Rudolf Steiner
ESENȚA ELEMENTULUI MUZICAL ȘI TRĂIREA SUNETULUI ÎN OM
GA 283
Opt conferințe, două Răspunsuri la întrebări și două Cuvinte de încheiere
ținute la Köln, Berlin, Leipzig, Dornach și Stuttgart în anul 1906 și între 1920 și 1923
Traducere de Delia Popescu
Traducere după
Rudolf Steiner,
Das Wesen des Musikalischen und das Tonerlebnis im Menschen
GA 283
1989 Rudolf Steiner Verlag, Dornach/Schweiz
© Toate drepturile pentru traducerea în limba română sunt rezervate
Editurii UNIVERS ENCICLOPEDIC
București 2021
COLECȚIA INIȚIERI
Coordonatorul colecției: biolog dr. PETRE PAPACOSTEA
Redactor: Elisabeta SIMION
Tehnoredactor: Cristina MILCA
Coperta: Mariana MÎRZEA
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României
STEINER, RUDOLF
Esența elementului muzical și trăirea sunetului în om / Rudolf Steiner; trad.: Delia Popescu.
– București : Univers Enciclopedic Gold, 2021
ISBN 978-606-704-991-6
I. Popescu, Delia (trad.)
14
|
UNIVERS ENCICLOPEDIC BOOKS
UNIVERS ENCICLOPEDIC INIȚIERI
Str. Luigi Cazzavillan nr. 17, sector 1, București, 010784
e-mail: difuzare@universenciclopedic.ro
www.universenciclopedic.ro
Societatea antroposofică din România
Strada Vișinilor nr. 17, sector 2, București
www.antroposofie.ro
CUPRINS
ESENȚA ELEMENTULUI MUZICAL
- PRIMA CONFERINȚĂ — Köln, 3 decembrie 1906
- Gândurile lui Schopenhauer ca punct de pornire pentru o considerare ocultă a muzicii. Ascensiunea sufletului omenesc prin dezvoltarea spirituală. Devachanul ca lume a muzicii sferelor.
Muzica pământeană ca ecou al sunetelor percepute în lumile superioare. Semnificația mai profundă a majorului și a minorului
- CONFERINȚA A DOUA — Berlin, 12 noiembrie 1906
- Concepțiile lui Goethe și ale lui Schopenhauer în privința importanței artelor. Cele trei stări de conștiență ale omului. Zăbovirea sufletului omenesc în Devachan și viețuirea muzicii
sferelor în timpul somnului fără vise. Muzica pământeană ca amintire inconștientă a acestei trăiri. Conștientizarea acestor corelații prin dezvoltarea ocultă.
- CONFERINȚA A TREIA — Berlin, 26 noiembrie 1906
- Transmiterea prin ereditate a talentului muzical și al celui matematic în familiile Bach și Bernoulli. Raportul individualității cu predispozițiile moștenite prin ereditate. Devenirea
ființei omenești în epocile anterioare ale Pământului. Dezvoltarea organelor auzului, vorbirii și echilibrului.
- CONFERINȚA A PATRA — Leipzig, 10 noiembrie 1906
- Concepțiile lui Goethe despre artă și ale lui Schopenhauer despre poziția deosebită a muzicii în cadrul artelor. Continuarea acestor gânduri de către Richard Wagner. Importanța muzicii
considerată din punct de vedere ocult. Transformarea elementelor componente ființiale inferioare prin efectul muzicii. Răspuns la întrebare.
RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI ȘI CUVINTE DE ÎNCHEIERE
- I. RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI — Dornach, 29 septembrie 1920
- Dezvoltarea muzicii în viitor. Extinderea sistemului nostru tonal printr-o nouă trăire a fiecărui sunet. Pătrunderea noilor impulsuri în evoluția omenirii și dificultățile legate de aceasta.
Legătura elementului muzical cu procesul respirator și cu elementele componente ale ființei omenești.
- II. RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI — Dornach, 30 decembrie 1920, seara
- Despre esența elementului artistic. Viețuirea fiecărui sunet individual. Legătura dintre culoare, limbaj și cântec. Glisarea artei dramatice în naturalism. Nașterea euritmiei din observarea
ocultă a ființei omenești. Raportul lui Goethe cu teoria sunetelor. Scurtă remarcă relativ la metodele de canto. Arta și contemplarea artei. Abstractismul unor întrebări. Considerarea și
interpretarea basmelor.
- PRIMUL CUVÂNT DE ÎNCHEIERE — Dornach, 20 decembrie 1920
- Importanța tipului de lemn la construcția instrumentelor muzicale. Probleme de acustică și de configurare a spațiului. Relațiile geologice ale unui peisaj cu muzicalitatea locuitorilor săi.
Vioara reconstruită a Dr.Thomastik.
- AL DOILEA CUVÂNT DE ÎNCHEIERE — Dornach, 7 februarie 1921
- Legătura entității omenești cu lumile cosmice, expusă într-o legendă chineză. Importanța muzicii pentru vechile culturi.
EXPRIMAREA OMULUI PRIN SUNET ȘI CUVÂNT
- CONFERINȚĂ — Dornach, 2 decembrie 1922
- Limbajul originar și cântatul originar. Elementul consonant și cel vocalic. Cele douăsprezece consoane primordiale. Organismul omenesc ca instrument muzical. Viața de după moarte în Sunetul
creator și în Cuvântul lumii spirituale, în muzica sferelor. Elementul vocal sufletesc și planetele, elementul consonant sufletesc și cercul zodiacal. Zeii planetari cântă pe instrumentul
cosmic al cerului stelelor fixe.
TRĂIREA SUNETULUI ÎN OM
- PRIMA CONFERINȚĂ — Stuttgart, 7 martie 1923
- Procesul auzului considerat din punct de vedere ocult. Simțirea actuală a terței între simțirea anterioară a cvintei și simțirea viitoare a octavei. Urechea ca aparat de reflexie a simțirii
sunetului. Elementul muzical viețuit de întreg omul. Divizarea lăuntrică a octavei. Specificul de septimă al muzicii atlanteenilor ca trăire religioasă. Specificul de cvintă al muzicii
epocilor următoare ca trăire a inspirației și expirației. Scala celor cinci sunete. Specificul de terță contemporan ca trăire a sufletescului subiectiv. Major și minor. Aprofundarea viitoare a
elementului muzical prin trăirea octavei. Folosirea acestor puncte de vedere pentru educația muzicală.
- CONFERINȚA A DOUA — Stuttgart, 8 martie 1923
- Esența diferitelor trăiri ale intervalelor. Melodia, armonia și ritmul în relația lor cu gândirea, simțirea și voirea. Originea muzicii în trăirea spiritualului. Instrumentele de suflat, cu
corzi și de percuție ca imaginațiuni concretizate. Trăirea viitoare a sunetelor individuale ca aspect de diferențiere a muzicalului. Legătura dintre formele euritmice ale intervalelor cu
ființa intervalelor. Septima, sexta și cvinta ca trăiri de intuiție, inspirație și imaginație.
- CONFERINȚA A TREIA — Dornach, 16 martie 1923
- Lumea ierarhiilor și lumea sunetelor. Evenimente spirituale drept cauză a transformării conștienței în secolul IV după Christos. În perioada atlanteană: trăirea septimei ca resimțire a
domniei zeilor. Ecouri ale acesteia în epoca următoare a cvintei. Pierderea acestei trăiri la apariția sentimentului de terță. În perioada atlanteană: trăirea nonei și a terțelor mare și mică
ce depășesc octava, drept cântec de slavă cosmică și jeluire a zeilor.
ANEXĂ
Notițe de Mathilde Scholl din anul 1905 (1906?)
- Indicații
- Relativ la această ediție
- Referitoare la text
Registru de nume
Catalog al textelor referitoare la muzică
DESENELE LA TABLĂ
AcasăIndex
GALucrări OnlineUrmătoarea