Rudolf Steiner

CUNOAŞTEREA LUI HRISTOS
ANTROPOSOFIE ŞI ROSICRUCIANISM
EVANGHELIA LUI IOAN

GA 100

COLECȚIA INIȚIERI
Seria Biblioteca antroposofică

Coordonatorul colecției: biolog dr. PETRE PAPACOSTEA
Redactor: MARIA STANCIU
Concepția grafică a copertei: VENIAMIN & VENIAMIN
Tehnoredactare computerizată: Maria MÂRZEA, Daniela NIȚU, Diana OLTEANU

ISBN 973-9436-11-1

COPERTA IV

Ştiinţa spiritului ne înlesneşte accesul la lumile spirituale în care se află adevăratele cauze ale fenomenologiei cunoscute de om, prin simţuri, în lumea fizică.

De-a lungul diferitelor epoci culturale, iniţierea realizată în diverse centre a avut drept scop menţinerea trează a conştientizării existenţei lumilor suprasensibile şi a comunicării cu acestea. Cunoasterea cultă astfel obţinută a permis gânditorilor iniţiaţi ai antichităţii greceşti să afirme că omul, cea mai complexă fiinţă, reflectă în ansamblul său tot ce există în macrocosmos, meritând astfel denumirea de microcosmos. La ieşirea din evul mediu, Paracelsus sugera acelasi lucru atunci când, printr-o frumoasă comparaţie, spunea că fiecare lucru din natură ‒ plantă; animal; piatră ‒ este o literă a unui alfabet şi că, dacă se scrie cu aceste litere un cuvânt, se obţine omul.

În conferinţele cuprinse în volumul de faţă, Rudolf Steiner expune metodele de iniţiere dezvoltate în perioada care a urmat Evenimentului de pe Golgota şi care au fost corespunzătoare stărilor de conştienţă atinse de om în diferite perioade, cu un accent deosebit pus pe iniţierea rosicrucruciană şi pe cea antroposofică (teosofică).

Cel de-al doilea ciclu de conferinţe constituie o strălucită interpretare a Evangheliei lui Ioan ca document iniţiaţic.

CUPRINS

Treptele adevărului (biolog dr. Petre Papacostea)

În legătură cu publicarea conferinţelor lui Rudolf Steiner

ANTROPOSOFIE ŞI ROSICRUCIANISM

CONFERINȚA I ― Kassel, 16 iunie 1907

Caracterul epocii actuale şi teosofia. Declinul religiei. Richard Wagner şi lumea miturilor. Reincarnarea, o învăţatură druidică. Originea legendelor şi miturilor. Astronomia egipteanâ. Materialismul tehnic şi industrial, o necesitate a evoluţiei. Christian Rosenkreutz, fondatorul unei noi civilizaţii spirituale. Sfântul Pavel şi Dionisie Areopagitul. Concordanţa dintre creştinism şi rosicrucianism. O vorbă a lui Fichte. Du Bois-Reymoud şi limitele cunoaşterii sale. Caracterul ştiinţei spiritului. Cunoaşterea spiritului şi logica. Teosofie şi viaţă practică.

CONFERINȚA a II-a ― Kassel, 17 iunie 1907

Maxime ale lui Paracelsus şi Goethe. Natura omului, corpul fizic şi lumea minerală. Devachanul superior. Caracterul negativ al substanţialităţii corpului eteric. Bisexualitatea la om. Conştienţa plantei. Înţelepciunea corpului eteric, femurul. Senzaţia ca esenţă a corpului astral. Corpul astral în timpul somnului. Armonia sferelor la Pitagora şi la Goethe. Citate extrase din Faust. Constituţia cvadruplă a omului.

CONFERINȚA a III-a ― Kassel, 18 iunie 1907

Natura Eului. Diferenţa dintre oamenii foarte evoluaţi şi cei mai puţin evoluaţi. Sfântul Francisc din Assisi. Transformarea corpului astral în Manas, a corpului eteric în Budhi şi a corpului fizic în Atma. Omul, o fiinţă septuplă. Viaţa după moarte. Viziunea panoramică a existenţei trecute. Lepădarea corpului astral. Karmaloca. Părăsirea a trei cadavre. Natura spiritismului. Pătrunderea în lumea spirituală.

CONFERINȚA a IV-a ― Kassel, 19 iunie 1907

Conceptul de „lume”. Lumea astrală, o lume de visuri simbolice; exemple. Imaginea în oglindă, caracteristică a lumii astrale. Inversiunea timpului. Vieţuirea inversă a întregii existenţe. Lumea arhetipurilor sau „regiunea continentală”. „Tat tvam asi”. „Oceanul”, regiune a vieţii fluctuante. „Regiunea aeriană”, ca mişcare atmosferică de sentimente, de dorinţe etc., până la armonia sferelor. Regiunea a patra a lumii spirituale, cea a tuturor forţelor creatoare. Cele trei regiuni superioare ale lumii spirituale. Cronica Akasha. Eliberarea omului şi limpezirea sentimentelor sale în aceste regiuni.

CONFERINȚA a V-a ― Kassel, 20 iunie 1907

Aptitudinea scrierii. Memoria muzicală a lui Mozart. Francesco Redi şi generaţia spontanee. Traversarea Devachanului de către om. Formarea organelor. Despre educaţie. Rahitismul, tratarea sa adecvată şi inadecvată. Alte probleme pedagogice. Urmarea descrierii Devachanului. Cartea, „mimica gândirii”. Intervenţia morţilor în transformarea Pământului. Chamisso: Peter Schlemhil. Teosofia ca înţelegere a lumii vizibile.

CONFERINȚA a VI-a ― Kassel, 21 iunie 1907

Coborârea omului spre o nouă existenţă terestră. Aptitudini karmice şi ereditare. Creşterea şi „îmbucătăţirea” în viaţa de după moarte. Coborârea spre o nouă incarnare. Îmbrăcarea noului corp astral. Rolul sufletelor popoarelor în inserarea corpului eteric. Fritz Mauthner şi lucrarea sa Contribuţie la o critică a limbajului. Relaţia dintre facultăţile ereditare şi karmice; cazul familiilor Bach şi Bernoulli. Despre iubirea maternă. Despre cuplul parental. Cazul a cinci judecători ai unui tribunal secret, pentru înţelegerea forţelor de atracţie dintre oameni. Înnobilarea omului prin incarnări succesive. Interpretare esoterică a rugăciunii Tatăl Nostru. Obiecţii împotriva interpretării; respingerea ei.

CONFERINȚA a VII-a ― Kassel, 22 iunie 1907

Legea karmei. Exemple de acţiune a legii karmei. Legea karmei şi începutul Vechiului Testament. Legea karmei ca soluţie a enigmelor existenţei. Vieţuirile astrale determină constituţia corpului eteric, iar calităţile eterice pe aceea a corpului fizic. Acţiunile exterioare devin destin în existenţa următoare. Concepţia materialistă privind raportul cauză-efect şi respingerea ei. Despre plâns. Cauza leprei. Influenţa hunilor asupra populaţiei europene constituie cauza apariţiei leprei. Influenţa nefastă a materialismului, în particular, asupra vieţii religioase. Apariţia bolilor mintale. Concepţie eronată privind karma şi respingerea acesteia. Concordanţa dintre moartea mântuitoare a lui Hristos şi legea karmică. Alte exemple ale efectelor karmice. Maxima lui Fabre d'Olivet privind păcatul împotriva Duhului Sfânt.

CONFERINȚA a VIII-a ― Kassel, 23 iunie 1907

Incarnarea precedentă a omenirii actuale. Problema egalităţii dintre oameni. Mersul Soarelui prin Zodiac, reflectarea sa în epocile de civilizaţie. Durata şi felul incarnărilor omeneşti. Vedere retrospectivă după moarte şi privire spre viitor înainte de naştere. Idioţia, urmare posibilă a privirii spre viitor. Caracterizarea elementelor constitutive ale entităţii. Observarea omului aflat în centrul evoluţiei. Natura vechii Luni, a vechiului Soare şi a vechiului Saturn. Reflectarea lor în numele zilelor săptămânii. Relaţia elementelor constitutive ale omului cu stadiile de dezvoltăre ale Pământului.

CONFERINȚA a IX-a ― Kassel, 24 iunie 1907

Omul, fiinţa cea mai perfectă. Schiţa organelor de simţ, ca organe fizice, pe vechiul Saturn, Cronos şi Rhea. Omul perioadei Saturn. Entităţi bune şi entităţi rele. Vechiul Soare, regnul oamenilor-plante şi regnul mineral. Mireasma vechiului Soare şi opusul său, retardaţii vechiului Saturn. Spiritele focului şi reprezentantul lor: Hristos. Cale solară şi cale lunară. Vechea Lună şi inserarea corpului astral. Formarea sistemului nervos şi natura animală. Substanţialitatea vechii Luni. Aerul aprins. Vâscul. Mitul lui Baldur şi Loki. Spiritele clarobscurului sau îngerii. Efectele Lunii şi Soarelui asupra Oamenilor-animale (reproducerea). Stări generale ale vieţii pe vechea Lună.

CONFERINȚA a X-a ― Kassel, 25 iunie 1907

Transformarea vechii Luni în Pământul nostru actual. Repetarea stărilor saturniene, solare şi lunare. Desprinderea Soarelui şi a Lunii. Mărturii stiinţifice privind începuturile Pământului. Huxley si alţii. Maimuţa, ca om decăzut. Memoria atlanteenilor. Niflheim. Clarvederea la atlanteeni, temeiul ei: consangvinitatea. Originea miturilor şi legendelor. Apariţia curcubeului. Richard Wagner şi opera sa Aurul Rinului. Caracteristici generale ale Atlantidei. Vechea Lemurie.

CONFERINȚA a XI-a ― Kassel, 26 iunie 1907

Starea Pământului după desprinderea Lunii. Două feluri de plante. Naşterea mineralului din vegetal. Gnaisul. Epifiza. Relaţia dintre sufletul veşnic şi corp. Geneza respiraţiei pulmonate şi a sângelui. Maxima lui Paracelsus. Traversarea Pământului de către Marte. Formarea laringelui şi a oaselor. Atlantida. Indienii. Caracteristici generale ale erei atlanteene. Descrierea epocii culturale postatlanteene. Creştinismul şi viitorul. Influenţa sufletului asupra corpului. Noţiunea teosofică a mântuirii.

CONFERINȚA a XII-a ― Kassel, 27 iunie 1907

Separarea sexelor. Endo- şi exogamia. Poetul Anzengruber. Natura endogamiei. Memoria congenitală în epoca patriarhală. Iubirea primordială şi vieţuirea sângelui. Iubirea individuală, spirituală a viitorului. Creştinismul, realitate mistică. Aforismul lui Augustin. Descrierea vechii iniţieri. Legătura sa cu entitatea lui Hristos. Richard Wagner şi taina sângelui. Jertfa de sânge a lui Hristos. Unicitatea creştinismului. Replică pentru Strauss, Drews şi alţii. Transformarea Pământului prin Misteriul de pe Golgota. Natura şi textul Evangheliei lui Ioau. Primele cinci trepte ale iniţierii creştine. Catrenul lui Goethe în legătură cu Soarele şi ochiul. Organul de percepţie at lui Hristos.

CONFERINȚA a XIII-a ― Kassel, 28 iunie 1907

Previziune şi predestinare. Dionisie Areopagitul şi învăţătura despre Cuvânt. Laringele, viitor organ de reproducere. Cristian Rosenkreutz şi şcoala sa. Primele trei trepte a1e iniţierii. Prima treaptă: studiul. Calculatoarele. Referire la Filosofia libertăţii. Treapta a doua: imaginatia. Goethe şi spiritul Pământului. Picătura de rouă. Învăţătura despre Graal. Omul - o plantă inversată. Laringele, organ al viitorului. Cântecul pentru copii „Zboară cărăbuşule, zboară”, fabula berzei, pupa fluturelui. Treapta a treia de iniţiere: însuşirea scrierii oculte. Procesul evolutiv. Corespondenţă între Zodiac şi civilizaţii.

CONFERINȚA a XIV-a ― Kassel, 29 iunie 1907

Treapta a patra a iniţierii: pregătirea pietrei filosofale. Divulgarea secretelor rosicrucianismului. Complementaritate între procesul respirator la om şi plantă. Legenda de Aur şi explicaţia ei. Arborele vieţii şi arborele cunoaşterii. Exerciţii pentru obţinerea pietrei filosofale. Chinezii, un popor atlantean în declin. Legenda evreului rătăcitor, Ahasverus. Treapta a cincea a iniţierii: corespondenţa dintre microcosmos şi macrocosmos. Unirea corpului eteric cu corpul fizic în era postatlanteană. A şasea treaptă a iniţierii: afundarea în macrocosmos. Iubirea omului pentru toate creaturile. Treapta a şaptea a iniţierii. Caracterul învăţăturii oculte. Controlul gândurilor şi pozivitatea. Éduard von Hartmann, controversa sa cu contemporanii. Invenţia timbrului poştal. Obiecţii la crearea drumului de fier. Ştiinţa spiritului ca fapt al existenţei.

EVANGHELIA LUI IOAN *

CONFERINȚA I ― Basel, 16 noiembrie 1907

Ştiinţă şi religie. Natura teosofiei şi relaţia ei cu documentele religioase. Patru atitudini faţă de documentele religioase. Legătura Evangheliei lui Ioan cu celelalte trei. Polemica dintre Karl Vogt şi profesorul Wagner. Hristos, o entitate înglobând întregul Pământ. Primele 14 versete din Evanghelia lui Ioan. Dionisie Areopagitul şi învăţătura sa despre ierarhii. Verbul, ca formă şi structură. Laringele şi inima.

CONFERINȚA a II-a ― Basel, 17 noiembrie 1907

Natura corpului fizic şi a corpului eteric. Pentagrama. Corpul eteric al bărbatului şi al femeii. Natura corpului astral. Oboseala. Corpul astral şi lumea astrală generală. Eul omului, al animalelor, al plantelor şi al mineralelor. Etapele evolutive ale omului. Francisc din Assisi. Transformarea corpurilor umane în Manas, Budhi şi Atma.

CONFERINȚA a III-a ― Basel, 18 noiembrie 1907

Concordanţa dintre începutul Bibliei şi cel al Evangheliei lui Ioan. Cele şapte incarnări ale Pământului. Natura Pralaiei. Atma pe Saturn. Soare-aer, Lună-apă. Soarele şi Luna se separă de Pământ. Iehova şi Eul. Învăţătura lui Dionisie Areopagitul. „Copiii lui Dumnezeu” sau „Fiii lui Dumnezeu”.

CONFERINȚA a IV-a ― Basel, 19 noiembrie 1907

Înţelepciune şi iubire. Încorporarea Eului prin Iahve. Spirite solare, Iahve, Lucifer. Respiraţie de foc şi respiraţie de aer. Atlantul. Reproducerea inconştientă în Atlantida. Trecerea de la iubirea dintre rude la iubirea universală a creştinismului.

CONFERINȚA a V-a ― Basel, 20 noiembrie 1907

Legea mozaică şi înlocuirea ei. Iniţierea prin Hristos în corpul fizic. Iniţierea lui Lazăr. Cele trei femei sub crucea de pe Golgota. „Copiii lui Dumnezeu”. Maria şi Maria Magdalena. În legătură cu Nathanael. Eul diferitelor corpuri în legătură cu Eul individual. Armonia interioară priu Hristos. Maxima lui Goethe în legătură cu ochiul şi lumina. Evanghelia lui Ioan: un drum istoric spre Hristos.

CONFERINȚA a VI-a ― Basel, 21 noiembrie 1907

Misterul numerelor în Evanghelia lui Ioan. Şcoala lui Pitagora. Numărul cinci. Iniţierea anterioară creştinismului. Hristos şi samariteanca. Cele trei femei sub cruce. Faptele istorice ca simbol al evoluţiei viitoare a omenirii.

CONFERINȚA a VII-a ― Basel, 22 noiembrie 1907

Diferenţa dintre indieni şi europeni. Problema originii omului. Puterea corpului eteric asupra corpului fizic în era lemuriană. Originea maimuţelor. Arborele genealogic al omului şi ramificaţiile animale. Arborele genealogic al lui Haeckel. Natura Sfântului Duh. Omul, o plantă inversată. Hermafroditul. Esenţa vegetalului. Spiritul lui Hristos şi Pământul. Atmosfera. Pământul, un adevărat corp al lui Hristos.

CONFERINȚA a VIII-a ― Basel, 25 noiemhrie 1907

Eul-grup al poporului evreu. Individualizarea Eului prin Hristos. Legenda de Aur. Sânge roşu şi sânge albastru. Om şi plantă. Arborele cunoaşterii şi arborele vieţii. Despre Nicodim. Cale, Adevăr, Viaţă. Evanghelia lui Ioan şi vieţile succesive. Despre orbul din naştere. Femeia adulteră. Karma şi libertatea. Nunta din Cana ca imagine a viitorului. Transformarea apei în vin. Ospătarea celor cinci mii. Evanghelia lui Ioan ca scriere iniţiatică. Mama Sofia.

NOTE

POSTFAŢĂ (Sorin Ţigăreanu)

* Ciclul de conferințe de la Basel se gasește în traducere alternativă și în Evanghelia după Ioan   vol. I, GA 94/100.

AcasăIndex GALucrări OnlineUrmătoarea