 iunie 1923, GA 258.
  23. Emil Molt, 1876-1939, director al fabricii de țigarete «Waldorf Astoria» de la Stuttgart. Împreună cu Mișcarea de tripartiție a organismului social, el a întemeiat Cursuri de formare pentru aparținătorii firmei sale. Dorința sa de a avea o școală condusă în sensul lui Rudolf Steiner și pentru copiii muncitorilor de la fabrică a dat prilejul întemeierii primei Școli Waldorf de la Stuttgart din anul 1919. Organizarea și conducerea pedagogică a acesteia i-au revenit lui Rudolf Steiner.
  24. Robert Hamerling, 1830-1889, poet austriac.
  25. Dr. Karl Schubert, 1881-1949, a condus clasa ajutătoare de la Școala Waldorf din Stuttgart.
  26. Cesare Lombroso, 1835-1909, antropolog italian, a cercetat relația dintre geniu și nebunie.
  27. Dr. med. Eugen Kolisko, 1893-1939, începând din 1920 profesor și medic școlar la Școala Waldorf din Stuttgart.
  28. mi-a încredințat educarea a patru băieți: Din 1884 și până în 1890, Rudolf Steiner a fost educator la Viena în casa lui Ladislaus Specht (1834-1905) și Pauline Specht (1846-1916) al celor patru fii ai lor Richard (1870-1932), Otto (1873-1915), Arthur (1875-1939), Ernst (1878-1961). Otto, hidrocefalul de atunci, a devenit dermatolog și a murit ca medic în Primul Război Mondial, în urma unei infecții. Vezi Drumul vieții mele, GA 28, Cap. 6 și Corespondențe I și II, GA 38 și 39.
  29. Excelentul medic de familie: Josef Breuer, 1842-1925, fiziolog și internist, a întemeiat psihanaliza împreună cu Sigmund Freud; în 1895 au publicat împreună «Studii despre isterie».
  30. Dr. Hermann von Baravalle, 1898-1973, începând din 1920 profesor de matematică și fizică la Școala Waldorf din Stuttgart.
  31. Dr. Walter Johannes Stein, 1891-1957, profesor de istorie la Școala Waldorf din Stuttgart din 1919 până în 1932.
  32. Friedrich Fröbel, 1782-1852, pedagog, cunoscut ca părintele grădiniței, a născocit mijloace de joacă și de preocupare pentru copiii mici.
  33. așa cum s-a procedat cândva într-o școală de filosofie greacă: Vezi Diogenes Laertius, «Viața și părerile filosofilor celebri», VI, 40 (despre Diogenes din Sinope), textual: „Când Platon a stabilit definiția că omul este un animal cu două picioare și lipsit de pene, obținând acordul celorlalți, Diogenes a smuls penele unui cocoș și l-a adus în școala acestuia, spunând: «Acesta este omul lui Platon.»”
  34. unde băiețelul incepe să povestească geografia: Goethe, «Götz von Berlichingen», actul I, Jaxthausen, Götzens Burg.
  35. Osterbeek: Un cartier de vile din Arnhem.
  36. „Datoria este să iubești ceea ce-ți impui singur”: Goethe, Maxime în proză. Vezi Rudolf Steiner «Lucrările de științele naturii ale lui Goethe», Vol. V, GA 1e, Maxime în proză, Secțiunea VI. Vezi și Goethe: Maxime și reflecții.
  37. În anul 1906 am ținut la Paris... conferințe despre antroposofie: 18 conferințe, 25 mai-14 iunie 1906, editate de Edouard Schuré sub titlul Esoterismul creștin. Schiță a unei cosmogonii psihologice, Paris 1928, Ediția a doua 1957. Traducerea în limba germană, completată cu notițele ascultătorilor, în «Cosmogonie», GA 94. Despre bărbat și femeie vezi conferința din 29 mai.
  38. August Strindberg, 1849-1912, poet suedez.
  39. Otto Weininger, 1880-1903, «Sex și caracter», Viena și Leipzig 1903.
  40. Sir Francis Drake, circa 1540-1596, erou englez în lupta împotriva flotei spaniole a făcut ocolul lumii, al doilea după Magelan. „Trebuie că Drake a fost cel dintâi care a adus cartofii în Europa, și de aceea i s-a înălțat un monument la Offenburg in Baden în 1853; dar acum se presupune că aceasta este doar o legendă, și că, probabil, Drake are doar meritul de a fi făcuți cartofii mai cunoscuți” (Marele Lexicon conversațional al lui Meyer, 1907)
  41. Cartoful a fost adus relativ târziu in Europa: Cartofii, proveniți din Chile, Peru, America Centrală și partea de sud a Americii de Nord, au început să fie cultivați în Europa în cea de-a doua jumătate a secolului XVI, după ce au fost cultivați în Irlanda și Spania; ei au găsit o răspândire generală abia din secolul XVIII.
  42. Björnstjerne Björnson, 1832-1910, poet norvegian.
  43. Aveam cândva o cunoștință: Nu s-a putut constata despre cine este vorba.
  44. Goetheanumul de la Dornach: Primul Goetheanum, o clădire din lemn cu dublă cupolă, distrus de incendiu în noaptea de Anul Nou 1922/23. Vezi Rudolf Steiner, Căi înspre un nou stil în arhitectură, GA 286, și Ideea Goetheanumului, GA 289/290.
  45. Caius Iulius Cezar, 100-44 î.Ch., împărat roman.
  46. Ahile, Hector, Agamemnon: Eroi ai mitologiei grecești, în special din «Iliada» lui Homer.
  47. Alcibiade, circa 450-404 î.Ch., om de stat și conducător de oști atenian.
  48. Carol cel Mare, 768-814 (Bertelsmann 1966)
  49. Apostolul Petru, în conformitate cu documentele ecleziastice, a murit ca martir la Roma în anul 64.
  50. Johann Friedrich Herbart, 1776-1841, filosof și pedagog.
  51. când un jurist are un discipol în științele juridice: Sofismul lui Euathlus: „Euathlus a luat lecții de sofism cu sofistul Protagoras (secolul V î.Ch.) cu acordul că discipolul trebuie să plătească cea de-a doua jumătate a onorariului abia după ce câștigă primul său proces. Dar cum după încheierea lecțiilor Euathlus nu a preluat niciun proces și nici nu și-a plătit maestrul, acesta l-a reclamat, provocând următoarea dilemă: ‹Atât dacă ești condamnat de judecători să-mi plătești, cât și dacă nu ești condamnat, tu trebuie să-mi plătești. Dacă te condamnă să-mi plătești, tu trebuie să-mi plătești în virtutea acestei sentințe; dar dacă nu te condamnă să-mi plătești, tu trebuie să-mi plătești în conformitate cu acordul nostru, căci ai câștigat primul tău proces.› La aceste cuvinte, Euathlus a răspuns că el nu trebuie în niciun caz să plătească, pentru că acesta este primul lui proces; dacă îl pierde, el nu trebuie să plătească – în conformitate cu acordul –, dacă-l câștigă, el nu trebuie sa plătească, în conformitate cu sentința de judecată. – Judecătorii au fost puși într-o astfel de încurcătură prin această dilemă încât și-au amânat hotărârea pe un termen nelimitat.” (Din «Psihologie și logică» de Th. Elsenhans, colecția Göschen, Berlin și Leipzig §60)
  52. profesor de elocvență: Ernst Curtius (1814-1896), paleo-filolog, istoric și arheolog pentru antichitatea greacă; „professor eloquentiae” la Berlin.
  53. Karl Marx, 1818-1883. Despre „plusvaloare” vezi, printre altele: «Retribuții, preț și profit», conferință ținută la Consiliul general al «Internaționalei» din 26 iunie 1865. Traducerea de E. R. Bernstein, Frankfurt a. M., vezi și Rudolf Steiner, conferința de la Dornach din 17 noiembrie 1918, din Bazele evoluției istorice ale formării unei judecăți sociale, GA 185a.
  54. Acolo a trăit, cu decenii în urmă, un filosof: Richard Avenanus (1843-1896), a trăit în ultima parte a vieții, la Zürich. Pentru mai multe detalii, vezi în special conferința din 14 decembrie 1918, GA 186; apoi conferințele din 25 februarie 1919, GA 328; din 1 mai 1919, GA 192; și din 17 martie 1920, GA 334.
  55. Meyer Anselm Rothschild, 1743-1812, întemeietori al Băncii Rothschild la Frankfurt a. M.
  56. Eu am expus acest lucru pentru prima oară in 1908, la Nürnberg: Vezi conferința din 24 iunie 1908, în Apocalipsa după Ioan, GA 104.
  57. La fel cum am spus in primăvara anului 1914 la Viena: Vezi conferința din 14 aprilie 1914, în Ființa lăuntrică a omului și viața dintre moarte și o nouă naștere, GA 153.
  58. Agora: Adunare a poporului.
  59. Marie Steiner von Sivers, 1867-1948. Vezi Hella Wiesberger, «Marie Steiner von Sivers – O viață pentru antroposofie», Studii Rudolf Steiner Vol. I, Dornach 1988.
  60. Publius Cornelius Tacitus, circa 55-129 d.Ch. Despre Christos el s-a exprimat în «Anale», 15/44.
  61. În domeniul euritmiei... destinul este cel care a vorbit: Vezi «Nașterea și dezvoltarea euritmiei», GA 277 a, și Lori Meier-Smits, «Începuturile euritmiei», în «Noi l-am viețuit pe Rudolf Steiner», Stuttgart 1956.
  62. Educația copilului din punctul de vedere al științei spirituale (1907), în Lucifer-Gnosis 1903-1908, GA 34, și ca ediție separată.
  63. Cu câtva timp in urmă ...a avut loc la Stuttgart un Congres al Societății Antroposofice: Adunarea delegaților Societății Antroposofice din Germania, Stuttgart, 25-28 februarie 1923. Procesul verbal a fost publicat în «Comunicări ale Comitetului Central al Societății Antroposofice» (ulterior «Comunicări editate de Comitetul de Conducere al Societății Antroposofice din Germania»), nr. 5, iunie 1923. Rudolf Steiner a citit „Declarația unui număr de elevi din clasele superioare ale Școlii Waldorf Libere” în cadrul exprimării opiniei sale din dimineața zilei de 26 februarie. Textual, vezi la op. Cit. Și «Rudolf Steiner și sarcinile civilizatorii ale antroposofiei. O retrospectivă asupra anului 1923», editată de Marie Steiner, Dornach 1943. A apărut în GA 259. „Declarația” se referă la încheierea școlii din aprilie 1924 a claselor a XII-a din aprilie 1923.
  64. Planul de învățământ pentru clasa a XII, clasa pregătitoare a bacalaureatului: Vezi Consilii cu învățătorii Școlii Waldorf Libere din Stuttgart, Vol. I, GA 300/1, Introducere, anii școlari V și VI (cu indicarea convorbirilor din Consiliile corespunzătoare).


AcasăLucrări OnlineIndex GA310Precedenta