Rudolf Steiner
EVANGHELIA DUPĂ MATEI
GA 123
Ciclu de 12 conferințe ținut la Berna între 1 și 12 septembrie 1910
Traducere de Adrian ILIESCU și Adriana ONOFREI
Nr. bibliografic 123
Traducerea s-a făcut după Rudolf Steiner,
Das Matthäus-Evangelium,
ediția a 7-a, Dornach/Elveția, 1988
© Toate drepturile pentru traducerea în limba română sunt rezervate
Editurii UNIVERS ENCICLOPEDIC GOLD
București 2009
COLECȚIA INIȚIERI
Seria Biblioteca antroposofică
Coordonatorul colecției: biolog dr. PETRE PAPACOSTEA
Redactor: MARIA STANCIU
Tehnoredactor: LILIANA KIPPER
Coperta: SILVIU IORDACHE
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României
STEINER, RUDOLF
Evanghelia după Matei/ Rudolf Steiner ; trad. Adrian Iliescu, Adriana Onofrei. - București : Univers Enciclopedic Gold, 2009
ISBN 978-606-92159-2-0
I. Iliescu, Adrian (trad.)
II. Onofrei, Adriana
226.2-135.1
|
Societatea antroposofică din România
Strada Vișinilor nr. 17, sector 2, București
www.antroposofie.ro
COPERTA IV
Evanghelia după Matei ascunde în ea cele mai mari taine, cunoscute doar de vechile Misterii, dar pe care Iisus Christos le-a adus în văzul tuturor prin faptele Sale și prin propria Sa
jertfă.
Rudolf Steiner, în măsura în care timpurile o permit și în care omul însuși a evoluat, ne luminează sensurile lor încriptate. Acestea ne pot umple de bucurie, dar ne pot și face orgolioși. De
aceea el ne atrage atenția: „Avem nevoie de smerenie când cultivăm un asemenea ideal. Căci, dacă nu-l cultivăm în smerenie, putem deveni orgolioși și aroganți, putem să nu ne gândim decât la
ceea ce am deveni noi ca oameni și să nu ne amintim cât de puțin suntem încă în stare să facem pentru a ajunge acolo.” Chiar dacă am recunoscut acest adevăr, nu trebuie să încetăm să tindem spre
idealuri înalte, căci „oricât de mică ar fi forța în noi ea ne va purta mereu mai sus și mai sus spre țelul nostru divin”.
CUPRINS [Notă]
Treptele adevărului (biolog dr. Petre Papacostea)
În legătură cu publicarea conferințelor lui Rudolf Steiner
- CONFERINȚA I — Berna, 1 septembrie 1910
- Curente ale populațiilor postatlanteene. Iranism și turanism. Individualitatea lui Zarathustra
- CONFERINȚA a II-a — Berna, 2 septembrie 1910
- Tainele spațiului și ale timpului. Entitatea lui Hermes și a lui Moise. Turanism și ebraism
- CONFERINȚA a III-a — Berna, 3 septembrie 1910
- Interacțiunea principiului Thot-Hermes cu cel al lui Moise, ca reflectare a unui proces cosmic. Taina poporului evreu. Gândirea omenească – un ecou al contemplării divine. Coborârea forțelor
vechii clarvederi în organizarea interioară a omului. Legea numerică a eredității în șirul de generații.
- CONFERINȚA a IV-a — Berna, 4 septembrie 1910
- Cunoașterea divină la vechii evrei. Avraam și Melchisedec. Curente principale și secundare pregătitoare ale evenimentului venirii lui Christos. Devenirea poporului evreu ca imagine a
devenirii cosmice. Jeshu ben Pandira.
- CONFERINȚA a V-a — Berna, 5 septembrie 1910
- Jeshu ben Pandira și inițierea eseniană. Numerele șapte și doisprezece. Reflectarea raporturilor cosmice în evoluția ome nirii. Taina sângelui în șirul generațiilor și tainele spațiului
cosmic.
- CONFERINȚA a VI-a — Berna, 6 septembrie 1910
- Succesiunea generațiilor liniei ereditare a lui Iisus din Evanghelia după Luca și a lui Iisus din Evanghelia după Matei, Treptele succesive ale coborârii divin-spiritualului într-o
individualitate omenească și ale ieșirii ei în Cosmos. Entitatea divin-spirituală a omului și Adamul pământesc. Memoria suprapersonală ce curge prin sângele generațiilor. Nazirianismul și
coloniile eseniene. Discipolii lui Jeshu ben Pandira. Mathai și Nezer. Cei doi copii Iisus.
- CONFERINȚA a VII-a — Berna, 7 septembrie 1910
- Legea perfecționării treptate a facultăților omenești. Cărarea octuplă. Esența inițierii în Misteriile precreștine. Coborârea în corpul fizic și răspândirea în Cosmos. Pericolul inducerii în
eroare sau al himerelor. Cele douăsprezece ajutoare ale hierofanteului. Venirea lui Christos devine punctul de plecare al libertății. Christos, împlinirea și prototipul noii inițieri.
- CONFERINȚA a VIII-a — Berna, 8 septembrie 1910
- Inițierea eseniană. Cele trei trepte ale inițierii. Scoaterea afară, în lume, a tainelor Misteriilor prin evenimentul istoric al venirii lui Christos. Cele trei trepte ale ispitirii lui
Christos. Malchuth și Împărățiile cerului. Esența Eului în împărăție.
- CONFERINȚA a IX-a — Berna, 9 septembrie 1910
- Evenimentul venirii lui Christos ca un fapt istoric. Inițierea Eului. Evangheliile sunt cărți misteriale. Viața lui Christos este o transpunere a inițierii pe planul mare al istoriei lumii.
Vindecările. Fericirile Predicii de pe munte.
- CONFERINȚA a X-a — Berna, 10 septembrie 1910
- Dotarea treptată a forțelor Eului omenesc cu știința misterială. Călăuzirea discipolilor pentru ridicarea în lumile superioare. Hrănirea celor patru mii și a celor cinci mii. Scena
transfigurării. Apariția unică a lui Christos într-un corp fizic. Reapariția lui Christos în eteric. Fericirile. Vindecările. Pâinea cea din cer. Noul mesianism. Falsul mesianism.
- CONFERINȚA a XI-a — Berna, 11 septembrie 1910
- Revărsarea forțelor de cunoaștere și de viață din Cosmos prin entitatea lui Christos. Radierea acestor forțe către apostoli și dezvoltarea lor. Mărturisirea lui Petru. Fiul omului și Fiul
Dumnezeului cel viu. Principiul ordonator în comunitățile omenești pe baza raporturilor etico-moralo-spirituale. Conducerea în afară, în Macrocosmos, prin intermediul lui Christos. Revărsarea
real-vie a forțelor Cuvântului solar, care anterior se răspândiseră ca învățătură prin Misteriul de pe Golgota. Creșterea în înaltul Împărățiilor cerului.
- CONFERINȚA a XII-a — Berna, 12 septembrie 1910
- Evoluția omului înspre înaltul divin și coborârea entităților divin-spirituale în sufletele și trupurile omenești. Entitatea lui Christos și cei doi copii Iisus. Cele patru
puncte de vedere ale evangheliștilor în ce privește descrierea evenimentului coborârii lui Christos corespund cu patru tipuri de inițiere. Botezul în Iordan și viața și drumul până la moarte
ale lui Christos, ca două etape ale inițierii. Învierea ni-l arată pe Christos ca fiind acel spirit ce străbate cu țeserea și acțiunea sa întreaga existență pământească. Aura solară în aura
pământească. Măreția divină a omului. Umanul în Evanghelia după Matei.
Note
AcasăIndex
GALucrări OnlineUrmătoarea