Biblioteca antroposofică


Corecturi

Rudolf Steiner

ARTA EDUCAȚIEI.
DISCUȚII DE SEMINAR ȘI CONFERINȚE ASUPRA PLANULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT

GA 295

ținute în Stuttgart de le 21 august la 6 septembrie 1919

Curs de pregătire pentru învățători și profesori cu ocazia întemeierii Scolii Libere Waldorf din Stuttgart
Partea a III-a
(Partea întâi a cursului este cuprinsă în GA 293, și partea a doua în GA 294)

Traducător: Diana Sălăjanu
Lectori: Liliana Dumitriu, Sorin Țigăreanu, Adriana Onofrei
Redactor: Ligia Sălăjanu

Ediția a II-a, 2001

©1994 Editura TRIADE Cluj-Napoca
coperta cartii

Traducere după:
Rudolf Steiner
ERZIEHUNGSKUNST. SEMINARBESPRECHUNGEN UND LEHRPLANVORTRÄGE
Editura Rudolf Steiner, Dornach/Elveţia 1990
GA 295

Imaginea de pe copertă: „Planta originara” de Rudolf Steiner

ISBN 973-9196-19-5

EDITURA TRIADE
Str. Cetății Nr. 9, 400166 Cluj Napoca



Despre publicațiile din opera sub formă de conferințe a lui Rudolf Steiner

Baza științei spirituale orientată antroposofic este constituită din lucrările scrise de Rudolf Steiner (1861-1925). Alături de acestea el a ținut, între anii 1900 și 1924, numeroase conferințe și cursuri, atât publice cât și pentru membrii Societății Teosofice, iar mai târziu, ai Societății Antroposofice. Inițial el voia ca aceste conferințe, ținute totdeauna liber, să nu fie fixate în scris, ele fiind concepute „drept comunicări orale, nedestinate tipăririi”. Dar când textele acestor conferințe au început să fie răspândite sub diverse forme și cu greșeli, fiind redactate de unii dintre auditorii săi, el s-a simțit răspunzător de a le ordona. Această sarcină i-a încredințat-o Mariei Steiner von Sivers. Ei îi revenea alegerea stenografilor, administrarea textelor și corectarea lor în vederea editării. Deoarece, din lipsă de timp, Rudolf Steiner nu a putut să corecteze el însuși textele decât într-un număr foarte mic de cazuri, trebuie ținut cont de rezerva sa față de toate scrierile de acest gen: „Totuși, trebuie luat în considerare faptul că în stenogramele nerevizuite de mine există greșeli”.

În lucrarea sa autobiografică Cursul vieții mele (capitolul 35) el se exprimă asupra raportului conferințelor pentru membrii, care la început nu au fost accesibile decât sub formă de manuscris tipărit, față de scrierile sale publice. Pasajul respectiv este redat la sfârșitul acestui volum. Ceea ce este spus acolo este valabil, în același fel, și pentru cursurile referitoare le diverse specialități, cursuri care se adresau unui număr mic de participanți, familiarizați cu bazele științei spirituale.

După moartea Mariei Steiner (1867-1948) s-a început, conform liniilor directoare date de ea, editarea operelor complete ale lui Rudolf Steiner. Prezentul volum face parte din această ediție. Date mai amănunțite referitoare la text se găsesc, atât cât este necesar, la începutul capitolului „Indicații”.




CUPRINS [Notă]

PRIMA DISCUȚIE DE SEMINARStuttgart, 21 august 1919
Cele patru temperamente și componentele ființiale ale copilului. Gruparea copiilor în clasă după temperamente. Tratarea pedagogică a temperamentelor. Schema temperamentelor. Educarea reciprocă a temperamentelor copiilor. O oră și jumătate de învățământ principal, apoi o jumătate de oră de povestit. Planul materialului de povestit pentru clasele I-VIII. Răspuns la întrebări: despre copiii melancolici. Manuale, examene, profesori de specialitate.
A DOUA DISCUȚIE DE SEMINARStuttgart, 22 august 1919
Observații intercalate ale lui Rudolf Steiner referitoare la felul în care au prezentat cursanții temperamentele. Desenul. Interacțiunea temperamentelor. Temperamentele și instrumentele muzicale. Flegmaticii. Alimentația. Melancolicii. Forma corporală. Colericii. Temperamente, vârstă și organism social.
A TREIA DISCUȚIE DE SEMINARStuttgart, 23 august 1919
Observații intercalate cu privire la modul de tratare a temperamentelor. Povestitul basmelor. Motive la desen. Povestiri despre animale.
A PATRA DISCUȚIE DE SEMINARStuttgart, 25 august 1919
Poziția verticală a omului și activitatea de reprezentare în spațiu. Începuturile predării socotitului și temperamentele. Geometrie și stereometrie. Motive la desen. Povestitul basmelor. Povestiri despre animale. Extremele temperamentelor. Cele trei „cenușărese” ale clasei.
A CINCEA DISCUȚIE DE SEMINARStuttgart, 26 august 1919
Exerciții de vorbire. Individualizare și grupe de temperamente în clasă. Melancolicii. Temperamentul, reîncarnarea, ereditatea. Temperamentul poporului și limba. Temperamentele copiilor și învățarea limbii. Instigarea unor purtări rele într-o clasă.
A ȘASEA DISCUȚIE DE SEMINARStuttgart, 27 august 1919
Exerciții de vorbire. Exemplu de predare: Discutarea unei bucăți de lectură (fabulă) și a unei poezii. Tratarea pedagogică a „cumințeilor”.
A ȘAPTEA DISCUȚIE DE SEMINARStuttgart, 28 august 1919
Exerciții de vorbire. Exemplu de predare pentru vârsta de 12-15 ani, istoria. Elemente subiective în studierea istoriei: Tacitus, Treitschke, Herman Grimm, Macaulay, prezentarea lui Luther de pe diferite poziții confesionale. Cruciadele: cauze, scopuri, piedici și eșecuri, Ranke, Lamprecht, Treitschke, Tacitus, Rottek. Exaltarea unor elevi față de dascăl.
A OPTA DISCUȚIE DE SEMINARStuttgart, 29 august 1919
Exerciții de vorbire. Măsuri pentru a-i ajuta pe elevii mai slab înzestrați. Alimentația. Socotitul. Geografia. Ambiția. Înțelegerea obiectelor din natură. Copii neînzestrați și copii înzestrați. Euritmia. Muzica.
A NOUA DISCUȚIE DE SEMINARStuttgart, 30 august 1919
Exerciții de vorbire. Botanica: Observații intercalate referitoare la unele propuneri ale cursanților. Frunza, floarea, fructul, în raport cu aerul și căldura. Fecundarea. Planta ca „negativ” al omului; plantele și lumea sufletească umană.
A ZECEA DISCUȚIE DE SEMINARStuttgart, 1 septembrie 1919
Exerciții de vorbire. Plantele ca lume sufletească a Pământului devenită vizibilă. Piciorul-cocoșului, copacul, compozitele, ciuperca; vara și iarna. Teorema lui Pythagora.
A UNSPREZECEA DISCUȚIE DE SEMINARStuttgart, 2 septembrie 1919
Exerciții de vorbire. Frenologie. Simțurile umane. „Signaturi”. Părțile plantelor. Plantele și viața sufletească a copilului până la vârsta de 14 (16, 17) ani.
A DOUĂSPREZECEA DISCUȚIE DE SEMINARStuttgart, 3 septembrie 1919
Exerciții de vorbire. Educația sexuală și creșterea plantelor. Elemente de geografie: Regiuni industriale. Elemente de geometrie.
A TREISPREZECEA DISCUȚIE DE SEMINARStuttgart, 4 septembrie 1919
Exerciții de vorbire. Suprafața geometrică; trecerea la socotitul cu litere. Fantezia în cazul inventării unor exerciții de algebră. Socotitul „din cap”: Gauß. Calcule greșite: Copernic.
A PAISPREZECEA DISCUȚIE DE SEMINARStuttgart, 5 septembrie 1919
Începuturile predării muzicii; instrumente. Trecerea de la socotitul cu cifre (calculul dobânzilor), la socotitul cu litere. Numere negative și numere imaginare. Adunarea, înmulțirea, ridicarea la putere; scăderea, împărțirea, extragerea rădăcinii. Folosirea formulelor. Istoria: Heinrich I, maghiarii, întemeierea de orașe. Concretizarea timpului; generațiile. Considerații de istoria culturii. Geografia matematică; mișcarea Soarelui. Civilizația și cultura antică egipteană.
PRIMA CONFERINȚĂ DESPRE PLANUL DIDACTICStuttgart, 6 septembrie 1919
Obiectivele didactice pentru diferitele trepte, clasele I-VIII; predarea limbii germane (ca limbă maternă ‒ n. t.), clasele I-VIII. Desenul. Limba latină, clasele IV-VIII, limba greacă, clasele VI-VIII. Cunoștințe despre obiecte, clasa a III-a. Istoria și geografia la clasele IV-VIII.
A DOUA CONFERINȚĂ DESPRE PLANUL DIDACTICStuttgart, 6 septembrie 1919
Cunoștințe despre natură, clasele III-VIII. Despre câștig, întreprinderi, circulație. Fizica și chimia la clasele VI-VIII. Socotitul, matematica, geometria la clasele I-VIII. Desenul la clasele I-VIII. Muzica.
A CINCISPREZECEA DISCUȚIE DE SEMINAR ȘI
A TREIA CONFERINȚĂ DESPRE PLANUL DIDACTICStuttgart, 6 septembrie 1919
Exerciții de vorbire. Predarea muzicii. Euritmie, gimnastică. Continuarea discuțiilor de seminar: Curba lui Cassini. Glanda pineală, inima. Migrația popoarelor: cauzele economice. Rămășițe celtice; menținerea și dispariția triburilor germanice. Apariția statului. Creștinizarea germanilor, Bonifaciu. Predarea muzicii. Elevi care rămân în urmă. Limbile engleză și franceză, latină și greacă; pronunția în limba latină. Modelajul. Certificatele individuale pentru elevi. Lucrul manual pentru fete.

CUVINTE DE ÎNCHEIERE

OBSERVAȚII LA PRIMA EDIȚIE A CĂRȚII, DIN ANUL 1959, A DISCUȚIILOR DE SEMINAR (de E. Gabert)

INDICAȚII LA TEXT

ÎN LEGĂTURĂ CU NOTAREA CONFERINȚELOR

RUDOLF STEINER – VIAȚA ȘI OPERA

LISTA LUCRĂRILOR LUI RUDOLF STEINER DESPRE EDUCAȚIE

EDIȚIA OPERELOR COMPLETE ALE LUI RUDOLF STEINER