Rudolf Steiner
I. FAUST, OMUL CĂUTĂTOR
GA 272
NOTE
La baza ediţiei speciale, cuprinsă în volumul de faţă, se află ediţia a 4-a (1981) a aceluiaşi volum din ediţia Operelor complete ale Rudolf Steiner.
În volumul al doilea se găseşte un tabel cronologic al spectacolelor euritmic-dramatice prezentate la Dornach între 1915-l919, precum şi o Cronică în care se arată cum a luat naştere
drama Faust de Goethe.
Asupra caracterului deosebit pe care îl au aceste expuneri ale lui Rudolf Steiner atrage atenţia în mod special Cuvântul înainte al Mariei Steiner, când spune acolo, printre altele:
„Conferinţele oferite aici... nu sunt nişte comentarii concepute în camera de studiu a unui erudit, ci o introducere în regiunile ştiinţei spirituale, de mână cu o operă poetică inspirată de
ele, ale cărei taine sunt puse în lumina potrivită abia cu ajutorul acestei ştiinţe spirituale. Pe alte căi nu se ajunge la miezul problemei lui Faust.”
Acele lucrări ale lui Rudolf Steiner care au apărut în cadrul ediţiei Operelor complete (GA) sunt indicate la Note cu numărul bibliografic corespunzător.
- când am avut onoarea de a ţine aici conferinţe: Această activitate de conferenţiar a început în iarna anului 1905.
- se presupune: Vezi nota din manuscris de la p. 5
- Ca să vorbim ca Goethe: există ochi spirituali şi urechi spirituale: În Goethes Naturwissenschaftlichen Schriften, editate şi comentate de Rudolf Steiner, în seria
„Deutsche National-Litteratur” a lui Kiirschner (1883/1897), 5 volume, GA 1a-e, 1975, volumul I.
O primă schiţă pentru o introducere generală la anatomia comparată pornind de la osteologic (p. 262): „Noi învăţăm să vedem cu ochii spiritului, fără de care, ca pretutindeni, dar mai ales în
cercetarea naturii, pipăim în jurul nostru ca orbii.” Observaţia lui Rudolf Steiner: „În aceste cuvinte zace cheia la înţelegerea modului goethean de a concepe natura. A vedea cu ochii
spiritului nu e altceva decât a vedea forma animală nu doar în realitatea ei accesibilă simţurilor, ci a putea să o percepi în ideea care stă la baza ei în forma sa proprie (intuitiv). Fiecare
formă empirică prezintă apoi o abatere de la această idee, dar ideea ne indică norma şi punctul de plecare pentru felul în care trebuie explicată o ase¬menea formă particulară.” În continuare
(p. 107), despre Kaspar Friedrich Wolff, în Verfolg. Bildung und Umbildung organischer Naturen: „... că ochii spiritului trebuie să lucreze într-o unire mereu vie cu ochii trupului,
pentru că altfel ajungi în pericolul de a vedea, totuşi, pe alături.” Observaţie a lui Rudolf Steiner: „Aceste cuvinte dovedesc iarăşi cu cât sunt mai profunde concepţiile lui Goethe decât
simplul empirism. Pe când acesta din urmă nu recunoaşte decât ceea ce noi percepem cu simţurile, Goethe voia, înainte de toate, să vedem cu ochii spiritului, cu alte cuvinte, el voia ca
legitatea care nu ne este dată prin simţuri şi care există numai pentru spirit, care guvernează faptele reale accesibile simţurilor, să devină ţelul cercetării.”
- Francesco Redi: 1626-l697.
- se arată în mod absolut ştiinţific: Deja în 1903 Rudolf Steiner a scris articolul Reincarnare și karmă, reprezentări necesare din
perspectiva ştiinţei moderne a naturii, în „Luzifer”, revistă pentru viaţa sufletească şi cultivarea spiritului – Teosofie. Editor: Dr. Rudolf Steiner. Începând din 1909,
articolul a apărut ca broşură. Acum în „Luzifer-Gnosis. Gesammelte Aufsătze 1903-l908”, GA, 34.
- se exprimă în frumosul imn în proză: „Natura”, aforistic de Goethe (1780), cu note de Rudolf Steiner (1887). „Natură! Noi suntem înconjuraţi şi îmbrăţişaţi de ea – neputând să
ieşim din ea şi neputând să pătrundem mai adânc în ea. Fără a ne pofti şi fără a ne preveni, ea ne ia în cercul dansului ei şi se învârte cu noi până când am obosit şi cădem din braţele ei...
Ea a gândit şi cugetă neîncetat; dar nu ca om, ci ca natură. Ea şi-a rezervat un simţ propriu atotcuprinzător, pe care nimeni nu i-l poate surprinde... Ea se iubeşte pe sine şi e ataşată în
veci cu ochi şi urechi fără număr de sine însăşi... Nu eu am vorbit despre ea. Nu, ceea ce e adevărat şi ce e fals, ea a rostit totul.”
- în care a trebuit să-şi spună: în ediţia sa la Faust, cu Introducere şi explicaţii curente, Karl Julius Schröer face, la pagina XXXVIII a Introducerii,
comunicarea următoare cu privire la boala gravă prin care a trecut Goethe la Leipzig: „Hemoragia puternică pe care a avut-o atunci a făcut asupra lui o impresie zguduitoare, aşa cum vedem din
scrisoarea poetică adresată la 9 noiembrie 1768 Friederikăi Oeser. El se descrie aici ca pe un mort ieşit din mormânt, adăugând: «cel căruia moartea i-a planat o dată foarte aproape în jurul
capului se cutremură cu siguranţă, cât timp trăieşte, amintindu-şi; eu ştiu cum am tremurat atunci!»”
- pentru că nimeni nu ştie cum să înţeleagă aceste semne: Drept Erklärung der Figur „Abyssi Duplicatae oder Des doppelt flüchtig und fixen Abgrundes”, în ediţii se
găseşte poezia următoare:
Ein Abgrund den andern ruft heraus,
Sie machen zusammen einen harten Strauss:
Das Flüchtige ganz fix soll werden,
Wasser und Dampf sich kehren in Erden.
Der Himmel selbst muss irdisch sein,
Sonst kommt ins Erdreich kein Leben ein.
Das Oberste soll das Unterste sein,
Das Unterste wird das Oberste fein.
Das Fixe soll ganz flüchtig werden,
Ein Wasser und Dampf soll sein die Erden.
Die Erde muss höchst zum Himmel aufiliegen,
Der Himmel ins Zentrum der Erde einkriechen.
So muss verkehrt sein Himmel und Erden,
Soll das Unterste zum Obersten werden.
Der flüchtige Drach den fixeren tötet,
Der fixe zum Tode den flüchtigen notet.
Also muss offenbar kommen an Tag,
Die Quint-Essenz, und was sie vermag.
- El (Goethe) a spus: Roma, 18 august 1787, lui Knebel: „După cele ce am văzut lângă Napoli, în Sicilia, ca plante şi peşti, aş fi foarte ispitit, dacă aş fi mai tânăr cu
zece ani, să fac o călătorie în India, nu pentru a descoperi lucruri noi, ci pentru a privi în felul meu cele descoperite.”
- Apoi, lui i se spune: În scena finală din „Noaptea clasică a Walpurgiei”, golfuri cu stânci la Marea Egee:
Un vânt îmbătător adie-ncoace
Cu iz de iarbă umedă, şi-mi place!
Lăudabilei dorinţe nu te opune,
Ci ia din prag întreaga creaţiune!
Fii gata de-un rapid plerom!
Trăind după eterne norme
Vei trece-n mii şi mii de forme.
Ai timp destul până la om.
- De aceea, el i-a putut spune lui Eckermann: La 29 ianuarie 1827: „Dar totul este, totuşi, perceptibil prin simţuri, şi, gândit pe scena teatrului, oricui îi va sări bine în
ochi. Şi mai mult nici n-am vrut. Dacă este aşa de adevărat că mulţimea spectatorilor găseşte plăcere în aparenţă; iniţiatului nu-i va scăpa de îndată sensul mai înalt, aşa cum e cazul
şi cu, «Flautul fermecat» şi cu alte lucruri.”
- cuvintele de la sfârşitul operei: Hier wird's Erreichnis. Rudolf Steiner s-a alăturat aici presupunerii pe care arhiducele Rudolf a susţinut-o în „Archiv für neuere
Sprachen, LXX”, 1883, p. 473: Pe o coală de hârtie descoperită abia în 1928, scrisă de propria mână a lui Goethe, şi care ni s-a păstrat, apare în acest vers Ereignis. Comp. Goethes
Geistesart..., notă la subsol, p. 18, trimitere la p. 39.
- Doamna Wandrey: Camilla Wandrey, 1859-l941, membru al Societăţii antroposofice din Berlin; a trăit mai târziu la Dornach.
- într-o scriere de mai mici dimensiuni: În1918 a apărut Goethes Geistesart in ihrer Offenbarung durch seinen Faust und durch das Märchen von der Schlange und der Lilie
(1918), GA 22.
- cea de a patra epocă de cultură postatlanteană: Vezi Rudolf Steiner, Ştiinţa ocultă, capitolul Evoluția
lumii şi omul, GA 13.
- a scris el din Italia: Roma, 28 ianuarie 1787. Textual: „Nutresc presupunerea că ei – acei artişti incomparabili – au lucrat după exact aceleaşi legi după care lucrează natura
şi pe urmele cărora mă aflu.”
- când a spus: Roma, 6 septembrie 1787.
- „Păzitorul Pragului”: Vezi Rudolf Steiner, Cum se dobândesc cunoştinţe despre lumile superioare? (1904/1905), GA 10.
- Blavatsky: H. P. Blavatsky, fondatoarea Societăţii teosofice, 1831-l891.
- Cuvintele finale nu au fost preluate; ele se referă – la fel ca la pag. 42 – la felul cum a fost scris cuvântul Ereignis = Erreichnis.
- ceea ce a fost spus de mine aici ieri, înainte de transformare: Conferinţa din 3 aprilie 1915, „Der Baldur-Mythos und das Karfreitag-Mysterium”, în Wege der geistigen
Erkenntnis und der Erneuerung künstlerischer Weltanschauung (13 conferinţe, Dornach, 1915), GA 161.
- despre care noi am spus: În conferinţa din 3 aprilie 1915, GA 161.
- Goethe a spus: Goethe către Schiller, 6 decembrie 1797: „Mă voi îndrepta mai întâi, probabil, către Faust al meu, în parte, spre a scăpa de acest Tragelaph, în parte, spre a
mă pregăti pentru o dispoziţie mai înaltă şi mai pură, poate pentru Tell.” Vezi cronica din volumul II, 1794.
- ciclu de conferinţe prezentat la Haga: 20-29 martie 1913, Welche Bedeutung hat die okkulte Entwicklung des Menschen für seine Hüllen und sein Selbst? (Evoluția
ocultă a omului) (10 conferinţe), GA 145.
- Georg Faust: Expunerile ce urmează au la bază descrierea dată de Herman Grimm în articolul său: „Die Entstehung des Volksbuches von Dr. Faust”, în Fünfzehn Essays,
Berlin, 1882.
- doctor Faust-ul lui Marlowe: Christopher Marlowe, poet dramatic englez, 1564-l593, Life and death of Dr. Faustus, 1588.
- în jurul clădirii noastre, închinate cercetării spirituale: Primul Goetheanum în construcţie în anul 1915 şi distrus prin foc în noaptea Anului Nou 1922/1923.
- În ciclul prezentat la Viena în aprilie 1914: 9-l4 aprilie 1914, Inneres Wesen des Menschen und Leben zwischen Tod und neuer Geburt (8 conferinţe), GA 153.
- în perioada în care: Vezi Cronica. Goethe concepuse „această convorbire dintre Faust şi Spiritul Pământului” deja în anii '70.
- Citiţi conferinţele de la Haga: Vezi nota 24.
- dacă Faust ar fi pus odată în scenă astfel: În punerea în scenă de la Goetheanum, Wagner apare într-un costum asemănător aceluia purtat de Faust, astfel încât contrastul
caracterizat aici iese clar în evidenţă.
- în urmă cu opt luni: Izbucnirea Primului Război Mondial.
- ce este Misteriul de pe Golgotha: Vezi Rudolf Steiner, Creștinismul ca fapt mistic și misteriile Antichității (1902), GA
8, şi ciclurile de conferinţe despre Evanghelii.
- şi el a numit Faust „o compoziţie barbară”: Scrisoare a lui Goethe adresată lui Schiller, 27 iunie 1797: „Observaţiile dumneavoastră cu privire la Faust m-au bucurat
foarte mult. Ele coincid, cum era şi firesc, cu intenţiile şi planurile mele, numai că la această compoziţie barbară eu îmi fac sarcina uşoară şi mă gândesc mai mult să ating decât să
împlinesc cerinţele cele mai înalte.”
- Rieger: Maximilian Rieger, germanist, 1828-l909.
- Un pasaj de scrisoare important: Goethe către Zeller, 15 februarie 1830: „Gândiţi-vă că odată cu fiecare respiraţie un curent eteric din Lethe străbate întreaga noastră
fiinţă, în aşa fel încât noi ne amintim de bucurii numai într-o măsură moderată, iar suferinţele aproape că nu ni le amintim. Acest înalt dar al lui Dumnezeu am învăţat dintotdeauna să-l
preţuiesc, să-l folosesc şi să-l sporesc.”
- Citiţi ultimul ciclu de la Haga: Vezi nota 24.
- pe care le-am făcut aici, împreună cu celelalte conferinţe: Vezi nota 21.
- Şi atunci Goethe şi-a notat: Opere, Ediţia Sophien, Secţiunea I, volumul 14, p. 287.
- compoziţia barbară: Vezi nota 34.
- Nu degeaba i-a spus Goethe lui Eckermann: Noi cităm aici cuvintele din convorbirile purtate la 13 februarie 1831: „...la o astfel de compoziţie este, de asemenea, important
numai ca fiecare măsură să fie plină de sens şi clară, în timp ce ca întreg rămâne întotdeauna incomensurabilă, dar, tocmai de aceea, la fel ca o problemă nerezolvată, îi ispiteşte pe oameni
să cugete la ea mereu, mereu.”
- Herman Grimm: Istoric literar şi de artă, fiul lui Wilhelm Grimm, 1828-l901. Profesor de Istoria artei la Berlin. Prelegeri despre Goethe, 1877. Rudolf Steiner se
referă la el în multe dintre scrierile şi conferinţele sale. Vezi în special Cursul vieții mele (1923/1925), capitolul
XIV, GA 28. Goethe-Vorlesungen, Berlin 1874/1975. Prima prelegere: „Primul secol goethean abia s-a încheiat; dar niciunul dintre cele ce urmează, în măsura în care ne este îngăduit să
măsurăm viitorul, nu va fi scutit de osteneala de a şi-l reconstrui pe Goethe sub forme mereu noi. Poporul german şi-ar schimba natura, dacă acest lucru nu s-ar întâmpla. Există de secole o
ştiinţă care se numeşte Homer şi care şi-a găsit reprezentanţii în linie continuă de secole, una care poartă numele de Dante, una care poartă numele lui Shakespeare: tot aşa, de acum înainte
va exista una care se numeşte Goethe.”
- din anul 1884: „Goethes Naturwissenschaftliche Schriften”, editate şi comentate de Rudolf Steiner în seria „Deutsche National – Litteratur” a lui Kürschner (1883/1897), 5
volume, GA 1a-e, 1975, vol. I. – Rudolf Steiner, Goethes Recht in Naturwissenschaft. Eine Rettung (Betr. Hauptgesichtspunkte für die Einleitung
zu Goethes Naturwissenschaftliche Schriften, volumul I). În Methodische Grundlagen der Anthroposophie, 1884-l901, Gesammelte Aufsätze, GA 30.
- de sărbătoarea înălţării la Cer a Maicii Domnului: La 15 august 1910 avusese loc, la München, premiera mondială a primei drame-mister a lui Rudolf Steiner, Poarta
inițierii. Patru drame-misteriu (1910/1913), GA 14.
- când clădirea noastră va fi gata: În versiunea integrală, nescurtată, a dramei Faust, pusă în scenă de Marie Steiner în cel de-al doilea Goetheanum, spectacolul e
conceput în modul schiţat aici.
- Filippo Neri: Sfânt, 1515-l595. Vezi Goethe, Italienische Reise, Partea I, Napoli, Apus de soare, nota din mai 1787.
- Goethe i-a spus o dată lui Eckermann: 6 iunie 1831: „... De altfel, veţi admite că finalul, acolo unde sufletul salvat o ia în sus, a fost foarte greu de realizat, şi că eu,
cu asemenea lucruri suprasensibile, care abia pot fi bănuite, uşor m-aş fi putut pierde în ceva vag, dacă n-aş fi dat intenţiilor mele poetice, prin figurile şi reprezentările
creştin-bisericeşti clar conturate, o formă şi o consistenţă care limitează în mod benefic.”
- următoarele cuvinte: Foaia se încheie cu versurile următoare, care nu sunt citate în conferinţă:
Eu însă nu mai sunt de folos pe locul acesta.
Firul poeziei mele se ţese fantomatic tot mereu
Şi la sfârşit se rupe tragic! Să fiţi cu toţii-salutaţi,
De mă veţi găsi, spre desfătarea voastră fie.
- ciclul de la Kassel: 24 iunie – 7 iulie 1909, Evanghelia după Ioan în raporturile sale cu celelalte evanghelii (14
conferinţe), GA 112.
- Ei bine, noi ştim: De exemplu, Rudolf Steiner, Misterul biblic al Genezei (11 conferinţe, München, 1910), GA 122.
- la München: 24-31 august 1913, Tainele Pragului (opt conferinţe), GA 147.
- Aici ajungem să percepem sub o formă solară radiaţia aurei: Vezi Rudolf Steiner, Die Geheimnisse. Ein Weihnachts- und Ostergedicht von Goethe, conferința din 25
decembrie 1907, Köln, în Natur- und Geistwesen – ihr Wirken in unserer sichtbaren Welt, (18 conferințe, 1907-1908), GA 98.
- Am vorbit în ultimele săptămâni despre cele trei idealuri mari, supreme, ale omenirii: 29 iulie - l5 august 1916. Enigma omului.
Fundamentele spirituale ale istoriei umane (15 conferinţe, Dornach, 1916), GA 170, volumul I al seriei „Kosmische und menschliche Geschichte”. – În legătură cu conferinţa din
19 august 1916, atragem atenţia în mod special asupra expunerilor din 6 august.
- trei critici: Kant, Kritik der reinen Vernunft, 1781; Kritik der praktischen Vernunft, 1788; Kritic der Urteilskraft, 1790.
- Franz Brentano: Filosof, 1838-l917. Vezi lucrarea acestuia Psychologie vom empirischen Standpunkt, volumul I, 1874. Apoi, Rudolf Steiner, Despre
enigmele sufletului (1911), Franz Brentano, un necrolog, GA 21.
- la Hume şi la Berkeley: David Hume, 1711-l776, istoric scoţian şi filosof; George Berkeley, 1684-l753, filosof englez.
- De aceea, cei care au urmărit în anii '70, '80 prelegerile de psihologie ale lui Brentano: Vezi Rudolf Steiner, Cursul vieții mele
(1923/1925), capitolul III, GA 28.
- prima conferinţă: 29 iulie 1916, în GA 170.
- Am fi văzut azi mai întâi un Lucifer roşu: În variantă euritmic-dramatică.
- cuvântul pe care l-am citat aici cu puţin timp în urmă: Dornach, 6 august 1916, în Das Hineinwachsen des Menschen in die drei geistigen Reiche der Weisheit, Schönheit und
Güte. Vezi nota 53.
- în „Paradisul pierdut” al lui Milton: John Milton, 1608-l674, The Paradise lost. 12 cânturi în iambi fără rimă, 1667. Vezi în acest sens prima conferinţă din Rudolf
Steiner, Misiunea lui Mihail (12 conferinţe, Dornach, 1916), GA 194.
- a stabilit trei principii: Vezi Rudolf Steiner, Astronomia şi ştiinţele naturii. (18 conferinţe, Stuttgart, 1921), GA
323.
- bunul Christian von Ehrenfels: Christian von Ehrenfels, Kosmogonie, capitolul I, „Die Reversion, ein Paradoxon der Erkenntnis”. În conferinţa din 13 august 1916, vezi
nota 53.
- Aceasta este o perspectivă de viitor: Vezi în acest sens ciclul de conferinţe Relația lumii stelare cu omul și a omului cu lumea
stelară. Comuniunea spirituală a omenirii (12 conferinţe, Dornach, 1922), GA 219.
- Oscar Hertwig: 1849-l922, anatomist.
- în stilul lui Mauthner: Fritz Mauthner, 1849-l923, scriitor. Beiträge zu einer Kritik der Sprache, 3 volume, Stuttgart şi Berlin. Wörterbuch der Philosophie. Neue
Beiträge zu einer Kritik der Sprache, 2 volume, München, 1911.
- Introducere la scrierile de morfologie ale lui Goethe: Vezi nota 43.
- sub forma sa de liliac: La varianta scenică de la Goetheanum: Mefistofel ivindu-se din abis.
- evoluţia se desfăşoară: Vezi Rudolf Steiner, Din Cronica Akasha (1904/1908), GA 11.
- sugerat numai în mod schematic: Desen schiţat al motivului grupului statuar de la Goetheanum.
- Aici Biblia nu face decât o trimitere vagă: I Moise, 6, 2. În Cartea lui Enoch, pasajul se referă în felul următor la trimiterea la acest verset din Cartea lui Moise:
„S-a întâmplat însă, deoarece copiii oamenilor crescuseră în acele zile şi li se născuseră fiice frumoase şi încântătoare, că îngerii, fiii Cerului, le-au zărit şi le-au dorit...” (capitolul
7, 1/2).
- în urmă cu mulţi ani: Vezi nota 13.
- acest lucru, bineînţeles, trebuie exersat și învăţat: Diavolii graşi şi cei slabi au fost interpretaţi de euritmiste.
- „neam omenesc cristalizat”: Faust II, Actul II, „Laboratorium”, Dialog cu Wagner.
Cu cât îmbătrâneşti, mai multe ştii.
Nimic nu se petrece nou sub zare.
Eu am văzut în ani de pribegii
Şi ginţi ivite prin cristalizare.
- în aceste vremuri agitate: Evenimentele care au avut loc imediat după izbucnirea Primului Război Mondial, 1914.
- Comentariul la Faust: Faust de Goethe, părţile întâi şi a doua, explicat de Oswald Marbach, Stuttgart, 1881.
- cuvântul rostit tot la adresa unei drame Faust: D. Faust, Un fragment de Lessing, IV. Către editorul moştenirii teatrale. „Dar îngerul prevederii, care a planat
invizibil pe deasupra ruinelor, ne vesteşte sterilitatea încercărilor lui Satan, în cuvintele rostite solemn, dar blând, ce răsună spre noi din înalturi: «Să nu biruiţi!» «Voi nu trebuie să
biruiţi!»”
- un frumos cuvânt: Comp. A doua şedere la Roma 1 martie 1788.
- conferinţele pe care le-am ţinut chiar în aceste săptămâni: Vezi nota 53.
- profunzimea unei strofe: Vezi conferinţa din 3 septembrie 1916, Enigma omului. Fundamentele spirituale ale istoriei umane
(15 conferinţe, Dornach, 1916), GA 170.
- Lord Bacon: Filosof şi om politic englez, 1561-l626. Novum organon, Methodenlehre.
- domnul Bauer: Michael Bauer, prietenul lui Christian Morgenstern, 1871-l929.
- în sfera a opta: Dornach, 18 octombrie 1915, „Die achte Sphäre”, în Die okkulte Bewegung im 19. Jahrhundert und ihre Beziehung zur Weltkultur (13 conferinţe,
Dornach, 1915), GA 254; apoi Dornach, 23 noiembrie 1919, în Misiunea lui Mihail (12 conferinţe, Dornach, 1919), GA 194; şi 27 noiembrie
1916, în Das Karma des Berufes des Menschen (zece conferinţe, Dornach, 1916), GA 172. Volumul III din „Kosmische und menschliche Geschichte”.
- în ciclurile noastre de conferinţe: Vezi Rudolf Steiner. Das literarische und künstlerische Werk. Eine bibliographische Übersicht, Dornach, 1961.
- într-un ciclu anterior: Tainele Pragului (opt conferinţe), GA 147.
- el şi-a notat cândva: Operele lui Goethe, Ediţia Sophien, Secţiunea 1, volumul 12, Secţiunea 2, p. 243.
- cunoscutul tablou al lui Rafael: „Disputa”, vezi şi conferinţa din 5 octombrie 1917, în Kunstgeschichte als Abbild innerer geistiger Impulse (13 conferinţe cu
proiecţii, Dornach, 1916/1917), GA 292.
- Aduceţi-vă aminte de propriile noastre lupte: Ciocnirile cu Societatea teosofică; acestea au dus în 1913 la excluderea Secţiei Germane a Societăţii teosofice.
- Herman Grimm: Vezi nota 42.
AcasăLucrări
OnlineIndex GA272Precedenta