Biblioteca antroposofică

CăutareLucrări OnlineIndex GA295Precedenta Următoarea
Corecturi

Rudolf Steiner

ARTA EDUCAȚIEI.
DISCUȚII DE SEMINAR ȘI CONFERINȚE ASUPRA PLANULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT

GA 295

INDICAȚII LA TEXT

Textele folosite la întocmirea ediției

Textul de față al discuțiilor de seminar și al conferințelor despre planul didactic are la bază traducerea stenogramelor luate, probabil, de Hedda Hummel. Stenogramele originale nu se află în arhivă. Textul a putut fi completat și îmbunătățit în cursul edițiilor precedente prin folosirea unor notițe luate de cursanți (adunate și valorificate de Erich Gabert). Vezi în acest sens și indicațiile din cadrul trimiterilor.

Desenele originale de pe tablă ale lui Rudolf Steiner nu s-au păstrat. Reproducerile incluse în acest volum au la bază desenele aflate în notițele unor cursanți.

Publicări în reviste: Discuțiile de seminar au fost tipărite pentru prima dată în anii V-VIII (1931-35) ai revistei „Pedagogia lui Rudolf Steiner” (mai târziu, „Arta educației” ‒ „Erziehungskunst” ‒ și în anul XIII (1939) al revistei „Școala oamenilor”, conferințele despre planul didactic, în anul XIV (1940) al revistei „Școala oamenilor”. Cea de-a cincisprezecea discuție de seminar a fost publicată pentru prima dată în ediția din 1959 a cărții.

Indicații la text

Lucrările lui Rudolf Steiner din cadrul Ediției Operelor Complete (Opere Complete) sunt indicate în trimiteri cu numărul bibliografic respectiv. Vezi și privirea de ansamblu asupra operei lui Rudolf Steiner de la sfârșitul volumului.

  1. o conferință pe care am ținut-o în legătură cu temperamentele: Vezi: „Misterul temperamentelor umane”, Berlin, 4 martie 1909, în Unde și cum găsim spiritul?, GA 57. Vezi și adunarea în volum a conferințelor paralele ținute la München, Karlsruhe și Berlin, „Misterul temperamentelor umane”, editat separat de revista „Școala oamenilor”, Ed. Zbinden, Basel, ediția a 6-a, 1982. Trad. rom. Cele patru temperamente, Editura Triade, 1993.
  2. cele spuse azi dimineață: Vezi Antropologia generală ca bază a pedagogiei, GA 293, prima conferință și Arta educației. Aspecte metodic-didactice, Opere Complete, GA 294, prima conferință. Trad. rom. Editura Triade, 1994.
  3. Referitor la acest pasaj, în notițele unei participante s-a găsit expunerea sintetizatoare: Copiii învață unii de la alții. Temperamentele de același fel se estompează, se șlefuiesc între ele. Temperamentele diferite învață unele de la altele.
  4. vor apărea tot felul de modificări: La inaugurarea Școlii Waldorf, din 7 septembrie 1919, încă nu erau gata toate sălile de clasă; a trebuit să se lucreze, pentru început, în „schimburi”.
  5. în spațiul mare din grădini: Pe atunci, în jurul Școlii Waldorf din Stuttgart se mai întindeau niște grădini mari.
  6. dar acolo a ajuns cel mai puțin să se realizeze: Această schimbare în text, precum și celelalte completări care au fost incluse în ediția din 1969, are la bază faptul că a putut fi folosit un caiet nou-găsit, cu notițe stenografice, ale unui cursant. Rudolf Mayer, Berlin, din moștenirea lăsată de acesta.
  7. Examenul de absolvire este un compromis încheiat cu autoritățile: Niciodată n-a avut loc vreun examen de sfârșit de an școlar. Rudolf Steiner elaborase o propunere și o supusese atenției oficialităților (așa-numitul „Memorandum”, conform căruia elevii Școlii Waldorf trebuiau să fi atins și ei la sfârșitul claselor a III-a, a VI-a, a VIII-a, obiectivele didactice al școlilor oficiale. Autoritățile au acceptat această propunere. ‒ „Memorandumul” a fost reprodus în revista „Școala oamenilor”, an XXXIX, caietul 9, p. 242, și în Conferințele lui Rudolf Steiner cu dascălii Școlii Libere Waldorf, Stuttgart 1919-1924, GA 300 a-c, vol. I, p. 28.
  8. Rudolf Steiner desenează la tablă următoarele figuri: Din păcate, aceste desene originale făcute în timpul discuțiilor de seminar nu s-au păstrat. Reproducerile incluse în acest volum au la bază desene din caietele de notițe ale cursanților.
  9. Helen Keller, 1880-1968, scriitoare americană, de origine elvețiană. La vârsta de 19 luni a orbit și a surzit. Vezi „Istoria vieții mele”, după noua ediție americană, Berna 1955.
  10. în cartea mea despre teoria cunoașterii: Vezi Linii fundamentale ale unei teorii a cunoașterii în concepția despre lume a lui Goethe, GA 2, Adevăr și știință, GA 3 și Filosofia libertății, GA 4. Trad. rom. Editura Triade, 1996 (toate cele trei lucrări cuprinse într-un singur volum).
  11. pentru copilul flegmatic ... ceva cu picățele: Acest desen este inexact și ne-a fost transmis sub forme contradictorii. E drept că reproducerea de pe planșa colorată alăturată pornește de la niște temeiuri solide, fără a putea fi însă considerată absolut sigură.
  12. Goethe ... a exprimat frumoasa idee că din observarea anormalului putem studia ceea ce este normal: Comp. „Metamorfoza plantelor” 7, p. 20/21 și p. 147 și urm., în vol. I din Scrierile de științe naturale ale lui Goethe, editate și comentate de Rudolf Steiner în seria „Literatura națională germană” a lui Kürschner (1883/97), reeditare Dornach, 1975, 5 vol., GA 1 a-e; ediție separată Dornach 1982.
  13. Referitor la exercițiile de vorbire care urmează, vezi Metodica și esența modelării vorbirii, GA 280; Arta recitării și declamației, GA 281, seria „Contribuții la Ediția Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner” ‒, Caietele 53, 65/66, 73/75, cu tema „Vorbire și modelarea vorbirii”.
  14. Evanghelia lui Ioan în raport cu celelalte trei evanghelii, în special cu Evanghelia lui Luca: Paisprezece conferințe, Kassel, 24 iunie ‒ 7 iulie 1909, GA 112.
  15. „De la tata am ...”:  Xenii blânde VI (J. W. v. Goethe).
  16. Păzitorul pragului și Trezirea sufletelor: Vezi Rudolf Steiner, „Patru drame-mister” (1910-1913), GA 14.
  17. am arătat aici... că Felix Balde a existat cu adevărat: Vezi conferința din 22 iunie 1919 din Tratarea spiritual-științifică a unor probleme sociale și pedagogice, GA 192 și capitolul al III-lea din Cursul vieții mele, GA 28.
  18. cum a ajuns măgarul să aibă urechi lungi: Aici am putea să atragem atenția asupra următoarei povestiri, care se găsește la dr. Oskar Dänhardt în „Povești populare legate de ființele din natură”, vol. I, ed. a 5-a, Leipzig 1919, nr. 64, p. 93.
    „De ce măgarul are urechi lungi” (poveste din Ungaria)
    După ce a creat lumea, Dumnezeu a adunat toate animalele și îi dădu fiecăruia nume. El le spuse: „Ție ți se va spune cal, ție leu, ție lup, ție urs, ție vulpe.” Și le chemă apoi din nou în ziua următoare, pentru a le cerceta dacă nu și-au uitat numele. Pe vremea aceea, măgarul era un animal drăguț și grațios, nu avea urechi lungi, iar Dumnezeu îi dădu unul dintre cele mai drăguțe nume, spunându-i să nu care cumva să-l uite. Când, în ziua următoare, se adunară toate animalele, toate își putură spune numele, doar măgarul nu, căci și-l uitase. Pentru aceasta, Dumnezeu se supără, îl apucă de amândouă urechile și i le lungi bine, apoi spuse: „Măgar ce ești, de uiți așa iute!” De atunci bietul de el rămase măgar, păstrându-și lungile-i urechi.
  19. pentru ora didactică de mâine: Se face referire la Conferința a VIII-a a cursului Arta educației. Metodica și didactica, GA 294
  20. Publius Cornelius Tacitus (aprox. 55-120), „Germania”, trad. din lat. în germ., cu explicații de Dr. Max Oberbreyer, Univ.-Bibl., Leipzig, f.a.
  21. Heinrich von Treitschke (1834-1896), „Istoria germană în secolul al XIX-lea”, 5 vol., Leipzig 1879.
  22. Heinrich von Treitschke (1834-1896), „Istoria germană în secolul al XIX-lea”, 5 vol., Leipzig 1879.
    Herman Grimm (1828-1901), „Friedrich cel Mare și Macaulay”, în „Cincisprezece eseuri. Prima serie.”, ed. a 3-a, Berlin 1884. Citatul, de la p. 116.
    Lord Thomas Babington Macaulay (1800-1859), „Friedrich cel Mare”, în „Articole critice și istorice”, trad. germ. de J. Moellendorff, Univ.-Bibl, Leipzig, f. a.
  23. faceți... experiența de a citi același lucru (descrierea lui Luther) în cărțile catolice de istorie: Exemplu: „Istoria Bisericii Catolice” de Dr. Anton Wappler, ed. a 3-a, Viena 1875.
  24. Leopold von Ranke (1795-1886), „Papii Romei”, Berlin, 1834, „Istoria Germaniei în epoca Reformei”, Berlin 1839, „Istoria Franței”, Stuttgart 1852-1861, „Istoria Angliei”, Berlin 1859 etc.
  25. Karl Lamprecht (1856-1915), „Istoria Germaniei”, 19 vol., Berlin 1891 etc.
  26. Karl von Rotteck (1775-1840), „Istoria generală”, 9 vol. Freiburg 1812-1827; „Istoria generală a lumii”, 4 vol., Stuttgart 1830-1834 etc.
  27. am rugat-o pe d-ra W. să realizeze asemenea imagini: figuri de euritmie tăiate din lemn și pictate.
  28. (despre alimentație) puteți găsi unele lucruri și în diferite pasaje din conferințele mele:  Ce însemnătate are dezvoltarea ocultă a omului pentru învelișurile sale și pentru sinea sa? GA 145, conferința 1 și 2, O fiziologie ocultă, opt conferințe, Praga 1911, GA 128, Ritmuri în Cosmos și în ființa omului ‒ Cum se ajunge la contemplarea lumii spirituale?, GA 350, prima conferință și Crearea lumii și a omului. Viața pământească și acțiunea stelelor, GA 354, conferința 1 și 2.
  29. am vorbit ieri despre animale: Vezi Arta educației. Metodica și didactica, Conferința a VIII-a.
  30. Maximă săptămânală... din „Calendarul sufletesc”: Vezi „Wahrspruchworte” („Ziceri adevărate”), GA 40. Trad. rom. Calendar antroposofic sufletesc, Simeria 1991.
  31. Citiți frumoasele articole ale lui Goethe: Vezi „Curgere, pulverizare, evaporare, picurare”, p. 163, în vol. I din Scrierile de științe ale naturii ale lui Goethe, editate și comentate de Rudolf Steiner, în „Literatura națională germană” a lui Kürschner (188371897), GA 1 a-e.
  32. am căutat ieri: Vezi Arta educației. Metodica și didactica, conferința a VIII-a.
  33. pentru simțurile situate la mijloc: Rudolf Steiner a vorbit despre cele douăsprezece simțuri, printre altele, și în Conferința a VIII-a din Antropologia generală, GA 293. În afară de aceasta, în „Cele douăsprezece simțuri ale omului în relațiile lor cu Imaginațiunea, Inspirația, Intuiția”, Dornach, 8 august 1920, Ed. Dornach 1976.
  34. trimite la un articol al dr. Ernst Müller: „Observație referitoare la o fundamentare epistemologică a teoremei lui Pythagora”, în „Analele de filosofia naturii”, Editura Wilhelm Ostwald, vol. X, Leipzig 1911, p. 162 și urm.
  35. Emil Schlegel (1852-1935): Medic homeopat. „Religia medicamentului este farmacia Domnului Dumnezeu. Teoria signaturilor ca știință”, Leipzig 1915.
  36. Jakob Böhme (1575-1624), „De signatura rerum”, 1621.
  37. în felul în care am vorbit astăzi despre predarea geografiei: Vezi Arta educației. Metodica și didactica, Conferința a XI-a.
  38. Trimiterile, din ziua precedentă, pentru recitarea poeziei lipsesc din notițele păstrate.
  39. Karl Friedrich Gauß (1777-1855), matematician.
  40. Eugen Dühring a respins numerele imaginare: Aici, în mod evident, cuvintele lui Rudolf Steiner au fost notate incomplet și imprecis. S-a încercat corectarea pasajului, dar soluția găsită e îndoielnică.
    Eugen Dühring (1833-1921), vezi lucrarea „Noi mijloace fundamentale și descoperiri asupra analizei, algebrei, calculului funcțiilor și geometriei aparținătoare” de Eugen și Ulrich Dühring, Leipzig 1848, mai ales cap. 1 și cap. 2. Rudolf Steiner n-a redat părerea lui Eugen Dühring în mod literal, ci ca sens. El nu a împărtășit părerea lui Dühring despre numerele imaginare. Părerile sale asupra acestui subiect, anume ce indică numerele imaginare, pot fi găsite în cursul al doilea de științe ale naturii Impulsuri spiritual-științifice pentru dezvoltarea fizicii, II: Căldura la granița dintre materialitatea pozitivă și cea negativă, GA 321, Conferința a XII-a.
  41. M. Th. Buckle (1821-1862), „History of Civilization in England”, 1857.
    W. E. H. Lecky (1838-1903), „History of the Rise and Influence of the Spirit of Rationalism in Europe”, 2 vol. Londra 1865.
  42. Ernst von Wildebruch (1845-1909), a scris, printre altele, „Carolingienii” și „dubla tragedie „Heinrich și Neamul lui Heinrich”.
  43. Gustav Freytag (1816-1895), „Figuri din trecutul Germaniei”, 5 vol., Leipzig 1859.
  44. Heinrich Julian Schmidt (1818-1886), istoric al literaturii.
    Ferdinand Lassalle (1825-1864), fondatorul social-democrației în Germania.
  45. Houston Stewart Chamberlain (1855-1927), „Fundamentele secolului al XIX-lea”, München 1899.
  46. Karl Johann Kautsky (1854-1938), scriitor al istoriei socialismului și al istoriei generale.
  47. Franz Mehring (1846-1919), „Istoria social-democrației germane”, 4 vol., 1897.
  48. mersul Soarelui: Vezi Rudolf Steiner, Corespondențe între Microcosmos și Macrocosmos. Omul ‒ o hieroglifă a universului, 16 conferințe, Dornach, 9 aprilie ‒ 16 mai 1920, GA 201 (vezi îndeosebi Conferințele a II-a și a III-a).
  49. copilul îl mai vede și astăzi: Vezi Antropologia generală, GA 293, Conferința a XII-a.
  50. K. face o expunere legată de elaborarea...: Expunerile participanților la curs au fost tipărite sub formă de „Completări la al XIV-lea seminar”, în „Școala omului”, an XIII (1939), Caiet 12, pp. 428-435. Vezi, de asemenea, Rudolf Steiner Căi spre un nou stil în arhitectură, Cinci conferințe, Dornach 1914, GA 286, vezi aici trimiterea la p. 44.
  51. cele prezentate pe tărâmul pedagogiei generale și al didacticii: Vezi Antropologia generală ca bază a pedagogiei, GA 293, și Arta educației. Metodica și didactica, GA 294. Trad. rom. Editura Triade, 1994.
  52. lega istoria cu geografia prin caracterizări ale diferitelor popoare: Vezi Arta educației. Metodica și didactica, Conferința a XI-a.
  53. învăța pe copil scrisul: Vezi Arta educației. Metodica și didactica, Conferința I și Conferința a V-a.
  54. limba latină, vom începe când copilul este în al patrulea an: mai târziu, Rudolf Steiner a modificat acest lucru, afirmând că atât latina, cât și greaca pot fi începute în clasa a V-a.
  55. începem din cel de-al șaselea an..., în mod liber, cu elemente de limbă greacă: Vezi trimiterea anterioară.
  56. Începem... așa cum v-am arătat: Vezi Arta educației. Metodica și didactica, Conferința a XI-a.
  57. prima rubrică, „ora de religie”: Despre locul predării religiei, Rudolf Steiner a vorbit în alocuțiunea de la deschiderea Școlii Waldorf din Stuttgart, la 7 septembrie 1919. Vezi „Rudolf Steiner în Școala Waldorf”, Stuttgart 1958 (Editura Freies Geistesleben). „Predarea liber-antroposofică a religiei” a fost organizată abia câteva săptămâni mai târziu.
  58. în felul descris: Vezi Arta educației. Metodica și didactica, Conferința a VII-a.
  59. la care m-am referit ieri: Arta educației. Metodica și didactica, Conferința a XIV-a.
  60. ținând seama de ceea ce v-am spus: Vezi a patra discuție de seminar și Arta educației. Metodica și didactica, Conferința I.
  61. Creștinismul arian: Vezi și Conferințe prezentate la Școala muncitorească din Berlin, 18 octombrie ‒ 20 decembrie 1904, Istoria Evului Mediu până la marile invenții și descoperiri, în Despre filosofie, istorie și literatură, GA 51.
  62. o dată cu cel de-al patrulea an... limba latină: Vezi trimiterea la p. 160.
  63. Mâine va avea loc deschiderea festivă: Vezi alocuțiunea lui Rudolf Steiner la festivitatea de deschidere din 7 septembrie 1919, în Rudolf Steiner în Școala Waldorf, GA 298.

AcasăLucrări OnlineIndex GA295Precedenta Următoarea