Biblioteca antroposofică

CăutareLucrări OnlineIndex GA324PrecedentaUrmătoarea
Corecturi

Rudolf Steiner

OBSERVAREA NATURII.
MATEMATICA.
EXPERIMENTUL ȘTIINȚIFIC ȘI REZULTATELE CUNOAȘTERII DIN PUNCTUL DE VEDERE AL ANTROPOSOFIEI

GA 324

NOTE

Cursul de față a fost ținut de Rudolf Steiner în cadrul „Cursului Universității Libere Antroposofice” (Stuttgart, 12-23 martie 1921). Pentru reeditarea sa în cadrul Operelor Complete, textul a fost revizuit încă o dată pe baza notelor existente și, cu această ocazie, au putut fi incluse câteva pasaje absente în prima ediție (1948).

Cursul a fost tipărit pentru prima dată în revista „Die Drei”, anul 9 (1929-1930), caietele 9-12, și anul 10 (1930-1931), caietele 1-3.

  1. afirmația făcută cândva de Kant, că în fiecare ramură a științei există numai atâta cunoaștere adevărată câtă matematică există în ea: Textual: „Eu afirm că în fiecare teorie specială despre natură poate fi întâlnită numai atâta știință propriu-zisă, câtă matematică putem întâlni în ea.” Immanuel Kant, 1724-1804: Cuvânt înainte la „Motivele metafizice pentru începutul științelor naturii”, 1786.
  2. Johann Friedrich Herbart, 1776-1841, filosof, psiholog și pedagog german.
  3. David Hume a rostit totuși un cuvânt foarte just: David Hume, 1711-1776, filosof englez. În lucrarea sa principală „Enquiry concerning human understanding” (Cercetări asupra intelectului uman); Partea I, Secțiunea a 5-a: „Rezolvare sceptică a acestor rezerve”, 1748.
  4. Noi observăm lumea exterioară: Vezi nota precedentă.
  5. despre care și noi vom mai avea de vorbit: Această temă n-a mai fost abordată.
  6. Platon le cerea discipolilor săi: Platon, 427-347 î. Chr. „Matematica era prețuită de Platon în egală măsură, după cum era folosită, în viață și după conținutul ei formal de cultură, ca și după locul ei propedeutic în raport cu speculația, ... (ca) întoarcere a spiritului de la cele materiale spre cele ale gândirii (Rep. p. 522, sq.). Ridicarea acesteia la rangul de element al vieții spirituale și de școală pregătitoare a speculației a început cu Pythagora, dar a fost efectuată de-abia de Platon.” Vezi „Istoria idealismului” de Otto Willmann, Braunschweig 1894, p. 394.
  7. afirmația lui Platon „Dumnezeu geometrizează”: Textual: „Dumnezeu geometrizează fără încetare.” Ea ne-a fost transmisă în „Convorbiri la masă” de Plutarh, acesta făcând observația că un asemenea cuvânt nu se întâlnește nicăieri în scrierile lui Platon, dar că el sună foarte autentic și este cu totul în spiritul lui.
  8. ne vom referi: Vezi Conferința a 8-a din volumul de față.
  9. în aceste șapte conferințe: Cuvântul de închidere rostit de Rudolf Steiner a fost inclus aici drept Conferința a 8-a.
  10. în cartea mea „Despre enigmele sufletului”..., ce se întâmplă în interiorul omului când ascultă muzică: Vezi Despre enigmele sufletului, GA 21, Dornach 1960, p. 152.
  11. în cazul unui act de voință ca fenomen originar: Referitor la noțiunea de fenomen originar, vezi capitolul „Fenomenul originar” din Introduceri la scrierile de științe naturale ale lui Goethe.
  12. un profesor de anatomie: Prof. Dr. Hugo Fuchs, Göttingen; vezi Johannes Walter Stein „Relatare asupra conferințelor din Göttingen”, în revista „Tripartiția organismului social”, anul 2, nr. 5, august 1920.
  13. Theodor Ziehen, 1862-1950, psiholog. În cartea „Psihologie fiziologică”, ed. 1, Jena 1890, prelegerile 10 și 16.
  14. Acolo se spune că spațiul este ... conținut în mod aprioric în organizarea umană: Vezi Immanuel Kant, 1724-1804, „Critica rațiunii pure”, Secțiunea „Despre spațiu”, ed. a 2-a, 1787.
  15. Începutul conferinței se referă la unele întrebări puse de adversari și va apărea împreună cu alte pasaje similare într-un volum separat al ediției Operelor Complete.
  16. așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în cazul lui Gustav Theodor Fechner: Gustav Theodor Fechner, 1801-1881, fizician și filosof, în lucrarea sa principală „Zend Avesta sau despre lucrurile cerului și ale lumii de dincolo” 1851, ed. a 4-a, Leipzig 1919, p. 139 și urm.
  17. am avut ... un profesor de chimie: Hugo von Gilm. Vezi Rudolf Steiner, Cursul vieții mele, GA 28, Dornach 1962, p. 43.
  18. filogenie: Teoria despre istoria genealogică a ființelor vii.
    ontogenie: Teoria despre dezvoltarea individului izolat, de la ovul și până la stadiul de maturitate.
  19. am fost nevoit să extind ... numărul simțurilor la douăsprezece: După ce în anul 1909, în conferințele despre „Antroposofie”, apărute în volumul Antroposofie, GA 115, Dornach 1965, Rudolf Steiner făcuse deja afirmația că omul posedă, în primă instanță, treisprezece simțuri – zece simțuri obișnuite și trei simțuri „suprasensibile” –, în anul 1916, în ciclul Ființa lumii și egoitatea, GA 169, Dornach 1963, el a spus pentru prima dată că există douăsprezece simțuri, o concepție pe care de acum înainte a păstrat-o. Vezi referitor la aceasta: Hendrik Knobel „Despre teoria lui Rudolf Steiner asupra simțurilor”, în „Vești de la Asociația pentru Administrarea Operei lui Rudolf Steiner”, nr. 14, Mihaeli 1965.
  20. Asociația … Giordano Bruno: pentru o concepție despre lume unitară (Berlin). Vezi în acest sens relatările lui Rudolf Steiner din Cursul vieții mele, capitolul XXXV, GA 28, Dornach 1962.
  21. Meynert, cercetător al proceselor cerebrale: Theodor Meynert, 1833-1892, profesor de medicină la Viena, reprezentant al idealismului în teoria cunoașterii; Scrieri: „Despre mecanica creierului”, 1874, „Creier și moralitate”.
  22. Herbartian: adept al lui Herbart, vezi nota 2. Nu s-a putut afla la cine se referă aici.
  23. Theodor Ziehen: Vezi nota 13.
  24. Moriz Benedikt în ... amintirile sale: Moriz Benedikt, 1835-1920. „Din viața mea”, Viena 1906, p. 38.
  25. Platon, 427-347 î. Chr.
    Aristotel, 384-322 î. Chr.
  26. tot soiul de lucruri care, după părerea lui, zac ascunse în dosul fenomenelor: Goethe, „Maxime în proză”: „Numai nu căutați în dosul fenomenelor, ele înseși sunt teoria.”
  27. Sfânta Thereza (de Avila), 1515-1582
    Mechthild von Magdeburg, pe la 1212 până la 1280.
  28. Am prezentat cândva pentru Societatea Antroposofică o serie de conferințe: Antroposofie, psihosofie, pneumatosofie. Douăsprezece conferințe, Berlin 1909/1910, GA 115, Dornach 1965. Vezi primele patru conferințe despre „Antroposofie”, 23-27 octombrie 1909, în perioada Adunării Generale a Secției Germane a Societății Teosofice, octombrie 1909. Vezi și nota 19.
  29. A fost ținută din nou Adunarea Generală: Adunarea Generală a Secției Germane a Societății Teosofice, noiembrie 1910, la Berlin.
  30. anunțasem apoi ... un alt ciclu de conferințe: Cele patru conferințe din 1-4 noiembrie 1910, apărute sub titlul „Psihosofie”, în volumul amintit mai sus Antroposofie, psihosofie, pneumatosofie.
  31. au existat și alte motive: Vezi: Rudolf Steiner/Marie Steiner von Sivers, Corespondență și documente din anii 1901-1925, GA 262, Dornach 1967. Scrisoare a lui Rudolf Steiner către Eduard Selander, Helsingfors, p. 301, ca și Limitele cunoașterii naturii, 8 Conferințe, Dornach 1920, GA 322, Dornach 1969, p. 105/106.
  32. Ea mai există și astăzi în forma în care a fost tipărită atunci: Această carte, din moștenirea lăsată de Rudolf Steiner, care a existat deja sub formă de coli tipografice, a fost publicată pentru prima dată în 1951, sub titlul Antroposofie. Un fragment. O nouă ediție, extinsă prin textele găsite între timp, a apărut în ediția Operelor Complete, Dornach 1970, GA 45.
  33. În esență, acesta este rinichiul: Vezi Raportul dintre diferitele domenii ale științelor naturii și astronomie. 18 Conferințe, Sttutgart 1921, sfârșitul Conferinței a 15-a, GA 323.
  34. ci mai trebuia să țin acum și ... un alt ciclu de conferințe: Vezi nota 30.
  35. pe care le găsiți descrise în cărțile mele: Vezi Privire de ansamblu asupra Ediției Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner, la sfârșitul volumului de față sub A. Scrieri I. Opere.
  36. ceea ce am spus deja în cursul precedent: Vezi Limitele cunoașterii naturii. 8 Conferințe, Dornach 1920, GA 322, Dornach 1969, în Conferința a 8-a, p. 116.
  37. lucrurile pe care le-am spus, de exemplu, în fața medicilor și a studenților în medicină: Vezi Știință spirituală și medicină, Douăzeci de Conferințe, Dornach 1920, GA 312, Dornach 1961.
  38. pe care-l voi continua cât mai curând: Vezi: Puncte de vedere spiritual-științifice referitoare la terapie. Opt Conferințe, Dornach 1921, GA 313, Dornach 1963.
  39. am atras atenția asupra acestui lucru azi-dimineață, în cadrul seminarului de istorie: Vezi Anexa, p. 127 și urm.
  40. Herodot, 484-424 î. Chr., istoric grec, supranumit „părintele istoriei”.
  41. Dante Alighieri, 1265-1321.
  42. Martin Luther, 1483-1546.
  43. Constantin, supranumit cel Mare, pe la 288-337 d. Chr., împărat al Romei între 324-337.
    Iulian Apostatul: împărat roman între 361-463.
  44. Există aici o problemă: Problema a fost urmărită mai departe de Rudolf Steiner și descrisă cu câțiva ani mai târziu în Cunoaștere inițiatică, 13 Conferințe, Penmaenmawr 1923, GA 227, Dornach 1960, în Conferința din 31 august; și în Considerații esoterice asupra unor legături karmice, vol. V, 16 Conferințe la Praga, Paris și Breslau 1924, GA 239, Dornach 1963, în Conferința din 5 aprilie 1924.
  45. din „Commedia”: „Divina Commedia” a lui Dante.
  46. am descris și eu cândva ... tocmai această parte a istoriei: Până acum nu s-a putut depista despre ce e vorba.
  47. Le Verrier, care a aflat prin calcule de existența lui Neptun: Neptun, cea mai exterioară dintre planetele cunoscute, a cărei descoperire a reușit datorită neregularităților care au fost constatate în mișcarea lui Uranus, descoperit în 1781. Le Verrier, la Paris, a început în vara anului 1843 să se ocupe de teoria asupra lui Uranus iar din noiembrie 1843 a comunicat cu regularitate Academiei din Paris rezultatele cercetărilor sale. La 23 septembrie 1846, Johann Gottfried Galle (1812-1910), pe atunci cercetător la Observatorul Astronomic din Berlin, vede, în apropierea locului indicat de Le Verrier, o nouă stea mică, de mărimea a opta, a cărei natură de planetă a putut fi recunoscută deja în seara următoare, după schimbarea locului.
  48. opera literară pe care dr. Stein a citat-o azi-dimineață: Fără îndoială, în cadrul seminarului de istorie, vezi Anexa de la p. 144. Dr Johannes Walter Stein era profesor de istorie la Școala Waldorf, unde se ținea acest seminar. Titlul lucrării n-a putut fi aflat până în prezent.
  49. În anul 1859, Darwin s-a putut opri: Charles Darwin, 1809-1882, în lucrarea sa „Apariția speciilor prin selecție naturală”, Londra 1859 (On the Origin by means of Natural Selection, on the Preservation of Favoured Races in the Struggle for Life).
  50. „Dumnezeu geometrizează”: Vezi nota 7.
  51. cursului nostru universitar: vezi Introducerea la Note.
  52. mișcarea școlară Waldorf: „Școala Liberă Waldorf” a fost întemeiată de Rudolf Steiner în toamna anului 1919 la Stuttgart, drept „școală populară și superioară unitară”. De atunci au apărut numeroase alte școli Waldorf în multe țări de pe suprafața Pământului. Vezi: Rudolf Steiner: „Baza și scopul pedagogic al Școlii Waldorf”, Dornach, 1970, ca și cursurile fundamentale de pedagogie: Antroposofia generală ca bază a pedagogiei, GA 293; Arta educației. Metodica și didactica, GA 294; Arta educației. Discuții de seminar și conferințe despre planul didactic, GA 295.
  53. „E-adevărat doar ce e rodnic”: Goethe în poezia sa „Testament” (Dumnezeu și lumea).
  54. pragmatism: Teoria filosofică ce privește știința, gândirea numai din punctul de vedere al utilității. Reprezentant principal: Williams James (1842-1910), filosof nord-american. Comp. opera sa: „Pragmatisme” 1907, în limba germană de Jerusalem sub titlul „Pragmatismus” 1908.
  55. filosofia lui ... ca și cum: Teoria despre viața spirituală ca ficțiune conștientă. Hans Vaihinger, filosof german (1852-1933), în lucrarea sa „Filosofia lui ca și cum”, 1911.
  56. Un colaborator de ani de zile: Adolf Arenson, 1855-1936. Și-a publicat lucrarea sub titlul „Istoria copilăriei lui Iisus. Cei doi băieți Iisus”, Stuttgart 1921 (epuizată, o nouă ediție în pregătire).
  57. a venit la Editura noastră Filosofic-Antroposofică: a fost întemeiată în anul 1908, drept Editura Filosofic-Teosofică, de către Marie von Sivers (Marie Steiner). În anul 1913, numele a fost schimbat în acela de Editura Filosofic-Antroposofică, o dată cu întemeierea Societății Antroposofice.
  58. Hermann Grimm citează, de exemplu, cinci bărbați: textual: „Bărbații cei mai puternici pe care-i cunosc mileniile istoriei umane, au fost cinci poeți, care au trăit înainte și după Christos: David, Homer, Dante, Shakespeare, Goethe.” Hermann Grimm (1828-1901), „Rafael ca putere mondială”, articol în „Fragmente”, 2 vol., Berlin 1900-1902.
  59. Konrad Burdach, 1859-1936, profesor la catedra de cercetări asupra limbii și literaturii de la Universitatea din Halle. Vezi expunerile lui Rudolf Steiner în Despre inițiere. Opt Conferințe, München 1912, GA 138, Dornach 1959, p. 142/143.
  60. Giotto, 1266-1337, pictor italian.

AcasăLucrări OnlineIndex GA324PrecedentaUrmătoarea