Rudolf Steiner
CURSUL DESPRE LUMINĂ
PRIMUL CURS DE ȘTIINȚE NATURALE/O FENOMENOLOGIE A CULORII
Lumină, culoare, sunet – masă , electricitate, magnetism
GA 320
10 conferințe ținute în Stuttgart între 23 Decembrie 1919 și 3 Ianuarie 1920
Traducere din limba germană de dr. ing. Gheorghe Constantin Paxino
Traducere după:
Rudolf Steiner,
Geisteswissenschaftliche Impulse zur Entwickelung der Physik Erster Naturvissenschaftlicher Kurs:
Licht, Farbe, Ton – Masse, Elektrizität, Magnetismus
Editura RUDOLF STEINER – Dornach, Elveția, ediția 4-a, 2000
GA 320
Toate drepturile pentru traducerea în limba română sunt rezervate Editurii UNIVERS ENCICLOPEDIC
Motivul copertei după: Julius Hebing. Welt, Farbe, Mensch Editura Freies Geistesleben, Stuttgart
Coordonatorul colecției: dr. Gheorghe PAXINO
Redactor: Elisabeta SIMION
Tehnoredactor: Mihaela TUDOR
Coperta: Mariana MÎRZEA
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României
STEINER, RUDOLF
Cursul despre lumină / Rudolf Steiner; trad.: Gheorghe Constantin Paxino.
– București: Univers Enciclopedic Gold, 2018
ISBN 978-606-704-498-0
I. Paxino, Gheorghe Constantin (trad.)
141.333
|
UNIVERS ENCICLOPEDIC BOOKS
UNIVERS ENCICLOPEDIC INIȚIERI
Str. Luigi Cazzavillan nr. 17, sector 1, București
Tel.: 021.317.88.38; Fax: 021.317.88.42
e-mail: difuzare@universenciclopedic.ro
www.universenciclopedic.ro
Societatea antroposofică din România
Strada Vișinilor nr. 17, sector 2, București
www.antroposofie.ro
COPERTA IV
Vocabula „lumină" îşi are semnificaţia ei nu numai pentru fizician, ci şi pentru psiholog, artist sau teolog. De la hierofaniile oricărei epoci şi culturi până la fizica cuantică – în corelaţia
ei cu fizica solidului sau astrofizica –întâlnim conceptul de lumină ca pe un element fundamental.
Evitând intenţionat limbajul de specialitate, dar nefăcând compromisuri de la legităţi, în cadrul prezentului ciclu de conferințe Rudolf Steiner a prezentat fenomenologia culorilor lui Goethe
şi Newton, pe care le-a completat în mod semnificativ. În acest fel s-a reuşit nu numai prezentarea culorii ca rezultat al interacţiunii dintre lumină şi materie (numită de Goethe faptele și
suferințele luminii), cât şi evidențierea unor aspecte privitoare la culoarea incarnat (culoarea florii de piersic), care este până în ziua de azi o enigmă pentru fizică.
dr. Gheorghe PAXINO
CUPRINS
Argument
Prefață la ediția în limba română
- CONFERINȚA I — Stuttgart, 23 decembrie 1919
- Trei direcții ale cercetării în științele naturii. Metoda lui Goethe ca o atitudine contrară. Poziția matematicii: cinematica și mecanica. Forțele centrale cu potențial — forțele periferice
universale, fără potențial.
- CONFERINȚA a II-a — Stuttgart, 24 decembrie 1919
- Crearea unei punți între cinematică și mecanică. Forțele ascensionale ale creierului. Contrastul dintre masă și lumină și relația lor cu conștiența. Nașterea culorilor cu ajutorul prismei.
Opoziția dintre mușchi și ochi și relația lor cu trupul astral.
- CONFERINȚA a III-a — Stuttgart, 25 decembrie 1919
- Primul experiment cu prisma al lui Goethe. Culorile ca fenomene de margine. Prisma dublă, lentila biconvexă, lentila biconcavă. Îngustarea sau deschiderea conului de lumină în locul razelor
de lumină refractate. Înălțarea imaginii, forța de vizare a ochiului. Configurația ochiului.
- CONFERINȚA a IV-a — Stuttgart, 26 decembrie 1919
- Fenomenul originar al teoriei culorilor. Spectru subiectiv. Conceptul newtonian al corpusculilor de lumină. Experimentul lui Fresnel. Teoria ondulatorie. Stingerea luminii cu ajutorul
flăcării de Natriu. „Descompunerea” întunericului.
- CONFERINȚA a V-a — Stuttgart, 27 decembrie 1919
- Experimentul Kirchhoff-Bunsen. Fosforescență, fluorescență, culori corporale. Relația contrară a omului cu spațiul și timpul pe de o parte, cu viteza pe de altă parte.; relația lui cu lumina
și culoarea.
- CONFERINȚA a VI-a — Stuttgart, 29 decembrie 1919
- Realitatea întunecosului comparat cu luminosul. Aspirarea luminii de către suflet, absorbirea conștienței de către întunecime. Întunecimea și materia. Viețuirea luminii și a căldurii.
Exprimarea exactă a fenomenelor, adăugarea mentală a unor cauze necunoscute. Forța de gravitație. Tot și parte. Anorganicul. Sunetul ca vibrație autentică a aerului. Lumina ca vibrație
ipotetică a eterului. Descoperirea interacțiunii luminii cu forțele electromagnetice.
- CONFERINȚA a VII-a — Stuttgart, 30 decembrie 1919
- Umbrele colorate, obiectivitatea lor. Domeniul de valabilitate al noțiunilor „subiecți” și „obiectiv”. Trei trepte ale relației omului cu lumea exterioară: cu lumina, căldura și aerul.
Procesul respiratoriu și percepția sunetului. Multivalența simțurilor. Echivalentul caloric.
- CONFERINȚA a VIII-a — Stuttgart, 31 decembrie 1919
- Sunet și vibrație. Viteza ca factorul real. Este sunetul subiectiv? Simpatia fenomenelor. Configurația simțului auditiv: lira lui Apolo. Abia împreună cu laringele devine urechea ceva
deplin, comparabil ochiului. Relația sunetului cu vibrația aerului.
- CONFERINȚA a IX-a — Stuttgart, 2 ianuarie 1920
- Fenomenele electricității. Strădania secolului 19 de a găsi un echivalent abstract pentru diferitele forțe din natură. Undele hertziene ca o încoronare. Fenomenul revoluționar al razelor
catodice. Modificarea acestora: razele Röntgen, razele α, β și γ. Veghe și somn. Gândire și voință, lumină și electricitate. La electricitate și magnetism studiem în mod concret materia.
- CONFERINȚA a X-a — Stuttgart, 3 ianuarie 1920
- Experimente cu raze catodice și Röntgen. Puncte de vedere rezumative: progresul științei despre lumea fizicului impune o revizuire a materialismului. Necesitatea de a pătrunde în
fenomene cu reprezentarea. Revoluționarea vechii geometrii în secolul 19: Lobacevsky. Reprezentările nu provin de la fenomenele senzoriale, ci de la voință. Visul despre natură al omenirii
moderne. Metoda statistică „pierde” într-un fel gândirea, dar prin aceasta pătrunde în realitate. Fenomenele electrice și sunetul.
NOTE ȘI COMENTARII
Anexa I (G. Paxino)
Anexa II (G. Paxino)
Anexa III (G. Paxino)
AcasăIndex
GALucrări OnlineUrmătoarea