COLECȚIA INIȚIERI/ TEME DIN OPERE COMPLETE
Coordonatorul colecției: biolog dr. PETRE PAPACOSTEA
Redactor: Elisabeta SIMION
Tehnoredactor: Mihaela TUDOR
Coperta: Mariana MÎRZEA
| Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României STEINER, RUDOLF Isis Maria Sophia / Rudolf Steiner; trad, de Diana Sălăjanu, Irina Popa, Eva Bucur. — Bucureşti: Univers Enciclopedic Gold ; Cluj-Napoca : Triade , 2011 ISBN 978-606-8162-89-8 ISBN 978-973-633-033-9 I. Sălăjanu, Diana (trad.) II. Popa, Irina (trad.) III. Bucur, Eva (trad.) 232 |
GRUPUL EDITORIAL UNIVERS ENCICLOPEDIC GOLD
Str. Luigi Cazzavillan nr. 17, sector 1, Bucureşti
Tel.: 021.317.88.38; Fax: 021.317.88.42
e-mail: difuzare@universenciclopedic.ro
www.universenciclopedic.ro
Societatea antroposofică din România
Strada Vișinilor nr. 17, sector 2, București
www.antroposofie.ro
COPERTA IV
Renaşterea femininului ne înconjoară în multe forme, de la mişcarea globală pentru drepturile femeilor până la un interes reînnoit pentru spiritualitatea feminină, Zeiţa şi Maica Divină. Care este semnificaţia spirituală a acestei renaşteri? Care este divinul feminin? Cine este ea?
Pentru Rudolf Steiner ea este Antroposofia (sau Înţelepciunea divină) care a descins din lumea spirituală şi a trecut prin omenire, pentru a deveni acum scopul şi arhetipul înţelepciunii umane în Cosmos.
Cartea conţine cele mai multe referinţe ale lui Steiner despre Sophia. Ni se relevă preocupat de naşterea Sophiei, a Noii Isis şi a înţelepciunii divinului feminin în inimile umane de pe Pământ.
Fiecare capitol explorează diferitele legături ale Sophiei: Sophia şi Isis, Sophia şi Sfântul Spirit, Sophia şi Maria, mama lui Iisus (şi Maria Magdalena), Sophia şi gnostica Achamod, Sophia şi Noua Isis.
II. ÎNŢELEPCIUNE ŞI SĂNĂTATE — Berlin, 14 februarie 1907 (Din GA 55)
III. NATURA FECIOAREI SOPHIA ŞI A SPIRITULUI SFÂNT — Hamburg, 31 mai 1908 (Din GA 103)
IV. ISIS ŞI MADONNA — Berlin, 29 aprilie 1909 (Din GA 57)
V. ÎNŢELEPCIUNE ŞI IUBIRE ÎN EVOLUŢIA COSMOSULUI ŞI A OMENIRII (Din Ştiinţa ocultă)
VI. FIINŢA ANTHROPOSOPHIA — Berlin, 3 februarie 1913
VII. DARURILE LUI ISIS — Berlin, 5 februarie 1913 (Din GA 144)
IX. SOPHIA ŞI ACHAMOD — Leipzig, 28 decembrie 1913 (Din GA 149)
X. LEGENDA DESPRE NOUA ISIS — Dornach, 6 ianuarie 1918 (Din 180)
XI. CĂUTAREA NOII ISIS (1) — Dornach, 24 decembrie 1920 (Din GA 202)
XII. CĂUTAREA NOII ISIS (2) — Dornach, 25 decembrie 1920 (Din GA 202)
XIII. SOPHIA ŞI PISTIS — Dornach, 26 martie 1922 (Din GA 211)
XIV. MICHAEL, SOPHIA ŞI MARDUK — Torquay, 11 august 1924 (Din GA 243)
XV. MEDITARE DE CRĂCIUN: MISTERIUL LOGOS-ului (Din Teze antroposofice)
Opera lui Rudolf Steiner se bazează sub aspect metodic şi din punctul de vedere al ştiinței cunoaşterii pe descrierile expuse în lucrările sale fundamentale: Filosofia libertății. Trăsături fundamentale ale unei concepții moderne despre lume, Teosofie. Introducere în cunoaşterea suprasensibilă a lumii şi menirea omului, Cum se dobândesc cunoştinţe despre lumile superioare? şi Ştiinţa ocultă în rezumat. Acestea, împreună cu restul lucrărilor şi volumelor care cuprind articolele, formează opera scrisă, de o amploare considerabilă, formată din 40 de volume.
Pe lângă aceasta, bogăția de conferințe stenografiate este extraordinară, aceste conferințe fiind cuprinse în mai bine de 250 de volume din cadrul ediției Operelor complete. Toate conferințele au fost prezentate oral şi nu erau destinate tiparului. Publicarea lor s-a făcut după nişte stenograme nerevizuite de Rudolf Steiner. Ele conțin, totuşi, extinderea şi dezvoltarea în cele mai diferite direcții şi domenii ale vieții a concepțiilor fundamentale expuse în lucrări. Ele reprezintă şi astăzi, prin multitudinea lor tematică, o sarcină care încă nu a fost încheiată.
Astfel, motivul inițierii acestei serii este acela de a deschide, prin prisma punctelor de vedere actuale în vremea noastră, accesul la diferite complexe de teme răspândite în întreaga operă şi nereunite într-un tot coerent şi, totodată, de a face clară capacitatea metodei antroposofice de cunoaştere de a fi aplicată la anumite cercuri de probleme. Niciuna dintre sinteze nu pretinde a fi completă în privința conţinutului.
