Biblioteca antroposofică

CăutareLucrări OnlineIndex GA257PrecedentaUrmătoarea

Corecturi

Rudolf Steiner
TREZIREA LA COMUNITATE

GA 257

INDICAȚII

Relativ la această ediție

Conținutul și caracterul prezentelor conferințe de la Stuttgart și Dornach rezultă din puternicele transformări care s-au desfășurat în Societatea Antroposofică începând din anul 1919. Din evoluția organică a antroposofiei în știință spirituală și configurarea artistică și socială, s-au constituit o mulțime de inițiative individuale care, în perioada plină de necesități și suferințe a relațiilor postbelice, au încercat să facă active impulsurile culturale ale antroposofiei în mod public, până în instituțiile practice și științifice. Au luat naștere, printre altele, Uniunea pentru tripartiția organismului social, Uniunea

antroposofică universitară, institute de cercetare natural-științifică, Școala Waldorf, Mișcarea de reînnoire religioasă. Dar o intensă specializare și obligare a oamenilor față de sarcinile individuale organizatorice și de conținut, au sustras totuși forțele activității antroposofice generale ce trebuia continuată cu necesitate și au izolat, pe de altă parte, și nou-întemeiatele instituții. La această situație s-au adăugat contradicția ce se intensifica tot mai mult dintre generațiile mai în vârstă și cele mai tinere din Mișcarea antroposofică și Societatea Antroposofică. Simultan cu această evoluție de slăbire a forțelor și în contextul devenirii active în mod public în special a Uniunii pentru tripartiție și a Uniunii antroposofice universitare s-a constituit o adversitate științifică, clericală și politică tot mai puternică împotriva antroposofiei și a întemeietorului ei. Rudolf Steiner indicase deja în mod avertizator cu mult timp în urmă această evoluție, dând în cele din urmă, în luna decembrie a anului 1922, misiunea urgentă Comitetului de conducere al Societății Antroposofice de la Stuttgart de a elabora propuneri pentru consolidarea raporturilor existente – dar în noaptea de Sfântul Silvestru 1922/23 clădirea din lemn cu dublă cupolă a Goetheanumului de la Dornach – centrul activității lui Rudolf Steiner – a căzut jertfă unui incendiu.

Fără să-și întrerupă activitatea de conferențiere spiritual-științifică, munca principală a lui Rudolf Steiner s-a concentrat în anul care începea 1923, asupra noii configurări a Societății Antroposofice. Călătorind mereu între Dornach și Stuttgart, el a acționat neabătut în convorbiri, consilii și conferințe pentru formarea unei conștiențe în privința situației create, în special printr-o privire retrospectivă clarificatoare asupra fazelor trecute și treptelor de evoluție ale Mișcării și Societății Antroposofice, pentru a găsi împreună cu cei responsabili și membri ai acestei Societăți începuturile unei formări viitoare de Comunitate. – Conferințele tipărite aici se detașează ca privire de ansamblu rezumativă și răspânditoare de lumină dintr-un proces dificil de reorientare socială; consfătuiri îndelungate și ședințe care s-au prelungit în noapte în diferitele asociații și comitete au dus în cele din urmă la convocarea delegaților tuturor ramurilor germane ale Societății Antroposofice la adunarea din 25-28 februarie. Relatarea lui Rudolf Steiner referitoare la conferințele de la Stuttgart este conținută în acest volum. O relatare amănunțită referitoare la nenumăratele referate și alocuțiuni din cadrul tuturor ședințelor de la Congresul delegaților se găsește în «Comunicări, editate de Comitetul de conducere al Societății Antroposofice din Germania», nr. 5, Stuttgart iunie 1923 (130 de pagini). Vezi și privirea de ansamblu rezumativă ca și expunerea privind continuarea acestor strădanii ale lui Rudolf Steiner de consolidare a Societății Antroposofice în multe țări europene în «Rudolf Steiner și sarcinile antroposofiei în civilizația actuală. Privire retrospectivă asupra anului 1923», editată de Marie Steiner, Dornach 1943 (prevăzută în ediția Operelor complete cu numărul 259).

Suportul textului: Conținutul conferințelor ținute la Dornach sunt redate de stenogramele și transpunerea în text clar ale stenografei de profesie Helene Finckh; de la conferințele de la Stuttgart s-au păstrat exclusiv redactări la mașina de scris, în privința cărora nu se știe cine le-a stenografiat și cine le-a transcris. Pentru ediția a treia din 1983 textul a fost din nou revăzut și completat cu Note.

Titlul volumului a fost ales de editori la prima ediție din 1965.

Relativ la desenele de la tablă: Desenele originale de la tablă și însemnările de pe tablă ale lui Rudolf Steiner de la conferința din 3 martie 1923 s-au păstrat, deoarece tablele erau acoperite pe atunci cu hârtie neagră. Ele sunt redate micșorat ca o completare la conferințe într-un volum separat din ciclul «Rudolf Steiner, desene la tablă pentru conferințe». Transpunerea în desen inserată în text în edițiile anterioare a fost menținută și în această ediție. La pasajele corespunzătoare se atrage atenția prin marcaje existente pe marginea paginii asupra tablelor originale corespunzătoare.

Ediții separate:
Stuttgart 23 ianuarie 1923: Cuvinte de durere, cuvinte ale cercetării conștiinței, cuvinte de conștientizare la spiritualitate, Dornach (1936)
Stuttgart 30 ianuarie 1923: Formarea judecății pe baza realităților. Dubla retopire a unei judecăți spiritual-științifice, Dornach 1939
Stuttgart 6 februarie 1923: O nouă gândire și o nouă voire. Cele trei faze ale activității antroposofice, Dornach 1939
Stuttgart 13 februarie 1923: Dezvoltarea Societății Antroposofice. Drama sufletească a antroposofilor, Dornach 1940
Dornach 22 februarie 1923: Înnoirea celor trei mari idealuri ale omenirii: Arta, religia și știința, Dornach 1943
Stuttgart 27, 28 februarie 1923: Două conferințe de la Adunarea delegaților, Berlin 1923
Dornach, 2, 3, 4 martie 1923: Formarea de Comunități antroposofice. Trezirea față de celălalt om, Dornach 1942
În Anexă: Circulară a Comitetului de conducere: «Către membrii Societății Antroposofice din Germania». Schiță a principiilor unei Societăți Antroposofice, 1912; Schiță a principiilor unei Societăți Antroposofice, Berlin, (1913)


Note referitoare la text

Operele lui Rudolf Steiner din cadrul Operelor Complete (GA) sunt indicate în Note prin numărul de Bibliografie.

  1. aici la Stuttgart... cu acea clădire: Landhausstrasse 70. Punerea pietrei fundamentale: în 1911. Conținea o sală pentru manifestări interne organizată după indicațiile lui Rudolf Steiner. Vezi în această privință conferințele din 15 și 16 octombrie 1911: «Punctele de vedere oculte ale clădirii de la Stuttgart», în: Imagini ale sigiliilor oculte și ale coloanelor, GA 284.
  2. pierderea de neînlocuit: Cel de-al doilea Goetheanum, inaugurat în 1929, este constituit din beton. Activitatea sculpturală în materialul plin de viață al lemnului nu a putut fi reluată încă o dată.
  3. Și așa am văzut, începând din 1919, diverse inițiative, care nu au fost cultivate în mod ne-antroposofic, dar: Vezi Introducerea dinaintea Notelor. O privire de ansamblu asupra instituțiilor întemeiate și a dezvoltării lor se găsește în Constituirea Societății Antroposofice și a Școlii Superioare Libere pentru Știință Spirituală, GA 260a, pag. 712-724. În privința fazei incipiente din 1919 o orientare este oferită de lucrarea Hellei Wiesberger «Activitatea publică a lui Rudolf Steiner pentru tripartiția organismului social. De la ideea de tripartiție din anul 1917 la Mișcarea de tripartiție din 1919. O cronică», în «Știri din administrarea moștenirii lui Rudolf Steiner», nr. 24/25, Paști 1969, ca și continuarea acesteia în nr. 27/28, Michaeli/Crăciun 1969.
  4. «Der Kommende Tag: Societate pe acțiuni pentru promovarea valorilor științifice și spirituale», Stuttgart, urma să fie un exemplu de colaborare asociativă între întreprinderi economice și instituții ale vieții spirituale. Întemeiată pe 13 martie 1924; desființată în 1924/25. Inițiativa a devenit jertfa condițiilor nefavorabile ale timpului, în special ale inflației.
  5. Școala Waldorf: Școala Waldorf Liberă. Învățământ primar, gimnazial și liceal unitar, întemeiată la Stuttgart în septembrie 1919 în legătură cu Mișcarea de tripartiție socială la inițiativa lui Emil Molt, director al fabricii de țigarete Waldorf-Astoria, sub conducerea pedagogică a lui Rudolf Steiner. În prezent (1989) există mai mult de 300 de astfel de școli, în multe țări.
  6. penultima conferință ținută la Goetheanum: Pe 30 decembrie 1922, a 11-a conferință din ciclul Relația lumii stelare cu omul și a omului cu lumea stelară. Comuniunea spirituală a omenirii, GA 219.
  7. Mișcarea pentru înnoire religioasă: «Comunitatea Creștină», cu sediul la Stuttgart; întemeierea ei a avut loc în septembrie 1922 la Dornach. Vezi și Nota nr. 56.
  8. Uniunea pentru tripartiție: Începând de la revoluția din noiembrie din 1918 s-a constituit un comitet (Dr. C. Unger, E. Molt, H. Kühn), care s-a implicat pentru devenirea activă a ideilor fundamentale ale lui Rudolf Steiner privind soluționarea problemelor sociale. În urma unui «apel la poporul german și la lumea de cultură» (martie 1919) a luat naștere un cerc larg de susținători și persoane interesate de ideea de tripartiție, astfel încât la data de 23 aprilie 1919 a fost întemeiată «Uniunea pentru tripartiția organismului social». Vezi lucrarea lui H.Wiesberger «O cronică» (vezi Nota nr. 3); E. Leinhas «Din activitatea înfăptuită împreună cu Rudolf Steiner», Basel 1950; Hans Kühn «Perioada tripartiției. Lupta lui Rudolf Steiner pentru ordinea socială a viitorului», Dornach 1978.
  9. Uniune antroposofică universitară: În legătură cu Mișcarea de tripartiție s-a constituit «Uniunea pentru activitatea antroposofică universitară», formată cu țelul de a acționa printre studenții de la universități și institute tehnice pentru antroposofie și tripartiție. S-a manifestat public în toamna anului 1920 cu un «Apel la tineretul academic» și a organizat (împreună cu «Uniunea Goetheanismus» de la Dornach) cele două așa-numite Cursuri universitare de la Goetheanum din toamna anului 1920 și primăvara anului 1921. Vezi alocuțiunea lui Rudolf Steiner din 1 octombrie 1920 în Sarcina de a cunoaște a tineretului, GA 217a (inclusiv cele două «Apeluri»).
  10. Roman Boos, 1889-1952, specialist în științe sociale, reprezentant activ al antroposofiei, în special al Mișcării de tripartiție din Elveția.
  11. Mișcare altfel structurată ...a unor tineri studenți: Vezi Rudolf Steiner Forțe spirituale de acțiune în conviețuirea dintre generațiile mai în vârstă și cele mai tinere. Cursul de pedagogie pentru tineret (Stuttgart 1922), GA 217; și Sarcina de a cunoaște a tineretului (1920-1924), GA 217a; o relatare din partea tinerilor care au participat atunci se găsește în lucrarea lui Ernst Lehr «Așteptare împlinită», Stuttgart 1979.
  12. în cartea mea Cum se dobândesc cunoștințe despre lumile superioare? (1904), GA 10, vezi Capitolul «Despre unele efecte ale inițierii» (pag. 127 ș.u.).
  13. întrunirii ținute ieri aici: Alocuțiune despre reorganizarea Societății Antroposofice din 29 ianuarie 1923; nu există suport scris în această privință. Vezi și Nota nr. 28.
  14. conferința din 30 decembrie 1922: Vezi Nota nr. 6.
  15. Unul din ciclurile de conferințe ținute la Dornach: Bazele evoluției istorice pentru formarea unei judecăți sociale (9-24 noiembrie 1918), GA 185a.
  16. cuvintele de încheiere pe care le-am rostit după ce Mișcarea de înnoire religioasă și-a luat cursul în lume: Este vorba de alocuțiunea de încheiere din 22 septembrie 1922, de după întemeierea Comunității Creștine, rostită în prezența cercului de preoți; conținutul acesteia nu a fost publicat.
  17. când sunt constrâns să... exprim lucruri ca acelea pe care am fost nevoit să le exprim ieri: Vezi Nota nr. 13.
  18. Rudolf Steiner Filosofia libertății (1894), GA 4.
  19. Rudolf Steiner Știința ocultă în schiță (1910), GA 13.
  20. disputa atomismului: Vezi revista lunară «Die Drei», primul an de apariție, Caietul 11 ș.u. Răspunsul lui Rudolf Steiner la tendința caracterizată a fost Cursul ținut de Crăciun din 24 decembrie 1922 până pe 6 ianuarie 1923 Momentul nașterii științelor naturii în istoria lumii și evoluția lor de atunci încoace, GA 326; vezi și pagina 50 din acest volum.
  21. Anaxagoras, aproximativ 500 î.Ch., filosof presocratic.
  22. expus din alte puncte de vedere (gândul abstract și dezvoltarea libertății): Vezi, printre altele, conferințele lui Rudolf Steiner la retipărirea lucrării sale Filosofia libertății: Simptomatologie istorică (Dornach 1918), GA 185; și     Granițele cunoașterii naturii (Dornach 1920), GA 322; «Momentul nașterii științelor naturii» (vezi Nota 20), și conferința din 3 ianuarie 1923.
  23. Guenther Wachsmuth, 1893-1963, începând din 1921 colaborator permanent la Dornach, începând de la Crăciunul anului 1923 și până în anul 1963 s-a aflat în Comitetul de conducere al Societății Antroposofice Generale ca secretar, trezorier și conducător al Secțiunii de științele naturii.
  24. Marie Steiner von Sivers, 1867-1948, începând din 1902 cea mai apropiată colaboratoare a lui Rudolf Steiner la constituirea Mișcării antroposofice și a Societății Antroposofice. Începând din 1914, Marie Steiner. A elaborat împreună cu el arta scenică goetheanistă (modelarea vorbirii și euritmia); începând de la Crăciunul anului 1923 s-a aflat în comitetul de conducere al Societății Antroposofice Generale și a fost conducătoare a Secțiunii pentru arte declamative și muzicale; editoare a Operelor și conferințelor lui Rudolf Steiner.
  25. Emil Leinhas, 1878-1967, comerciant; co-întemeietor, ulterior director general, respectiv persoana însărcinată cu lichidarea întreprinderii «Der Kommende Tag S. A.». Între1921 și 1923 membru al Comitetului central al Societății Antroposofice, începând din februarie 1923 membru al Comitetului central al Societății Regionale Germane, Stuttgart.
  26. Pasaj neclar: În una din cele două transcrieri existente lipsește în acest loc un întreg paragraf. În cea de-a doua transcriere, stenograful (necunoscut) a marcat prin puncte mai multe omisiuni, de unde se poate deduce că el nu a reușit să stenografieze cele exprimate. În această transcriere, în pasajul marcat prin puncte stă scris «...doi domni, dintre care unul destul de gras iar celălalt...». Deoarece nu s-a menținut nicio stenogramă originară, nu este posibilă o verificare sau o clarificare univocă a acestui pasaj din text. Formularea din edițiile anterioare, conform căreia unul dintre cei doi domni ar fi avut «o mapă groasă» nu a fost preluată în acest text, deoarece nici aceasta nu poate fi dovedită în mod neechivoc.
  27. Werner von der Schulenburg, 1881-1958, literat. Lucrarea «Doctor Boetius, europeanul», Dresda 1922, care a fost înmânată atunci, este conținută în arhiva Administrarea moștenirii lui Rudolf Steiner.
  28. dezbaterile pe care le vom duce aici: Dezbaterile au avut loc în așa-numitul «Cerc al celor treizeci». Membrii acestui Cerc de colaboratori din jurul Comitetului central al Societății Antroposofice de la Stuttgart proveneau din diverse domenii de activitate ale Mișcării: din «Uniunea pentru tripartiție», din «Der Kommende Tag», din Școala Waldorf, din institute de cercetare, din Comunitatea creștină. Cercul, care se reunea în majoritatea cazurilor sub președenția lui Rudolf Steiner, constituia baza formării unei conștiențe comune și a unei voințe comune în privința dezvoltării în continuare a Mișcării și a Societății. – Multe aspecte din aceste întâlniri aflate în legătură cu reorganizarea Societății după incendierea Goetheanumului, și în special părerile lui Rudolf Steiner au apărut ca multiplicare personală sub forma «Material de studiu din ședințele Cercului celor treizeci», Dornach 1947. Vezi și Emil Leinhas, «Din activitatea împreună cu Rudolf Steiner. Aspecte obiective și personale», Basel 1950.
  29. Nicolaus Copernic, 1473-1543.
  30. Rudolf Steiner, Despre enigma omului. Aspecte exprimate și neexprimate din gândirea, contemplarea și reflectarea unor personalități germane și austriece (1916), GA 20, Capitolul «Idealismul ca trezire a sufletului: Johann Gottlieb Fichte».
  31. lucrările mele despre concepția despre lume a lui Goethe: Vezi Rudolf Steiner, Lucrările de științele naturii ale lui Goethe (Introducere) (1883-1897), GA 1; Linii fundamentale ale unei teorii a cunoașterii în concepția despre lume a lui Goethe, cu o considerare deosebită a lui Schiller (1886), GA 2; Concepția despre lume a lui Goethe (1897), GA 6; Specificul spiritului lui Goethe (1918), GA 22.
  32. Rudolf Steiner, Mistica la începutul vieții spirituale contemporane și raportul ei cu concepția modernă despre lume (1901), GA 7; cu tema «Mistica» Rudolf Steiner a ținut între 6 octombrie 1900 și 27 aprilie 1901, 27 de conferințe la Biblioteca teosofică din Berlin, la invitația contelui și contesei de Brockdorff.
  33. deși eu nu caracterizasem anterior Societatea Teosofică într-un mod tocmai prietenos: Vezi articolul «Teosofi» din «Revistă pentru literatură», al 66-lea an de apariție, nr. 35 (1897); acum, în Articole referitoare la literatură, GA 32.
  34. când a fost întemeiată la Berlin Secțiunea germană a Societății Teosofice, eu am ținut pe atunci, în mod separat, ciclul de conferințe despre antroposofie: Ședințele de întemeiere au avut loc pe 19 și 20 octombrie 1902 sub președenția lui Annie Besant. Pe 20 octombrie Rudolf Steiner a ținut în Cercul de la «Kommenden» a treia conferință dintr-un ciclu de 27, având titlul «De la Zarathustra la Nietzsche. Istoria evoluției omenirii pe baza concepțiilor despre lume din cele mai vechi perioade orientale până în prezent, sau antroposofie» (din 6 octombrie 1902 până pe 6 aprilie 1903); nu există nicio stenogramă. Vezi și Rudolf Steiner Cursul vieții mele (1923-1925), GA 28, Capitolul XXX.
  35. Mișcarea teosofică a degenerat într-un fel de absurditate: Ulteriorul filosof indian cu numele de Krishnamurti (1895-1986) a fost proclamat în tinerețea sa în Societatea Teosofică drept Christos reîncarnat și viitorul mântuitor al lumii. În 1929 Krishnamurti a respins rolul care îi fusese atribuit și s-a separat de Societatea Teosofică.
  36. s-a ajuns la acele divergențe cu Societatea Teosofică...: Prin decizia Consiliului general de la Adyar din 7 martie 1913, Secțiunea germană a fost exclusă din Societatea Teosofică. Deoarece această excludere era de așteptat pe baza diferențelor profunde privind creștinismul, pe 28 decembrie 1912 fusese întemeiată Societatea Antroposofică. – Vezi Rudolf Steiner Istoria și condițiile Mișcării antroposofice în raport cu Societatea Antroposofică (1923), GA 258; ca și Cursul vieții mele (1923-1925), GA 28, Capitolul XXXI.
  37. Rudolf Steiner O fiziologie ocultă, (Praga 1911), GA 128.
  38. Rudolf Steiner, Misiunea sufletelor câtorva popoare în legătură cu mitologia nord-germanică (Kristiania 1910), GA 121.
  39. Îmi este îngăduit să amintesc acele conferințe care au fost ținute tocmai in cea de-a doua fază a Mișcării antroposofice...; este vorba, desigur, în mod special de conferințele din vara anului 1915, vezi Valoarea gândirii pentru o cunoaștere satisfăcătoare pentru om, GA 164; anumite aspecte se găsesc și în Mișcarea ocultă în secolul XIX și relația ei față de cultura mondială (Dornach 1915), GA 254. Cel mai clar se poate urmări raportul caracterizat cu științele pentru antropologie și psihologie, pornind de la Franz Brentano în cartea Despre enigmele sufletului (1917), GA 21.
  40. Ciclu de conferințe despre științele naturii: Momentul nașterii științelor naturii, GA 326, vezi Nota nr. 20.
  41. Această Uniune Universitară a apărut cu un program excelent: Vezi Nota nr. 9.
  42. Un număr de tineri din lumea studențească: Vezi Nota nr. 11.
  43. o afirmație ciudată din partea unui docent universitar: Dr. Hans Leisegang în pamfletul său «Bazele antroposofiei», Hamburg 1922.
  44. această logică a cercetării, cu granițele ei de cunoaștere... este moștenirea directă a străvechii căderi în păcat: Pe această temă vorbise Rudolf Steiner amănunțit în luna ianuarie la Dornach; vezi Cunoașterea vie a naturii. Căderea intelectuală în păcat și ridicarea spirituală din păcat, GA 220.
  45. ceea ce v-a fost anunțat înainte de a vorbi eu: În ședințele «Cercului celor treizeci» (vezi Nota 28) s-a ajuns la constituirea unui Comitet reprezentativ format din nouă personalități de încredere (vezi Nota 77), care urma să se ocupe la modul interimar de problemele Societății și să convoace prin circulare adresate tuturor Ramurilor delegați la un Congres care urma să aibă loc între 25 și 28 februarie, pentru a se putea lucra la un nivel amplu la reorganizarea Societății Antroposofice (vezi Circulara «Către membrii Societății Antroposofice din Germania», din 13 februarie 1923, din Anexa acestui volum). – Această reglementare trebuie că a fost anunțată înainte de conferința lui Rudolf Steiner (în manuscris nu este nimic consemnat în această privință; vezi însă începutul acestei conferințe). Pe 9 februarie, Rudolf Steiner relatase la Dornach în încheierea conferinței sale despre aceste decizii. Vezi «Rudolf Steiner și sarcinile antroposofiei în civilizația actuală», Dornach 1943, pag. 39-41.
  46. ceea ce urmează să fie întreprins ...la Stuttgart: Adunarea delegaților din 25 până în 28 februarie.
  47. celor pe care le-am expus aici în ultimele conferințe: Vezi Cunoașterea vie a naturii. Căderea intelectuală în păcat și ridicarea spirituală din păcat (5-28 Ianuarie 1923), GA 220; Cunoaștere pământească și cunoaștere cerească (2-18 februarie 1923), GA 221.
  48. când am putut inaugura primul Curs de Școală superioară de la Goetheanum (Discurs introductiv): O dată cu primul Curs antroposofic universitar din 27 septembrie până pe 16 octombrie 1920, activitatea a fost preluată în primul Goetheanum, încă nedefinitivat. O multitudine de circa 100 de conferințe și evenimente artistice s-au desfășurat în aproape toate domeniile științei, artei și practicii de economie națională și viață comercială. Rudolf Steiner a ținut, printre altele, în primul rând conferințele Granițele cunoașterii naturii, GA 322. În ajunul Cursului, duminică, pe 26 septembrie, a avut loc o «Ceremonie de inaugurare» care i-a reunit pentru prima oară pe membri în sala marii cupole de la Goetheanum. Discursul introductiv al lui Rudolf Steiner a fost tipărit în Arta recitării și declamației, GA 281, Dornach 1928 (nu și în noua ediție) și va reapare în GA 252.
  49. pentru a folosi expresia lui Goethe, ...în formă sensibil-suprasensibilă: Această expresie ține în principal de limbajul clasic al bătrânului Goethe; vezi, de exemplu, în «Note și studii pentru o mai bună înțelegere a Divanului oriental-occidental», capitolul despre poetul persan «Dschami»; «Cea mai mare claritate și capacitate de a reflecta constituie caracteristica sa. El cercetează și înțelege tot ceea ce apare totodată sensibil și suprasensibil; splendoarea lumii reale și a celei a poetului stau dinaintea lui; el se deplasează între cele două;» iar relativ la «Cartea contemplărilor»: «căci acolo [în Orient] totul este contemplare, care vălurește încoace și încolo, între sensibil și suprasensibil»; vezi și «Faust», Partea I, versul 3534: «Tu, pretendent sensibil-suprasensibil.»
  50. «Cântă-mi, o, muză, despre mânia...»: Cuvintele de început din «Iliada» lui Homer.
  51. «Ceea ce voi numiți Spirit al timpurilor...»: «Faust», Partea I, Camera de studiu, versul 577 ș.u.
  52. primul Curs universitar: Vezi Nota nr. 48.
  53. așa cum v-am spus eu adesea dumneavoastră tocmai din acest lăcaș: Vezi, de exemplu, Puntea dintre spiritualitatea Universului și fizicul omului (noiembrie/decembrie 1920), GA 202; și Corespondențe între microcosmos și macrocosmos (aprilie/mai 1920), GA 201.
  54. motivele capitelurilor și arhitravelor: Vezi Friedrich Bergmann «Zece desene ale celor două încăperi acoperite de cupole», Dornach 1980; Carl Kemper «Clădirea». Studii referitoare la arhitectura și sculptura primului Goetheanum, Stuttgart 1974. – Cele 6 conferințe ale lui Rudolf Steiner din octombrie 1914 Clădirea de la Dornach ca simbol al devenirii istorice și impulsurilor de transformare artistică, Dornach 1937, sunt cuprinse în GA 287.
  55. din dezvoltarea omoplaților...: Expusă în cea de-a doua figură din stânga-sus în grupul sculptural al Reprezentantului omenirii, realizat de Rudolf Steiner; vezi volumul cu imagini «Sculptura în lemn a lui Rudolf Steiner de la Dornach», de A. Fant, A. Klingborg, A. J.Wilkes, Dornach 1981.
  56. Atunci când, ...un număr de tineri teologi au venit la mine: În anul 1921; vezi «Înnoire religioasă» de Emil Bock din «Noi l-am viețuit pe Rudolf Steiner», Dornach 1961; ca și «Întemeierea Comunității Creștine» de Gottfried Husemann în «Amintiri despre Rudolf Steiner», Stuttgart 1979.
  57. Dr. Friedrich Rittelmeyer, 1872-1938, primul responsabil superior-prim al Comunității Creștine; vezi F. Rittelmeyer «Întâlnirea vieții mele cu Rudolf Steiner», Stuttgart 1980.
  58. o adunare a unor tineri academicieni: Pe 14 februarie 1923 la Stuttgart; vezi Alocuțiunea lui Rudolf Steiner din Sarcina de a cunoaște a tineretului, GA 217a.
  59. ultimul Comitet central: Din 1921 până în 1923 a fost format din Dr. Carl Unger, Emil Leinhas și Ernst Uehli. Rudolf Steiner a fost din 1902 până în 1913 secretar general al Secțiunii germane a Societății Teosofice.
  60. domnul Leinhas: Vezi Nota nr. 25.
  61. «Numai pentru membri»: Se referă la circa 50 de cicluri de conferințe tipărite în format mare, apărute până în 1922. După Congresul de Crăciun din 1923, la care toate ciclurile au fost desemnate din principiu ca putând fi accesate liber, conferințele ținute pentru membri au primit exclusiv o notificare de protecție a Școlii Superioare Libere pentru Știință Spirituală. Vezi «Mai multe detalii în privința apariției ciclurilor», o relatare a Mariei Steiner din anul 1944, în Constituirea Societății Antroposofice Generale și a Școlii Superioare Libere pentru Știință Spirituală (1924/1925), GA 260a, pag. 138.
  62. la Oxford un ciclu de conferințe: Forțele fundamentale sufletesc-spirituale ale artei educației (16-25 august 1922), GA 305.
  63. într-un jurnal englez un articol: Relatările din ziar despre conferințele ținute de Rudolf Steiner la Oxford au fost tipărite în săptămânalul «Das Goetheanum», al doilea an de apariție 1922, nr. 5 și 6.
  64. Am fost și la Congresul de la Viena din luna iunie: Contradicția din lume între Est și Vest. Căi pentru o conciliere prin antroposofie (1-12 iunie 1922), GA 83.
  65. Spun astăzi aceste lucruri într-un mod mai hotărât decât altădată, dar eu le-am spus deja, sub o formă sau alta: Vezi, de exemplu, în încheierea conferinței de la Dornach din 17 august 1919, publicată în Problema educației ca problemă socială, GA 296; sau la Dornach pe 19 aprilie 1919, publicată în «Foi de știri pentru membri. Ce se petrece în Societatea Antroposofică», anul 20 de apariție 1943, nr. 9.
  66. Eu am descris în săptămânalul «Das Goetheanum»: «Goetheanumul în cei zece ani ai săi», Capitolul IV (4 februarie 1923), retipărit în Ideea de Goetheanum în mijlocul crizei culturale a prezentului (articole reunite 1921-1924), GA 36.
  67. și o problemă pentru fizica matematică: În legătură cu ciclul Momentul nașterii științelor naturii în istoria lumii și dezvoltarea lor de atunci încoace, GA 326. Discuția menționată a avut loc pe 29 decembrie după conferința Dr. Blümel despre «Cele patru dimensiuni ale spațiului în lumina antroposofiei» (netipărită).
  68. Institutului nostru de cercetări: În 1920 a fost întemeiat în cadrul Societății pe acțiuni «Der Kommende Tag» (vezi Nota nr. 4) un institut de cercetări în direcțiile fizică și chimică, având și un compartiment biologic, care a fost transferat în 1924 în Elveția. Pe atunci au apărut următoarele lucrări: L. Kolisko «Funcția splinei și problema plattchen»; R. E. Maier «Experimentul Villard»; L. Kolisko «Dovada fiziologică și fizică a celor mai mici entități» în «Comunicări. Der Kommende Tag. Institut de cercetări științifice», Caietele 1-3,1921-1923.
  69. Față de ediția din 1965 au trebuit să fie făcute unele corecturi. Textul care ni s-a transmis nu a putut fi verificat pe baza vreunei stenograme. În parantezele pătrate se află adăugirile editorului. Ultimele două rânduri din paragraful următor au trebuit să fie date la o parte, pentru că erau evident incomplete.
  70. Căci faptul că trebuie realizat ceva pentru consolidarea Societății a fost discutat deja de mine la începutul lunii decembrie cu unul dintre membrii comitetului de conducere: Pe 9 februarie, Rudolf Steiner relatase amănunțit această discuție la Dornach; «Era pe 10 decembrie (1922), când i-am dat unui membru al Comitetului central de conducere, domnului Uehli, un fel de însărcinare. Eu am spus pe atunci: De multă vreme se observă că Societatea Antroposofică necesită o consolidare și eu nu pot spera ceva decât în cazul în care Comitetul central de la Stuttgart, extins prin personalități determinante din Stuttgart îmi va exprima propunerile sale data viitoare când voi fi în Stuttgart, în privința modului în care trebuie începută această consolidare; altfel, dacă acest Comitet nu va veni cu idei în privința consolidării, va trebui să mă adresez eu însumi fiecărui membru. Numai această alternativă este posibilă.». Din Anul fatidic 1923 din istoria Societății antroposofice, editată de Marie Steiner, Dornach 1943 (GA 259), pag. 40; vezi și Introducerea Mariei Steiner, pag. 13/14.
  71. Citiți în «Adevăr și poezie» a lui Goethe: Partea a II-a, Cartea 6.
  72. conferința despre Gregor Mendel: Din 22 iulie 1922, în Întrebări ale omului și răspunsuri ale Universului (24 iunie-22 iulie), GA 213.
  73. Wilhelm Conrad Röntgen, 1845-1923; fizician, laureat al premiului Nobel, descoperitor al radiației denumită după el (1895). – Alte exemple sunt descrise de Rudolf Steiner în conferința din 12 iunie 1923 în Istoria și condițiile Mișcării antroposofice în raport cu Societatea Antroposofică, GA 258.
  74. luni sau marți la Stuttgart: 26 și 27 februarie, cea de-a doua sau de-a treia zi a Adunării delegaților.
  75. Uniunea pentru tripartiția organismului social: Vezi Nota nr. 8.
  76. Apoi a venit un alt lider: Pe 1 august 1920, Rudolf Steiner a ținut un discurs pentru prezentarea lui Walter Kühne ca nou lider al Uniunii pentru tripartiție (netipărit); acesta l-a înlocuit pe Hans Kühn.
  77. acel Comitet de conducere provizoriu ... Comitetul celor nouă: Vezi Nota nr. 45; cele nouă personalități au fost: Jürgen von Grone, Dr. Eugen Kolisko, Emil Leinhas, Johanna Mücke, Dr. Otto Palmer, Dr. Friedrich Rittelmeyer, Dr. Carl Unger, Wolfgang Wachsmuth, Louis Werbeck.
  78. Albert Steffen, 1884-1963; poet elvețian. Președinte locțiitor al Societății Antroposofice între 1923 și 1925; președinte al Societății între 1925 și 1963; co-fondator al săptămânalului «Das Goetheanum» și conducător al Secțiunii pentru științe frumoase.
  79. Louis Werbeck, 1879-1928. Conducător al Ramurii Pitagora din Hamburg începând din 1917. În 1923 este ales în Comitetul de conducere al Societății Antroposofice germane. Autor al lucrării în două volume «Adversarii ecleziaști (respectiv științifici) ai lui Rudolf Steiner și ai antroposofiei, combătuți de ei înșiși», Stuttgart 1924.
  80. Hans Büchenbacher, 1887-1977; începând din 1920 colaborator în Societățile Antroposofice de la München și Stuttgart, începând din 1935,1a Dornach.
  81. conferința pe care trebuia să o țin marți: Pe 27 februarie.
  82. proiect al unei constituții a Societății Antroposofice: Apărut în 1923 în «Din istoria Mișcării antroposofice» de Carl Unger, «Die Drei», primul an de apariție, Caietele 5/6, Stuttgart 1921, pag. 504-507. Vezi «Anexa II» din acest volum, pag. 167.
  83. Dr. Ernst Lehrs, 1894-1979, specialist în științele naturii. Profesor la Școala Waldorf Liberă din Stuttgart. Vezi cartea sa «Așteptare împlinită», Stuttgart 1979.
  84. Dr. Maria Röschl (-Lehrs), 1890-1969, profesoară de limbi clasice la Școala Waldorf Liberă din Stuttgart. Între 1924 și 1931 conducătoarea Secțiunii de tineret de la Goetheanum.
  85. Rene Maikowski, născut în 1900, activ ca reprezentant al studenților începând din 1922 în «Uniunea pentru activitatea antroposofică universitară» (Stuttgart). Vezi cartea sa «Căi ale destinului în căutarea spiritului viu», Freiburg 1980.
  86. Wilhelm Rath, 1897-1973; literat, profesor, și începând din 1930 agricultor; secretar al Asociației propuse de Rudolf Steiner «Asociația Antroposofică Liberă».
  87. Jürgen von Grone, 1887-1978; începând din 1907 membru al Societății Teosofice, iar începând din 1923 intermediar între generațiile mai în vârstă și cele tinere.
  88. Moritz Bartsch, 1869-1944; profesor, președinte al Grupului de la Breslau al Societății Antroposofice.
  89. Johann Gottfried William Schröder, 1870-1942; conducător al Ramurii antroposofice de la Bremen; între 1923 și 1939 a trăit la Stuttgart.
  90. câteva personalități mai tinere: Vezi Nota nr. 56.
  91. «Eu sunt cu voi în toate zilele, ...»: Matei 28,20.
  92. am ajuns la o întâlnire cu tineretul: Vezi pag. 95 și Nota 58.
  93. Congresul de la Viena: Vezi Nota nr. 64.
  94. lumea este ... «gândită mai profund decât ziua»: Friedrich Nietzsche, «Cântecul beat» din «Așa grăit-a Zarathustra», Partea IV, §6.
  95. Comitetul celor nouă: Vezi Nota nr. 45 și Nota nr. 77.
  96. Dr. Walter Johannes Stein, 1891-1957; profesor de istorie la Școala Waldorf Liberă din Stuttgart, între 1923 și 1928 s-a aflat în Comitetul de conducere al Societății Naționale Germane; mai târziu a fost activ în Anglia. – El a ținut în ziua de luni, 26 februarie ultimul referat al zilei despre «Uniunea pentru activitatea antroposofică universitară» din punctul de vedere al tineretului universitar care năzuia spre antroposofie. În dimineața următoare, Ernst Lehrs a continuat expunerile pe tema «Mișcarea tineretului și antroposofia». A urmat referatul «Adversarii» de Louis Werbeck. Cel de-al doilea referat al Dr. Stein «Adversarii» a fost ținut abia în ultima seară (pe 28 februarie).
  97. în condițiile inflaționiste actuale: Devalorizarea banilor în Germania se îndrepta pe atunci înspre punctul său culminant.

AcasăLucrări OnlineIndex GA257PrecedentaUrmătoarea